Criza creditelor în franci elveţieni: Banca Transilvania poate negocia cu clienţii care au împrumuturi CHF la Volksbank şi Bancpost reduce dobânzile cu 0,8

Banca Transilvania să va putea implica în activitatea Volksbank România şi Volksbank Services România înainte de obţinerea autorizării din partea autorităţii de concurenţă pentru preluarea acestora. Decizia a fost luată de Consiliul Concurenţei, privind derogarea de la prevederile Legii Concurenţei.

„Am luat această decizie având în vedere situaţia dificilă în care se află o mare parte a clienţilor Volksbank România care au contractat credite în CHF (franci elveţieni, n.r.). Banca Transilvania are posibilitatea de se implica rapid pentru a găsi soluţii în favoarea consumatorilor afectaţi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Conform Legii Concurenţei, o concentrare economică nu poate fi pusă în aplicare înainte de înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurenţial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenţei.

În cazuri excepţionale, Consiliul Concurenţei poate emite, la cerere, o decizie de derogare de la această interdicţie dacă solicitarea este motivată. Decizia Consiliului Concurenţei ţine cont de efectele asupra companiilor implicate şi asupra concurenţei.

Banca Transilvania a solicitat o derogare de la prevederile legii, urmând să notifice concentrarea economică, în cel mai scurt timp posibil.

Banca Transilvania şi Volksbank România activează pe piaţa financiar-bancară. Volksbank Services România prestează servicii de administrare şi vânzare a proprietaţilor dobândite de Volksbank România din executări silite.

Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania (TLV) a aprobat în decembrie preluarea Volksbank România, tranzacţie care vizează achiziţia a 100% din titlurile băncii.

Banca Transilvania şi Volksbank vor acţiona ca entităţi separate până la finalizarea tranzacţiei, ulterior urmând integrarea Volksbank.

Volksbank România este deţinută de vehiculul VBI Beteiligungs (Austria) în proporţie de 99,99%, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia. Grupul Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.

În 2012, Comisia Europeană a aprobat planul de restructurare dezvoltat de către Österreichische Volksbanken, ca urmare a crizei financiare şi economice, în vederea restabilirii profitabilităţii pe termen lung.

În acest plan este inclusă şi vânzarea subsidiarei din România, care trebuie să se realizeze până la sfârşitul anului 2015.

Grupul austriac a vândut anul trecut subsidiara locală de leasing, Volksbank Leasing România, alături de cea din Polonia, către grupul polonez Getin Holding, care a intrat pe piaţa românească la sfârşitul anului 2013 prin achiziţia băncii Romanian International Bank (RIB).

Instituţia de credit a înregistrat în 2013 în România pierderi de 103,6 milioane de euro, mai mici cu 38,5% faţă de cele raportate de bancă în 2012, când au atins 168,5 milioane de euro. Majoritatea pierderilor au fost generate de provizioane.

Grupul bancar Volksbank nu a trecut testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană, întrucât creditele ipotecare neperformante de la subsidiara din România şi creditele imobiliare şi cele acordate companiilor în Europa Centrală şi de Est au generat un deficit de capital în valoare de 865 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte Banca Transilvania, cel mai mare acţionar al său este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu o participaţie de 14,6%. Printre acţionarii semnificativi se regăsesc preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, Horia Ciorcilă (5,1%), şi International Finance Corporation (IFC), divizie a Grupului Băncii Mondiale, cu 5,36% din titluri.

Banca Transilvania a avut în primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 338,13 milioane lei, în creştere cu 40,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, activele instituţiei de credit urcând, faţă de decembrie 2013, cu 6,2%, la 34,04 miliarde de lei.

Bancpost va reduce joi dobânzile la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte procentuale, măsura fiind valabilă până la următorul termen de revizuire a dobânzii, conform clauzelor din fiecare contract, dar va aplica şi soluţii individuale, precum restructurarea sau conversia.

Bancpost reduce dobânda cu 0,80 puncte procentuale pentru toţi clienţii săi persoane fizice cu credite în franci elveţieni cu dobândă variabilă. Această măsură se va aplica începând din data de 29 ianuarie 2015 şi va fi valabilă până la următorul termen de revizuire a dobânzii, conform clauzelor stipulate în contractul fiecărui client. În plus, Bancpost îşi sprijină clienţii care întâmpină dificultăţi la plata ratelor prin soluţii individuale”, se arată într-un comunicat al instituţiei de credit.

Banca anunţă că va continua să ofere şi soluţii pe termen lung, bazate pe opţiunile şi nevoile fiecărui client, care includ restructurarea, conversia de monedă şi prelungirea perioadei de creditare.

Bancpost este a şaptea instituţie de credit care anunţă măsuri de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul pentru clienţii cu credite în franci elveţieni.

Astfel, Astfel, OTP şi Millennium Bank au redus marja de dobândă cu 1,5 puncte procentuale pentru o perioadă de trei luni, iar Raiffeisen Bank a scăzut dobânda cu cinci luni înainte de termenele contractuale.

Volksbank va menţine până la 17 aprilie cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în franci. La rândul său, Banca Românească a decis să scadă dobânda pentru creditele în CHF cu circa 0,8 puncte, prin aplicarea indicelui LIBOR la 3 luni valabil luni, 26 ianuarie, care se situa la -0,954%.

Cursul pentru franc anunţat de BNR a scăzut marţi cu 1,3%, la 4,4269 lei, şi s-a îndepărtat astfel pentru a doua şedinţă consecutiv de maximul istoric de 4,5817 lei atins vineri.

Paritatea pentru franc a scăzut astfel cu 5,71 bani, de la 4,484 lei luni la 4,4269 lei, în urma deprecierii monedei elveţiene pe pieţele externe în partea a doua a zilei de luni, dar şi a unei uşoare întăriri a monedei naţionale în faţa euro. Francul a înregistrat vineri un nou maxim, la 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

Citeşte şi Criza creditelor în franci elveţieni: Propunere pentru Legea falimentului personal şi ce spun băncile despre conversia în lei

Comisia de Buget-Finanţe Bănci din Camera Deputaţilor şi-a amânat, miercuri, din lipsă de cvorum, pentru a doua oară consecutiv, şedinţa pe tema conversiei creditelor în franci elveţieni şi măsurilor de restructurare, la care urmau să participe ministrul Finanţelor şi reprezentanţi ai BNR şi băncilor.

La dezbaterea Comisiei au revenit participanţii de miercurea trecută, respectiv ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, precum şi directorul pe Stabilitate Financiară, Ion Drăgulin. Totodată, au fost prezenţi preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, preşedintele Patronatelor Bancare şi al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob, şi Sorin Mierlea, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – InfoCons.

sursa: mediafax