UPDATE Ora 1,45: În zona Vrancea, localitatea Nereju Mic, a avut loc un cutremur de magnitudine medie, circa 5,4 pe scara Richter, potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului. UPDATE: IGSU pe Facebook: Ora 2.20. Până în acest moment nu s-au înregistrat efecte, la nivelul țării. Echipajele ISU continua monitorizarea eventualelor efecte.
În București
Ca urmare a seismului produs, în Capitală, nu au fost înregistrate apeluri la numărul de urgență 112. Un echipaj ISU București-Ilfov a fost trimis în zona Centrului Istoric pentru a verifica situația. Nu au fost raportate probleme la nicio unitate operativă proprie sau la alte imobile din București.
Ora 1.55: De la ora producerii cutremurului, până în acest moment nu s-au înregistrat efecte. Echipajele ISU continua monitorizarea situației. Echipe operative au fost trimise în teren pentru efectuarea misiunilor de recunoaștere.
Ora 01.20.55: cutremur cu magnitudinea de 5.2 grade pe scara Richter, la o adâncime de 100 de km, în zona seismică Vrancea. La nivelul unităţilor subordonate IGSU, până la această ora nu au fost raportate efecte.
Un cutremur moderat s-a produs în noaptea de 27 spre 28 decembrie în regiunea Vrancea. Cutremurul a fost resimţit în Muntenia, Moldova si Sudul Transilvaniei. Până la această oră nu au fost raportate pierderi de vieţi sau pagube.
Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INFP, a explicat pentru digi24.ro că acest cutremur a fost unul „normal” pentru zona seismică Vrancea. „De magnitudine moderată, îl considerăm noi. Astfel de cutremure apar la intervale de câțiva ani. În acest an am avut două cutremure de peste 5. Cel de acum și cel din septembrie”, a subliniat el.
În ceea ce privește faptul că, de exemplu, seismul s-a simțit și la Brașov, Mircea Radulian a spus că „iese puțin din tipare”.
„Cutremurele vrâncene se simt foarte bine pe direcția N-E, S-V, spre Câmpia Română. Având în vedere că mecanismul acestui cutremur nu a fost tipic pentru Vrancea, pentru că cel tipic reprezintă o radiație puternică, e un plan de falie orientat pe direcția Moldova-Câmpia Română. În acest caz, mecanismul a avut un plan de falie orientat perpendicular, spre Transilvania. Acest lucru implică o oarecare schimbare a distribuirii energiei eliberate. E ceva mai puternică către Transilvania și Dobrogea”, a adăugat directorul ştiinţific al INFP.
Întrebat despre faptul că unii oameni au avut senzația că au fost două cutremure la scurtă distanță, Mircea Radulian a precizat că aceștia „au reușit să simtă și prima mișcare”.
„În cazul unui cutremur vrâncean apare prima mişcare, undele P, care se produc spre verticală preponderent și cu amplitudine mai mică. E urmată la interval de aproximativ 20 de secunde de unda secundară, mai puternică. Dacă au simțit cele două unde e ca și cum ar fi simțit două mișcări separate. Prima mișcare se produce scurt și de mică amplitudine, după care urmează o pauză de câteva secunde și a doua mișcare mai puternică”, a explicat Mircea Radulian, directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului.
De la începutul anului au fost înregistrate șase cutremure cu magnitudinea peste 4 grade pe scara Richter, respectiv pe 19 noiembrie, 25 septembrie, 14 august, 4 august, 1 martie şi 7 ianuarie, toate având epicentrul în zona seismică Vrancea.
Cele mai puternice cutremure în zona Vrancea (sursa: Institutul Naţional de Cercetare pentru Fizica Pământului):
28 decembrie 2016: 5.4
24 septembrie 2016: 5.3
22 noiembrie 2014: 5.4
6 octombrie 2013: 5.2
25 aprilie 2009: 5.4
18 iunie 2005: 5.2
14 mai 2005: 5.5
27 octombrie 2004: 6.0
6 aprilie 2000: 5.0
28 aprilie 1999: 5.3
31 mai 1990: 6.4
30 mai 1990: 6.9
Sursa snas.ro:
12 iulie 1991: 5.7
18 iulie 1991: 5.5
2 decembrie 1991: 5.6
7 mai 2008: 5.2
Sfaturi utile în caz de cutremur:
– adăpostire într-un spaţiu sigur din locuinţă; nu folosiţi scările sau liftul
– întreruperea de urgenţă, în locuinţa Dvs., a alimentării cu gaz, apă şi curent
– ar trebui să aveţi un kit de supravieţuire pentru membrii familiei (pentru 3 zile): 3 litri de apă / zi / adult, mâncare neperisabilă şi uşor de preparat, medicamente, baterii, laternă, un aparat de radio, trusă de prim ajutor, obiecte de igienă personală, copii după documentele personale
– evitaţi aprinderea brichetelor, chibriturilor sau a lumânărilor.
