Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

Cetatea Alba Carolina, destinaţie turistică recomandată de Lonely Planet, considerat cel mai bun ghid de călătorii din lume

Publicat

Alba Iulia cetate catedrala Poarta IVÎn seria destinaţiilor turistice din Transilvania, recomandate de cunoscuta publicaţie Lonely Planet, se află şi Cetatea Alba Carolina. O descriere a celei mai mari cetăţi din România se regăseşte în cea mai recentă ediție a ghidului.

În această publicaţie, este recomandat turiştilor să descopere Cetatea „în formă de stea a orașului Alba Iulia“, apreciată ca fiind „una dintre cele mai importante atracții ale Transilvaniei“.

Cetatea Alba Iuliei este prezentată în Lonely Planet alături de destinații de top din Transilvania, precum Sinaia, Predeal, Brașov, Sighișoara, Sibiu, Deva, Cluj-Napoca, Munții Bucegi, Munții Apuseni.

Lonely Planet este considerat cel mai bun ghid de călătorii din lume.

cetatea alba„Zidurile acestei Cetăți magnifice – cea mai mare din România – cuprinde monumente și muzee, biserici strălucitoare și comori arheologice. De-a lungul ultimilor ani, aceste atracții au fost restaurate profund și presărate cu o mulțime de informații în mai multe limbi. Fiind locul unde s-a semnat hotărârea de Unire a Transilvaniei cu România, Alba Iulia este punctul central al Centenarului Marii Uniri din 2018. Deci, nu e de mirare că orașul înflorește pe zi ce trece.

În afara Cetății, Alba Iulia este un loc animat, plin de viață, prezentând încă urme ale perioadei sovietice (n.a. regimului comunist român). Este o oprire demnă, dacă călătoriți din Sibiu spre castelele dinDeva şi Hunedoara sau până la Cluj-Napoca şi Munţii Apuseni“, precizează publicaţia.

La capitolul argumente pentru care Alba Iulia este considerată o destinaţie turistică relevantă, se aminteşte că este „Oraș al Unirii“.

„Națiunea a anunțat Unirea Transilvaniei cu România aici în 1599 și 1918, care au fost extrem de importante pentru români. Alba Iulia a fost cunoscută în trecut ca Apulum, servind atât ca și capitala a Daciei superioare și, mai târziu, ca cel mai mare centru al provinciei dacice a Imperiului Roman. Din 1542 până în 1690, Alba Iulia era capitala Principatului Transilvaniei. Ziua națională a României (1 decembrie) este un moment al festivităților majore la Alba Iulia“.

Potrivit Lonely Planet, sunt mai multe variante pentru distracţie la Alba Iulia.

schimb de garda 1„Merită să faceți o plimbare în interiorul Cetăţii pentru schimbarea zilnică a gărzii, în care soldații în uniforme marșăluiesc între porțile vechi, în timp ce se aude cântecul solemn al fanfarei“. Reamintim că schimbul de Gardă are loc în fiecare zi, la ora 12.00, în sezonul turistic, la Porțile a III-a și a IV-a ale fortificației.

Editorii ghidului prezintă Cetatea Alba Carolina drept „atractia încununată a orașului Alba Iulia“

„În această Cetate în formă de stea sunt muzeele, bisericile și Sala Unirii, unde s-a semnat Unirea Transilvaniei cu România în 1918. Construită inițial în secolul al XIII-lea, fortificația actuală datează în cea mai mare parte din secolul al XVIII-lea. Dacă timpul este scurt, vă puteți concentra pe Catedrala Încoronarii și Muzeul Național al Uniunii. În mod ideal, petreceți o zi întreagă vizitând muzeul, porțile sau cafenelele. Intrarea în Cetate este liberă, dar muzeele au taxe de intrare (Muzeul Național al Unirii și Muzeul Principia; în Sala Unirii accesul este gratuit – n.r.)“.

„Str. Mihai Viteazul duce de la orașul de jos până la prima poartă a Cetății, decorată cu sculpturi inspirate din mitologia greacă. De aici, un drum de piatră duce la a treia poartă a cetății, dominată de statuia lui Carol al VI-lea al Austriei.(n.a. este împăratul de la Viena în vremea căruia s-a ridicat fortificația). Deasupra portii este o reproducere a celulei unde Horea, liderul revoltelor transilvănene din 1784-1785, și-a așteptat sfârșitul. El și colegul său revoluționar Cloșca au fost zdrobiți până la moarte  cu roata pe Dealul Furcilor, în 1785. Crișan (n-a. al treilea lider al Răscoalei) s-a sinucis în închisoare pentru a evita această soartă.

O coloană de 22,5 metri, a fost ridicată în 1937 pentru a comemora aceste evenimente (n.a. Obeliscul Horea, Cloșca și Crișan). De asemenea, aceasta oferă o panoramă superbă asupra dealurilor din jur“.

„Chiar înainte de a intra pe cea de-a treia poartă (a Cetății), o potecă duce 500 metri spre sud până la Biserica Memorială Sfanta Treime. Biserica de lemn, adusa la Alba Iulia în 1992, din Maramureș, se află pe locul unei foste Catedrale mitropolitane construită de Mihai Viteazul în 1597 și distrusa de Habsburgi în 1714“.

Care sunt obiectivele ce merită descoperite în interiorul Cetății?

principia„În interiorul porților, la 200 metri vest, se află Monumentul Custozza. Acest obelisc a fost ridicat în 1906 pentru a comemora soldații și ofițerii regimentului 50 de infanterie, care au fost uciși în timpul luptei în armata habsburgică împotriva Italiei, în bătălia de la Custozza în 1866“.

„Aproape este Muzeul Principia, unde arheologii au descoperit cel mai mare fort din Dacia romană.  Aici  puteti admira vechile ziduri (romane) și un sistem de încălzire (n.a. hipocaustul, cunoscuta instalație de încălzire a romanilor).

„La vest este Sala Unirii. În această sală, construită în anul 1900, s-a semnat Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. În partea laterală a Sălii, spre sud, se află o mare statuie ecvestră a lui Mihai Viteazul, conducător al Țării Românești, apoi al Transilvaniei și Moldovei, la sfârșitul secolului al XVI-lea. Această Unire s-a prăbușit după executarea sa, în 1601. În spatele statuii se află Palatul Principilor, fostă  reședință a lui Ioan Sigismund în Transilvania (n.a. primul principe al Transilvaniei), construită în mai multe etape, începând cu secolul al XVI-lea. Mihai Viteazul a locuit și el, pentru scurt timp, aici.

Imediat, spre vest este Catedrala Sfântului Mihail, cea mai venerabilă Catedrală Romano-Catolică a României, precum și cea mai lungă din țară, are puțin peste 89 de metri. Morminte regale, inclusiv al reginei Isabella și a fiului ei (n.a. Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei) sunt în interiorul ei, plus o orga cu 2.209 tuburi, încadrată de decorațiuni baroce și gotice (n.a. orga a fost instalată în 1877, pe locul mai vechilor orgi, care au funcționat în catedrală, pentru puțin timp la începutul secolului al XVII-lea, apoi permanent, din secolul al XVIII-lea).

De cealaltă parte a drumului se află impresionantul Muzeul Național al Unirii. Aproape de intrarea de vest a Cetatii se ridică Catedrata Incoronării, impresionanta, construita in 1921-1922 si proiectata sub forma unei cruci delimitate. Un turn cu clopot, cu înălțimea de 58 de metri, marchează intrarea principală“.

sursa: viziteazăalbaiulia.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Adunarea Generală a Colegiului Consilierilor Juridici din Alba. Zece noi consilieri au depus jurământul

Publicat

Joi, 22 februarie, a avut loc Adunarea Generală a Colegiului Consilierilor Juridici din Alba. Adunarea a început cu primirea a zece noi consilieri juridici în rândul Colegiului. După depunerea jurământului, decanul Cristian Ioan Ciutrilă i-a asigurat pe noii membri că din partea consiliului director vor primi îndrumare și sprijin, în vederea formării unui caracter profesional și uman.

În cadrul Adunării Generale au fost votate mai multe modificări ale statutului pentru a mări transparența dintre Consiliului Director și membrii Colegiului. De asemenea prin vot consiliul s-a mărit cu încă un membru – respectiv consilierul juridic Vasile Roșca.

Mesajul Adunării Generale a fost un apel la unitatea consilierilor juridici, în viitorul apropiat urmând să se desfășoare mai multe activități de socializare și cunoaștere.

sursa: justitiaprocetatean.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

SONDAJ: 70% dintre români vor sărbători Dragobetele. O treime cheltuiesc între 50 și 100 de lei pentru cadou

Publicat

Șapte din 10 români vor sărbători tradiționalul Dragobete, iar peste o treime alocă între 5 și 10% din venituri pentru cadourile făcute persoanei iubite, în ziua de 24 februarie. Ca valoare, cei mai mulți români alocă între 51 și 100 de lei – 35%, iar darurile între 101 și 200 de lei sunt preferate de peste un sfert dintre aceștia. Aproximativ 8% dintre respondenți vor da cadouri de peste 301 lei, potrivit unui sondaj.

Citește și Iubește românește de Dragobete 2018. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

Pe primul loc pe lista articolelor cel mai puțin dorite sunt jucăriile din pluș, astfel ca 30% dintre români spun că nu mai vor să primească un asemenea cadou, potrivit unui sondaj desfășurat de Provident la nivel național, pe un eșantion de 1.344 de respondenți.

Pe lângă cei 37% dintre români care sunt pregătiți să aloce 5-10% din veniturile lunare unui cadou de Dragobete, o treime vor plăti maximum 5% din venituri. Mai generoși, 7% dintre respondenți sunt gata să dea peste 20% din venituri pentru un dar potrivit pentru persoana iubită.

Întrebați despre modul în care vor petrece Dragobete alături de cei dragi, 38% spun că vor rămâne acasă, în doi, un sfert ies la cină, în oraș, iar peste 6% la cinematograf. Peste 31% dintre respondenți spun și că fie nu sărbătoresc deloc ziua de Dragobete, fie au sărbătorit, deja, Valentine`s Day.

Citește și De DRAGOBETE iubește românește. MESAJE cu care îți poți surprinde jumătatea de ziua îndrăgostiților

În căutarea cadourilor, 41% dintre români vor alege centrele comerciale tip „mall”, puțin peste o treime optează pentru comenzile online, iar 18% aleg calea supermarket-ului. Ca metoda de plată, mai mult de jumătate au pregătit numerar, 37% preferă cardul, iar 8% plata ramburs, la livrarea cadoului prin curier.
Dacă o treime dintre respondenți vor să ofere cadou o cină și un film, iar aproape un sfert se gândesc să dăruiască articole de parfumerie și cosmetică, ultima poziție a podiumului intențiilor de cadouri este disputată de articolele de îmbrăcăminte – 16% și, respectiv, bijuterii și accesorii – 15%. De asemenea, 6% dintre respondenți își pregătesc bagajele, fiind gata de o excursie alături de persoana iubită.

Citește și DRAGOBETELE: Superstiții și tradiții, de sărbătoarea iubirii. Sărutul eternității şi semănarea busuiocului

Deși toți își doresc cadouri, sunt câteva care au ajuns pe lista neagră. Pe primul loc în topul cadourilor pe care românii nu mai vor să le primească sunt jucăriile din pluș – 30% dintre români au răspuns că ar prefera să nu mai primească astfel de cadouri. Nici cănile, șterse de pe lista preferințelor de 21% dintre români, și nici lumânările parfumate – 18% – sau seturile de duș – 17% – nu au mai mult succes în aces an.

Sondajul a fost desfășurat online, în luna februarie 2018, pe un eșantion de 1.344 de respondenți din toată țara, 62,5% de sex feminin și 37,5% masculin, 42% absolvenți de colegiu sau universitate, 36% de liceu sau școală profesională și 18% de master.

sursa: hotnews.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: De Dragobete, Balul Îndrăgostiților, la Cugir. Elena Simon și Daniel Tatu, MISS și MISTER

Publicat

Vineri seara, Consiliile Elevilor celor două licee din oraș, Colegiul Național „David Prodan” Cugir respectiv Colegiul Tehnic „I.D. Lăzărescu” Cugir, au organizat Balul Îndrăgostiților. Evenimentul a fost prilejuit de sărbătoarea națională a „Dragobetelui”, și a avut loc pe scena Casei de Cultură a orașului Cugir.

Citește și Iubește românește de Dragobete 2018. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

Tema balului a fost „Balul Îndrăgostiților All Star”, un bal care a reunit la un loc, perechile câștigătoare de la Balul Bobocilor, organizate de către cele două licee cugirene.

Într-un decor frumos, s-au succedat pentru mai bine de două ore momente care au inclus dansuri moderne și contemporane, piese muzicale de calitate, secvențe umoristice.

Moderatorii balului, elevii George Vâjdea și Ioana Banu, și –au îndeplinit cu succes rolurile. Organizarea întregului bal, a fost coordonată de către profesorii Alin Teodorescu și Liliana Dache.

Concurenți și juriu:

Cele cinci perechi care s-au duelat pentru mult râvnitul titlu, de Miss și Mister al balului, au fost: Ioana Turlea și Cătălin Căliman, Bogdan Mărginean și Elena Oproiu, Mihaela Sterp și Andrei Dumitrașcu, Elena Simon și Daniel Tatu, Ecaterina Stanc și Andrei Opra.

Juriul care a deliberat câștigătorii serii au fost: Denisa Avram, director prof. Ionuț Iancu (din partea Colegiului Tehnic „I.D.Lăzărescu” Cugir), Serafina Oargă, Liliana Dache, Florin Râșteiu – din partea Consiliului Național al Elevilor Alba, Lorena Vaidasigan, Ovidiu Oargă (reprezentând Comitetele de părinți).

Perechile de îndrăgostiți, au avut de parcurs un număr de șapte probe care au constat în: „proba de prezentare”, „declarație de dragoste” – o declarație oferită băieților – fetelor, „proba de dans” – unde perechile de îndrăgostiți au dansat pe diferite genuri de muzică de la cea etno, hip –hop, ușoară), „proba potrtret cu pensula ținută în gură” – băieții au desenat pe o foaie de hârtie portretul partenerei folosindu – se de o pensulă ținută în gură, „Undița” . În penultima probă „Not my arms challenge” – fetele le –au oferit instrucțiuni cât mai bune băieților care legați la ochi,au încercat să preprare cât mai bine un sandviș. În cadrul ultmei probe, fetele au „bărbierit” cu spumă de ras un balon umflat.

Balul Îndrăgostiților a fost completat de o sumedenie de momente artistice oferite de către puse în scenă de elevii talentați ai celor două licee din urbea cugireană. Asistența a fost încântată cu dansuri sportive, momente de pantomimă ,scenete de teatru și momente de muzică rock.

La final, după jurizare, Miss și Mister al Balului Îndrăgostiților au fost desemnați Elena Simon (Colegiul Tehnic „I.D. Lăzărescu” Cugir) și Daniel Tatu (Colegiul Național „David Prodan” Cugir).

Pe podium s-au mai clasat: locul IV -Mihaela Sterp și Andrei Dumitrașcu, locul III – Bogdan Mărginean și Elena Oproiu și Locul II – Ioana Turlea și Cătălin Căliman.

Premiul de popularitate al balului a ajuns la perechea formată din: Ecaterina Stanc și Andrei Opra.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tradiţii româneşti de DRAGOBETE. Ce ar trebui să faci, pe 24 februarie, ca să ai noroc în dragoste

Publicat

Pe 24 februarie, se sărbătoreşte Dragobetele, o ocazie de celebrat iubirea în stil românesc, tradiţional. Ziua Îndrăgostiților, autohtonă, marchează și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele. De aici, zicala ”Dragobetele sărută fetele!”.

Vezi și Iubește românește de Dragobete 2018. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

Sărbătoarea Dragobetelui urmează celei de Valentine’s Day, Ziua îndrăgostiților în tradiția occidentală, care se sărbatorește pe data de 14 februarie.

Se spune că dacă săruţi, de Dragobete, o persoană de sex opus, ai noroc în dragoste tot anul.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

Citește și De DRAGOBETE iubește românește. MESAJE cu care îți poți surprinde jumătatea de ziua îndrăgostiților

Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot în funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”.

Data de 24 februarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii, scrie agerpres.ro.

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri și prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Odinioară, în această zi, tinerii se îmbrăcau în straie frumoase şi plecau la pădure să strângă cele dintâi flori ale primăverii. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Obiceiul se mai numeşte şi “zburătorit”. Dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă şi petreceau.

Se spune că, în această zi, atât băieţii cât şi fetele au datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.

Se spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt mici.

radiţii de DRAGOBETE. Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Primăria Alba Iulia bagă peste 64.000 de euro, anual, sub capota celor 27 de mașini din parcul auto

Publicat

RCA, ITP și reparațiile anuale ale mașinii scutură buzunarele șoferilor de ceva bani  însă sunt foarte slabe șansele să se ajungă la costuri 10.000 de lei pe an, asta dacă nu vă plimbați cu un Bugatti. La o astfel de sumă poate ajunge însă întreținerea fiecărei mașini din parcul auto al Primăriei Alba Iulia. Nu mai puțin de 64.000 de euro a plătit, doar anul trecut, administrația locală pentru asigurările și reparațiile celor 27 de autoturisme pe care le deține.

214.215 lei au costat în 2017 reparațiile, reviziile și ITP-ul mașinilor aflate în proprietatea Primăriei Alba Iulia de care beneficiază Poliția Locală, Aparatul de Specialitate al Primarului, Serviciul Public de Administrare a Patrimoniului și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență. Majoritatea reparațiilor se fac la Primato și Aurocar 2002 SRL.

La această sumă se mai adaugă alți 80.230 de lei pentru RCA și CASCO, deci 294.445 lei (64.000 de euro) au fost cheltuiți pentru mașinile acestora în doar un an. Dacă facem o medie, ne dăm seama că fiecare mașină „mănâncă”, pe lângă combustibil, 10.000 de lei în fiecare an.

Cea mai scumpă mașină de întreținut este chiar cea a primarului pentru care revizia de anul acesta a costat aproximativ 2.000 de lei.

Autoturismul Volkswagen Touareg a costat 70.000 de euro și este dotat cu sistem audio cu minim (sic!) 8 incinte acustice, sistem de camere video (minim 4), sistem de navigație integrat cu touchscreen color cu diagonala de minim 15 cm, climatronic cu 4 zone, tapiserie și volan de piele.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate