Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

BOBOTEAZA: Tradiții, obiceiuri, superstiții. Nu trebuie să te speli pe cap. Ce păţeşti dacă aluneci pe gheaţă

avatar

Publicat

În fiecare an, pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli. Totuşi, dacă stropirea cu agheasmă este permisă, nu este bine să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”, potrivit superstiţiilor din popor.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe. De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Vezi și SFÂNTUL IOAN 2018: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Citește și VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

boboteaza crucePotrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină. An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

agheasma1Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt. Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta. Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară. Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios. Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli. Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

surse: romaniatv.ro, crestinortodox.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
2 Comentarii

2 Comments

  1. avatar

    Rika de Alba

    sâmbătă, 06.01.2018 la 09:43

    in ro este traditie ca tiganul popa sa vina la cersit banii casa aibe tot anu banii si sa rada de noi ca ce fraieri suntem ca lucram pentru banii si el ii primesre gratis fara sa se oboseasca lucrand… asta e traditia in ro …oamenii cinstiti lucra si tot nu au banii ca ii da la puturosi gen stat si popi….

  2. avatar

    Rika de Alba

    sâmbătă, 06.01.2018 la 16:49

    Ce interesant azi o stat nebunii la coada la biserici sa ia sticle cu apa de la robinet…cred ca nau apa acasa de iau de la popi apa tot de la robinet ? cat de nebun sa fi sa crezi ca e ceva deosebit daca tot apa w ori acasa ori la biserica tot pe conducta vine si tot cu clor in ia !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

Trebuie să îți schimbi permisul de conducere anul acesta? Lista actelor necesare

avatar

Publicat

Românii care vor să-şi schimbe permisul auto în acest an din diferite motive, fie că a expirat sau va expira foarte curând, au nevoie de un anumit set de documente . De reţinut ar mai fi că se poate solicita eliberarea unui permis de conducere înainte sau după expirare, după efectuarea vizitei medicale, pe baza următoarelor documente:

a) cererea titularului se editează informatic la ghiseu şi se înmânează titularului pentru a o semna şi pentru a completa informaţiile privind fişa medicală şi dovada plăţii  contravalorii permisului de conducere;

b) în cazul cetăţenilor români, actul de identitate al titularului, în original şi copie, din care rezultă că acesta are domiciliul sau reşedinţa în România;

c) în cazul cetăţenilor străini, carte de rezidenţă, permis de şedere, certificat de înregistrare însoţit de paşaport, paşaport diplomatic/serviciu;

d) dovada plăţii contravalorii permisului de conducere – contravaloarea se poate achita la sediu. Plata contravalorii permiselor de condcuere se poate face on-line în sistem internet banking, dar şi de la orice bancă unde persoana are deschis un cont bancar, prin virament către contul deschis de către Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, sau în numerar la casieriile unităţilor Trezoreriei Statului Sector 5, cu sediile în: Bd. Naţiunile Unite nr. 6-8, Calea 13 Septembrie nr. 226, la ghişeele Serviciului public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor Bucureşti,  prin mandat poştal. Contravaloarea permiselor de conducere (68 lei), în contul IBAN: RO76TREZ705502601X009835.

e) permisul de conducere, în cazul deteriorării acestuia sau pentru schimbarea numelui. În cazul pierderii sau furtului permisului de conducere, titularul declară acest fapt prin completarea în mod corespunzător a cererii (prin bifarea căsuţelor corespunzătoare);

f) documentul emis de o unitate medicală autorizată, în original din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medical să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere.

În cazul persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, ca urmare a condamnării pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, în condiţiile art. 4 din Codul penal, acestea vor prezenta pentru eliberarea unui nou permis de conducere, documentele de mai sus însoţite de hotărârea de dezincriminare, nefiind necesară susţinerea vreunui examen.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Peisaje care îți taie respirația pe TRANSALPINA. Imagini aeriene de pe cea mai înaltă șosea din România

avatar

Publicat

Imagini aeriene spectaculoase filmate pe Transalpina au fost publicate zilele acestea pe rețele de socializare. DN 67 C – Transalpina sau Drumul Regelui este cea mai înaltă şosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul – din Munţii Parâng, în Carpaţii Meridionali – face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.

Transalpina străbate patru judeţe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o „şosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpuşa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) şi Muntinu (2.062 m). (cf. Wikipedia)

Șoseaua este una cu probleme, încă de la finalizarea ei. A fost închisă, din cauza lipsei elementelor de siguranţă rutieră, apoi a fost redeschisă, deși încă mai sunt câteva probleme tehnice. Cu toate acestea este fabuloasă! Iar imaginile, văzute de sus, sunt şi mai spectaculoase.

Drumul și-a luat numele de la latinescul „Transalpina” (țara de dincolo de munți), cum era numită în vechile texte și hărți latinesti Țara Românească. Este supranumit “Drumul Regelui”, pentru că Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit, în anul 1938, l-a inaugurat parcurgîndu-l el însuși împreună cu familia regală.

Desi este mai înaltă, mult mai veche si mai frumoasă decât Transfăgărășanul, este mai puțin cunoscută pentru  că, Transalpina, cu toate că este catalogat  drum național, DN 67c (partial), nu a fost niciodată asfaltată până în 2009. Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea după 1930 si reablitată de germani în al II-lea razboi mondial. După aceea a fost data uitarii de autoritatile române.

Acest lucru a  ajutat natura din jurul Transalpinei să-și păstreze neatinsa sălbaticia și farmecul aparte pe care îl mai au doar puține locuri din țara.

Este printre puținele drumuri din România pe care se poata ajunge cu masina până la nilelul norilor si chiar deasupra lor. Soseaua Transalpina este încă un drum aflat inca in reabilitare.

În 2017 începând cu 29 Mai 2017 Transalpina a fost deschisă oficial circulației rutiere și între Rânca și Obârșia Lotrului (între orele 7:00 – 20:00) cu restricții de tonaj (< 3,5 T) și de viteză 30 km/h. A fost închisă traficului pe 23.10.2017. Din cauza acumularilor mari de zăpadă din zona alpină, în 2018 Transalpina va fi deschisă la inceputul lunii iunie între Obârșia Lotrului și Rânca.

 

Transalpina nu a avut niciodată un program fix de deschidere sau închidere, totul depinzând de venirea zăpezii și de topirea ei. Pe portiunea Obarsia Lotrului – Ranca zăpada persistă, de obicei, din luna noiembrie până în luna iunie.

sursa video: Noi iubim România

sursa info: Transalpina.Biz

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: 50 de români stabiliți în Ungaria, în vizită la Alba Iulia printr-un proiect inițiat de MRP

avatar

Publicat

Proiectul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), „Descoperă și Cunoaște România” (DCR), ediția Centenar a continuat în acest weekend în Hunedoara și Alba Iulia cu participarea a 50 de etnici români veniți din Ungaria. În Cealaltă Capitală aceștia s-au întâlnit cu autorități locale și au vizitat Cetatea Alba Carolina.

În perioada 20 – 22 aprilie, grupul de români din Ungaria a avut  întrevederi cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale și va vizita principalele obiective din cele două județe.

Evenimentul de la Alba Iulia a avut loc duminică la Prefectura Alba.  Cei 50 de etnici veniți din Ungaria s-au întâlnit cu reprezentnții instituțiilor pentru a vedea cum funcționează acestea și au discutat cu cu factori decizionali: prefect, deputați, senatori, consiliul județean, consiliul local.

„În an Centenar este important să ne reafirmăm susținerea și unitatea cu frații noștri de pretutindeni, iar astăzi am creat o punte între românii din Gyula Ungaria și noi cei din capitala de suflet a românilor, Alba Iulia” a spus deputatul Ioan Dîrzu.

Delegația a luat contact cu ce înseamnă România, istoria acesteia, tradițiile și obiceiurile, și au avut  oportunitatea de a discuta cu reprezentanți ai Guvernului României despre nevoile și dorințele lor în calitate de români care vor să păstreze legătura cu țara. La Alba Iulia au vizitat și Universitatea „1 Decembrie 1918”.

„Am fost onorat să primesc la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia delegația celor 50 de etnici români stabiliți în Ungaria, aflați la Alba Iulia în cadrul proiectului ,,Descoperă și cunoaște România” – Proiectul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Am avut, astfel, ocazia de a le prezenta oportunitățile de studiu și de dezvoltare profesională într-o instituție-simbol pentru identitatea noastră națională” spune rectorul Daniel Breaz.

Proiectul MRP „Descoperă și Cunoaște România” își propune să contribuie la consolidarea dialogului între etnicii români din afara granițelor, în vederea menținerii legăturilor identitare românești.

Edițiile anului Centenar vor fi dedicate tinerilor din comunitățile istorice și se vor desfășura în perioada martie – decembrie 2018.

Prin DCR 2018, ministerul îşi propune ca în Anul Centenarului să aducă în ţară 500 de români care trăiesc în comunităţile istorice în vederea realizării unui schimb de experințe și pentru a-i încuraja să păstreze și promoveze identitatea românească.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

 22 aprilie, Ziua Internaţională a Planetei Pământ. Google sărbătorește cu un doodle special

avatar

Publicat

De zece ani, pe 22 aprilie, e celebrată Ziua Internaţională a Planetei Pământ sau Ziua Pământului. Ziua Planetei Pământ este sărbătorită de Google cu un doodle special.

În această zi s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mişcare a luat naştere în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbuşirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenţi împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai” sau apariţia fibrelor optice.

Senatorul american Gaylord Nelson a fost cel care a iniţiat Ziua Pământului, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată faţă de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani, în marea lor majoritate tineri şi foarte tineri.
După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.

Organizaţia Naţiunilor Unite a instituit, în 2009, ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a Planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde.

Earth Day Network, organizaţia care promovează Ziua Pământului la nivel mondial, anunţă evenimentele dedicate Zilei Pământului 2018 se vor concentra pe limitarea poluării cu materiale plastice.

Citește mai departe
Publicitate

STIREA TA

FOTO Știrea ta: Mașină lăsată peste noapte în mijlocul străzii Vasile Alecsandri din Alba Iulia

avatar

Publicat

Frica de o posibilă ridicare a mașinilor se pare că nu a cuprins pe toată lumea, dovada că încă există mașini care sunt parcate în mijlocul drumului. Fără se se gândească prea mult, un șofer și-a lăsat în mijlocul străzii Vasile Alecsandri, peste noapte, deși parcările erau libere. A doua zi dimineața autoturismul era încă ne mișcat de la loc.

„Așa se parchează în zona căminelor din țigănime, pe Vasile Alecsandri…parcările fiind goale și de o parte și de alta…poza este făcută aseară în jurul orei 23.00. Mașina e tot acolo acum” spune cititorul Alba24.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate