Curtea Constituţională a amânat verdictul de validare sau invalidare a referendumului. Dezbaterile au fost reluate joi dimineața

Curtea Constituţională a României (CCR) s-a reunit miercuri, de la ora 14.00, pentru a analiza rezultatele comunicate de Biroul Electoral Central ale referendumului din 29 iulie. Cu toate că a anunțat că va formula un raport privind validarea ori invalidarea referendumului, ce va fi prezentat Parlamentului, Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii și așteaptă documente suplimentare referitoare la modul în care s-a desfășurat referendumul. Dezbaterile au fost reluate joi dimineața.

Judecătorii CCR au amânat miercuri decizia de validare sau invalidare a referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Aceștia așteaptă documente de la instituțiile statului, prin care să se arate modul în care s-a desfășurat referendumul, în baza cărora se vor putea pronunța cu privire la valabilitatea acestuia.

CCR a verificat, anterior şedinţei, documentele prezentate de BEC, transportate la sediul Curţii sub pază.

Reamintim că USL a formulat o contestaţie privind numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale.

Vezi aici rezultatele oficiale comunicate de BEC.

În Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la art. 46 alin. 1 se arată că instituţia veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.

(3) Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului.

Art.47. – (1) Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului. (2) Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. (3) Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.

Având în vedere importanţa deciziei CCR, mai multe instituţii şi partide politice au avertizat că nu trebuie să existe imergenţe în luarea acestei hotărâri şi trebuie respectată independenţa acesteia. Însă judecătorii CCR sunt numiţi, prin lege, de partidele politice:

Augustin Zegrean (58 de ani) – preşedinte CCR; numit în funcţia de judecător CCR din 2007, de preşedintele Traian Băsescu; fost senator PD, fost deputat

Acsinte Gaspar (74 de ani) – numit în funcţie în 2004, de fostul preşedinte Ion Iliescu (PSD)

Petre Lăzăroiu (59 de ani) – numit în funcţie din 2008, de preşedintele Traian Băsescu

Ion Predescu (84 de ani) – numit în funcţie de Senat, în 2004; fost senator PSD

Valentin Zoltan Puskas (63 de ani) – numit de Senat, în 2007, fost senator UDMR

Iulia Antoanella Motoc (44 de ani) – propusă în funcţie, în 2010, de PDL şi de grupul independenţilor din Senat

Aspazia Cojocaru (65 de ani) – numită în funcţie în 2004, de Camera Deputaţilor, propusă de PSD

Tudorel Toader (52 de ani) – numit în funcţie în 2007, de Camera Deputaţilor, la propunerea PNL

Mircea Ştefan Minea (62 de ani) numit în funcţie în 2010, de Camera Deputaţilor, la propunerea PDL

Reamintim că, în cazul suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu din 2007, judecătorii Curţii Constituţionale au dat aviz negativ asupra propunerii.

Foto: arhivă