Cum justifică DGASPC Alba decontările de transport considerate nelegale în raportul Camerei de Conturi

Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Alba transmite precizări după mediatizarea raportului Camerei de Conturi Alba în care au fost prezentate nereguli în activitatea acesteia. Reprezentanţii instituţiei explică detaliat contextul în care auditorii au stabilit prejudicii şi abateri financiare.

Vezi şi Decontări nejustificate de transport la DGASPC Alba. Concluzii după control de la Curtea de Conturi

Vă prezentăm integral detaliile transmise de DGASPC Alba:

Referitor la concluzia din raportul Camerei de Conturi Alba prin care „DGASPC Alba a efectuat plăți necuvenite, în sumă totală de 3.000 lei, reprezentând transport pentru persoane cu handicap care în perioada călătoriilor figurau internați la spitalizare continuă”:

„Auditorii Camerei de Conturi au suprapus baza de date a Casei de Asigurări de Sănătate Alba cu baza de date a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba și au constat că aceleași persoane figurau, în aceeași zi, internate în spital și în călătorie cu bilet gratuit. Din această concordanță, auditorii au concluzionat că sigur călătoria nu a avut loc și biletele au fost prezentate la decont în mod fraudulos. În nota de relații și în contestația ulterioară DGASPC Alba a arătat că această concordanță generează o supoziție simplă și în nici un caz o certitudine asupra falsului și uzului de fals. Faptul că aceeași persoană figurează ca fiind internată în spital și în același timp este în deplasare, într-o altă localitate poate avea 4 interpretări:

– persoana a fost cu adevărat internată, deci decontarea realizată de către CAS către spital este legitimă, iar biletul emis de către transportator s-a făcut în stare de ilegalitate prin urmare, decontarea acestuia este ilegitimă;

– persoana nu a fost în ziua respectivă în spital și deci, decontarea făcută de CAS a fost ilegitimă, iar biletul emis de către transportator s-a făcut legal, decontarea lui fiind legitimă;

– persoana aflată în spital a plecat legal pentru un interval de timp mai mic de 12 ore din spital, efectuând o călătorie în scop personal pentru rezolvarea unor probleme urgente, de exemplu: pentru a face niște investigații medicale suplimentare; în această situație ambele deconturi sunt legitime;

– persoana nu a fost nici în spital și nu a efectuat nici călătoria, deci ambele deconturi sunt ilegitime.

DGASPC nu are calitatea administrativă și nici personal calificat pentru a face cercetări din care să rezulte care este situația reală și care dintre deconturi este legitim, chiar dacă s-ar solicita baza de date de la CAS Alba cu privire la serviciile medicale decontate. O astfel de analiză este, în fapt, și discriminatorie, deoarece ar scoate în evidență, doar cazurile care sunt în evidența CAS Alba, nu și alte situații în care persoana cu handicap este beneficiară a serviciilor medicale oferite în alte județe sau țări. Suprapunerea bazelor de date de la diferite instituții și autorități ale statului, din proprie inițiativă și fără o reglementare legală, nu este generatoare de probe ci, eventual, de supoziții; întrucât aceste supoziții nu mai pot fi verificate în limitele noastre de competență, activitatea de suprapunere are doar o eventuală importanță teoretică. Concluziile trase de către auditori din suprapunerea de baze de date nu constituie probe cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri și efectuarea de plăți necuvenite, ci eventual de supoziții care să fie probate de către instituțiile abilitate să strângă informații și să facă cercetări penale, deoarece DGASPC Alba nu este îndreptățită, prin lege să facă acest lucru. Coincidența dintre datele transportului și perioada de spitalizare nu este o probă pentru susținerea ilegalității transportului, prin urmare nu se poate recurge la o sancționare a transportatorului și a persoanei cu handicap cu privire la ilegalitatea comisă de către aceștia în legătură cu contractul de transport dintre ei. Fapt pentru care s-a contestat considerarea sumei de 3000 de lei, ca fiind ilegal decontată și ca atare supusă recuperării ei de la transportator sau de la persoana cu handicap.

Însoțitorul este ”persoana care acompaniază persoana cu handicap și care beneficiază de drepturi în condițiile prevăzute de lege” (Legea nr. 448/2006, cu completările și modificările ulterioare art.5, alin. 21). Spre deosebire de asistentul personal, care este o persoană identificată și angajată cu contract de muncă de către primăria de la domiciliul persoanei cu handicap, însoțitorul este o persoană oarecare, aleasă, în mod cu totul aleatoriu, de către persoana cu handicap să o însoțească, într-o anumită zi, în vederea rezolvării în bune condiții a unei anumite probleme pe care persoana cu handicap grav a considerat-o mai dificilă în momentul respectiv.

Legiuitorul stabilește indubitabil și fără echivoc în H.G. nr. 680/2007, art. 8 alin. 2: ”(2) Însoțitorii călătoresc numai însoțindu-l pe titular, iar asistenții personali pot călători fără să însoțească persoana cu handicap. Asistenții personali se legitimează cu actul de identitate.” Rezultă fără nici un fel de dubiu, că legiuitorul a stabilit ca însoțitorul să beneficieze de gratuitatea călătoriei numai circulând împreună cu persoana însoțită, care este de fapt singura care se poate legitima și astfel să garanteze dreptul la gratuitate. Este evident că, legiuitorul a stabilit obligativitatea simultaneității prezenței persoanei cu handicap grav și a însoțitorului în timpul călătoriei și nu folosirea simultană a biletelor gratuite. Persoana cu handicap grav are dreptul ca într-un an calendaristic să beneficieze de 12 călătorii gratuite și, de asemenea, are dreptul ca de 12 ori pe an să aleagă o persoană care să o însoțească și care să beneficieze, de asemenea, de călătorii gratuite. Într-un an calendaristic persoana cu handicap grav poate realiza un număr de călătorii oarecare, mult mai mare decât cele 12 pentru care are gratuitate. Este posibil, de asemenea, ca persoana cu handicap vizual grav să fie însoțită în mult mai multe călătorii, decât în cele 12 în care însoțitorul beneficiază de gratuitatea transportului, situații pentru care contravaloarea biletului însoțitorului este suportată de către persoana cu handicap grav sau de către însoțitor, dacă acesta este într-o relație emoțională apropiată în raport cu persoana cu handicap și, dacă, posibilitățile financiare ale acestuia sunt îndestulătoare ( însoțitor poate fi un copil al persoanei cu handicap grav, soțul/soția sau un prieten foarte apropiat). Recunoaștem că: lipsa simultaneității poate constitui o prezumție simplă de vinovăție, dar în nici un caz o probă de vinovăție. Personalul DGASPC Alba, prin pregătirea pe care o are și prin specificul muncii lui, nu are posibilitatea să verifice în ce măsură această prezumție se poate constitui în probă. Certitudinea ilegalității se poate constata doar de către autoritățile care au drept de control în timpul călătoriei și care constatând prezența unei persoane cu bilet de însoțitor, în absența unei persoane cu handicap grav ce are dreptul la însoțitor, să aplice prevederile legale în materie.

Tot în H.G. nr. 680/2007, cu completările și modificările ulterioare, în art.9 alin.3, se stabilește:” (3) La controlul biletelor de călătorie, utilizatorul va prezenta atât biletul de călătorie gratuită, cât și actul de identitate. Persoanele care nu pot justifica utilizarea biletelor speciale de călătorie gratuită sunt considerate ca fiind fără legitimație de călătorie și vor fi tratate în conformitate cu reglementările în vigoare”. Pe cale de consecință, considerăm că recuperarea celor 5000 de lei, doar pe o prezumție simplă, ar constitui un abuz care s-ar realiza cu încălcarea prezumției de nevinovăție a persoanei cu handicap.

Organul de control reține în sarcina DGASPC Alba: ”Decontarea unor bilete de călătorie gratuită pentru persoanele cu handicap și asistenții personali sau însoțitorii acestora la tarif mai mare, ca urmare a neîncadrării corecte a distanțelor parcurse între stația de urcare și cea de coborâre. Acceptarea la plată a tichetelor statistice de călătorie fără a se verifica realitatea serviciilor prestate/efectuării călătoriilor”.

Acuzația s-a considerat, din start, ca fiind nefondată, deoarece:

Lungimea unui traseu nu este în mod obligatoriu distanța cea mai scurtă dintre două localități, ci este lungimea drumului efectiv parcurs de mijlocul de transport. Atunci când fixează un traseu, un transportator are în vedere: ca pe acel traseu să poată atinge cât mai multe localități pentru a putea avea cât mai mulți călători între punctul inițial și punctul terminus, să beneficieze de o cale de rulare cât mai bună și cu cât mai puține serpentine pentru a avea un consum optim de combustibil. Compararea distanțelor efectiv parcurse cu distanțele minime dintre localități, preluate de pe site-ul oficial www.distanța.ro este absolut nerelevantă. Ca dovadă, în exemplele ce urmează, sunt luate două rute diferite, a căror lungime este calculată pe site-ul www.distanța.ro:

A) Ruta 1: Alba Iulia – Unirea – Războieni – Lunca Mureș – Luduș are 76,2 km, iar Ruta 2: Alba Iulia – Unirea – Turda – Câmpia Turzii – Luna – Luncani – Luduș are 98,8 km.

B) Ruta1: Alba Iulia – Unirea – Războieni – Lunca Mureș – Luduș – Tg. Mureș are 120 km

Ruta 2: Alba Iulia – Unirea – Turda – Câmpia Turzii – Luna – Luncani – Luduș – Tg. Mureș are  142 km

Ruta 3: Alba Iulia – Blaj – Târnăveni – Tg. Mureș are 116 km și o cale de rulare foarte îngustă, vălurită pe verticală și orizontală, cu carosabil deteriorat pe porțiuni mari.

În opinia noastră, dacă nu este un autobuz local, va merge, în ambele cazuri, pe Ruta 2 care, este incomparabil mai comercială, deci aprecierea auditorilor este cea mai improbabilă. Singura rută certă este cea precizată de către operatorul de transport care este singurul, care în calitatea sa de comerciant, decide cu privire la afacerea lui și pentru care: ” (2) Operatorii de transport interurban răspund de realitatea şi exactitatea datelor prezentate, în condițiile prevăzute de lege. (H.G 680/2007, cu completările și modificările ulterioare, art.10 alin.2)”.

Lungimea traseului este cel indicat de către operatorul de transport care răspunde pentru exactitatea datelor și care este controlat în acest sens de către autoritățile îndreptățite să o facă.

Prejudiciul calculat de către auditori nu are, în accepțiunea noastră, nici o fundamentare reală și prin urmare, încadrarea deconturilor ca fiind ilegale și obligarea cuiva, transportator sau persoană cu handicap, să returneze banii în cuantum total de 18.000 lei o considerăm abuzivă.

Suma totală pentru care recuperarea este nejustificată prin probe certe este de 26.000 lei, din totalul considerat de 32.000 lei.

Cu privire la suma de 6.000 de lei pentru care DGASPC Alba a luat măsurile necesare recuperării facem următoarele precizări:

Aparținătorii persoanei cu handicap sunt obligați, ca în termen de 48 de ore, să anunțe orice modificare a stării persoanei cu handicap, inclusiv decesul ( Legea 448/2006 art. 59 alin.1 lit. h). Unii aparținători nu comunică data decesului și folosesc biletele gratuite în luna când a avut loc decesul, justificând realizare unor ultime servicii pentru defunct. Deși nu este obligată legal, DGASPC Alba se informează, în baza unui protocol încheiat cu Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanei Alba, cu privire la data decesului persoanelor cu handicap dar, dacă persoana are domiciliul în alt județ și reședință în Alba nu ne sunt furnizate datele. Din aceste utilizări ilegale s-a înregistrat, în perioada ianuarie 2014 – mai 2015, un prejudiciu total de 2271 lei din care a fost recuperată suma de 1711,64 lei.

Au fost persoane cu handicap care nu și-au ridicat biletele la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, dată de la care avea dreptul la gratuitate, ci mai târziu. Greșeala făcută de persoana cu handicap, probabil, la completarea documentului de transport și nesesizată nici de către aceasta și, nici de către transportator, care conform legii este singurul care controlează în traseu biletele, a fost că a completat pe bilet o dată care era între: data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap – dată de la care există dreptul la gratuitate și data la care persoana și-a ridicat biletele – dată de la care dreptul la gratuitate poate fi valorificat. Conform legii, biletele completate greșit nu trebuie decontate, chiar dacă sunt utilizate legal iar, funcționarii care au urmărit biletele venite la decont, au urmărit, așa după cum cere legea, numai luna și anul, nu și ziua. Valoarea totală a acestor bilete, cu greșeli de completare, a fost de 5204,55 lei, sumă ce a fost recuperată integral.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba apreciază și va aprecia, întotdeauna, sprijinul acordat de corpul de auditori externi pentru a nu produce prejudicii bugetului, dar consideră și va considera că, în primul rând trebuie respectat cetățeanul, cu sau fără handicap, care nu trebuie sancționat și nici considerat infractor pe baza unor simple supoziții, obligându-l astfel să se dezvinovățească.

Cetățeanul va respecta autoritățile atunci când acestea îi vor fi un ajutor, nu atunci când îl vor ține cu căciula în mână, cerând iertare pentru ce n-a făcut și ocupându-și timpul pentru a-și dovedi nevinovăția”.