Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

De ASTĂZI: Se pot depune cereri pentru finanţarea unor afaceri în mediul rural. Fonduri disponibile şi exemple de investiţii

Publicat

euroCei interesați să dezvolte afaceri în mediul rural pot depune proiecte, online, de miercuri, 3 mai, potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În total, sunt disponibile fonduri nerambursabile de peste 680 de milioane de euro.

Este vorba despre deschiderea mai multor apeluri de proiecte prin care firmele vor putea cere finanțare pentru afaceri agricole și non-agricole în spațiul rural. Documentaţiile se depun online, astfel încât nu mai este necesară deplasarea la sediile AFIR.

Cererile online se depun AICI.

În aplicaţia online, potenţialii beneficiari trebuie să se înregistreze cu cont de utilizator.

Proiectele depuse în format electronic includ cererea de finanțare şi anexe tehnice și administrative prevăzute de ghidul solicitantului aferent fiecărei măsuri. Printre acestea se află planul de afaceri, situații financiare încheiate în anul anterior, declarații pe proprie răspundere, prin care antreprenorul trebuie să confirme îndeplinirea condițiilor de eligibilitate solicitate, documente care să certifice, dacă este cazul, existența și dimensiunea exploatațiilor agricole, oferte financiare și tehnice, copii ale documentelor de înființare ale societății la Oficiul Registrului Comerțului.

AFIR îşi rezervă dreptul de a solicita documente sau informaţii suplimentare dacă, pe parcursul verificărilor și implementării proiectului, se constată că este necesar. Informaţiile suplimentare se vor solicita în sistem online, de către experţii evaluatori din cadrul entității la care se află în evaluare Cererea de finanțare, iar răspunsul va fi transmis, de asemenea, în format electronic, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare.

Selecţia proiectelor se face în ordinea descrescătoare a punctajului obținut de fiecare proiect, în limita bugetului disponibil.

Solicitanții ale căror cereri de finanțare au fost selectate pentru acordarea ajutoarelor financiare nerambursabile vor fi notificați cu privire la prezentarea documentelor originale depuse în copie în sistem electronic. Termenul alocat acestei verificări suplimentare este de 30 de zile, urmând a fi semnate contracte de finanțare.

Potrivit anunţului AFIR, în perioada 3 mai – 31 iulie 2017 se desfăşoară prima sesiune din 2017 de depunere a Cererilor de finanţare pentru: submăsura 4.1, submăsura 4.1 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), submăsura 4.1 A, submăsura 4.1 A Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), submăsura 6.1, submăsura 6.2, submăsura 6.2 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), submăsura 6.3, submăsura 6.3 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), submăsura 6.4, submăsura 6.4 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), submăsura 9.1 și submăsura 9.1A din PNDR 2020.

În perioada 3 mai – 31 octombrie 2017, este prima sesiune din 2017 de depunere a Cererilor de finanţare pentru Schema de minimis aferentă Schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2.

Fondurile disponibile

Pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” – 185.000.000 euro, din care:

– 79.000.000 euro pentru componenta vegetal

– 60.000.000 euro pentru componenta zootehnic

– 14.000.000 euro pentru componenta zona montană

– 32.000.000 euro pentru componenta ferma de familie.

Pentru submăsura 4.1 – ITI DD„Investiții în exploatații agricole” – 33.000.000 euro, din care:

– 16.500.000 euro pentru componenta vegetal

– 16.500.000 euro pentru componenta zootehnic

Pentru submăsura 4.1A „Investiții în exploatații pomicole” – 100.000.000 euro, din care:

– 95.000.000 euro pentru componenta investiții în exploatații pomicole

– 5.000.000 euro pentru componenta investiții în exploatații pomicole (pepiniere).

Pentru submăsura 4.1A – ITI DD „Investiții în exploatații pomicole” – 5.000.000 euro.

Pentru submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” – 18.300.000 euro.

Pentru submăsura 6.2 – ITI DD „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”: 3.500.000 euro.

Pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”: 100.000.000 euro, din care

79.000.000 euro pentru componenta zona non-montană

21.000.000 euro pentru componenta zona montană.

Pentru submăsura 6.3 – ITI DD „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”: 5.000.000 euro.

Pentru submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”: 35.000.000 euro.

Pentru submăsura 6.4 – ITI DD „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”: 7.000.000 euro.

Pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”: 170.000.000 euro, din care:

– 136.000.000 euro pentru componenta zona non-montană

– 34.000.000 euro pentru componenta zonă montană

Pentru submăsura 9.1 „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol”: 5.000.000 euro.

Pentru submăsura 9.1A „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”: 2.000.000 euro.

Pentru schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă Schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2: 12.000.000 euro.

Exemple de finanţări

Una dintre măsurile finanţate este cu buget de 35 de milioane euro, în Programul Național de Dezvoltare Rurală (submăsura 6.4 – PNDR 6.4).Se poate obţine până la 200.000 de euro pe proiect de business neagricol în spațiul rural.

Beneficiari pot fi micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente, din spațiul rural; micro-întreprinderile și întreprinderile mici nou-înființate (start-ups), din spațiul rural, care fac dovada cofinanțării; fermierii sau membrii unor gospodării agricole (autorizaţi cu statut minim de PFA) care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu excepţia persoanelor fizice neautorizate.

Valoarea sprijinului nerambursabil va fi de maxim 90% din costul total al proiectului. Nu va depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali şi va respecta prevederile Regulamentului 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis, potrivit AFIR.

Vezi şi Cum poţi primi 200.000 de euro pentru afaceri la ţară. Cererile pot fi depuse din 3 mai. Condiţii, tipuri de investiţii şi cheltuieli eligibile

Exemple de tipuri de investiţii:

Investiţii pentru producerea şi comercializarea produselor neagricole:

– fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinarie, articole de hârtie şi carton;

– fabricarea produselor chimice, farmaceutice;

– activităţi de prelucrare a produselor lemnoase;

– industrie metalurgică, fabricare de construcţii metalice, maşini, utilaje şi echipamente;

– fabricare produse electrice, electronice;

Investiţii pentru activităţi meşteşugăreşti (activităţi de artizanat şi alte activităţi tradiţionale neagricole – olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii, etc);

Investiţii legate de furnizarea de servicii:

– servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare;

– servicii de reparaţii maşini, unelte, obiecte casnice;

– servicii de consultanţă, contabilitate, juridice, audit;

– activităţi de servicii în tehnologia informaţiei şi servicii informatice;

– servicii tehnice, administrative, etc.

Investiţii pentru infrastructură în unităţile de primire turistică tip agro-turistic, parcuri pentru rulote, camping și tabere, proiecte de activităţi de agrement (dependente sau independente de o structura de primire agro-turistica cu functiuni de cazare), cu respectarea Ordinului ANT 65/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea se vor limita la capacitatea de cazare specifică structurii de primire turistică de tip pensiune agroturistică – maxim 8 camere.

Investiţii pentru producţia de combustibil din biomasă (ex: fabricare de peleţi şi brichete) în vederea comercializării.

surse: avocatnet.ro, afir.info

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
loading...
loading...
Publicitate

ACTUALITATE

Camera Deputaţilor a adoptat Split TVA. Care sunt prevederile din lege

Publicat

Legea de aprobare a OUG privind split TVA a fost aprobată miercuri de Camera Deputaţilor, cu 163 de voturi ”pentru” și 95 ”împotrivă”.

Potrivit noilor reglementări adoptate la articolul 2, „au obligația să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea și plata TVA, și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea TVA, care se află în cel puțin una din următoarele situații:

a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA, cu excepția celor pentru care s-a obținut eșalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 15.000 lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018;

b) începând cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA mai vechi de 60 de zile de la scadență, cu excepția celor pentru care s-a obținut eșalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 15.000 lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei — restul contribuabililor;

c) se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență”.

De asmenea, persoanele publice și persoanele impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA au fost scoase din rândul celor care au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii în cont separat al furnizorului aflat în sistem split TVA.

sursa: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Numărul maşinilor second-hand înmatriculate în România a crescut cu 71%. Cum s-au vândut autoturismele noi

Publicat

Numărul maşinilor noi înmatriculate în România a crescut cu 14,64%, în primele 11 luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, în timp ce autoturismele second-hand au fost cu 71% mai multe.

Au fost 99.000 de autoturisme noi înmatriculate, faţă de 474.487 de maşini second-hand.

În intervalul ianuarie – noiembrie 2017, pe primele trei locuri la numărul înmatriculărilor de autoturisme rulate se află: Volkswagen, cu 124.533 de exemplare (+58,04% faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2016), Opel (58.934, +31,55%) şi Ford (46.838 unităţi, +51,70%), potrivit Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), potrivit Agerpres.

Totodată, la capitolul vehiculelor noi, din totalul de 98.116 unităţi, cele mai multe înmatriculări au fost consemnate pentru Dacia – cu 27.424 unităţi (+9,79% comparativ cu primele 11 luni din anul anterior), Volkswagen (9.050 unităţi, +21,53%) şi Skoda (8.439 unităţi, +6,62%)

Cea mai redusă frecvenţă a înmatriculărilor de autoturisme noi s-a consemnat în luna noimebrie la: Alfa Romeo (nouă unităţi), Subaru (6), Bentley (4), Lada şi Ssang Yong (câte trei unităţi), respectiv Ferrari şi Maserati (câte o unitate).

Tot la nivelul lunii noiembrie, au fost înmatriculate în România 48.458 de autoturisme rulate, ceea ce reprezintă un salt de 89,78%, în comparaţie cu noiembrie 2016, când s-au înregistrat 25.534 de exemplare.

Conform datelor DRPCIV, parcul auto naţional din România s-a majorat, în 2016, cu 6,21% faţă de anul anterior, depăşind 7 milioane de vehicule, din care peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti.

Astfel, din cele 1,253 milioane de maşini înregistrate în Bucureşti (circa 18% din total), puţin peste un milion de exemplare reprezentau autoturisme.

În Capitală, majoritatea vehiculelor se încadra, la finele anului trecut, în categoria de vechime 6-10 ani (346.594 unităţi), urmată de cele mai vechi de 11-15 ani (301.648 unităţi) şi de cele cu peste 20 de ani uzură (195.666 unităţi).

Numărul autovehiculelor noi (0-2 ani vechime) se situa în Bucureşti, la sfârşitul anului 2016, la 134.322 de unităţi, iar 104.068 dintre acestea făceau parte din categoria ‘Autoturisme’.

La nivel naţional, din totalul celor 7.010.608 vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 5,47 de milioane (78%) erau autoturisme, în creştere cu peste 6%, comparativ cu sfârşitul anului 2015, când au fost înregistrate 5,15 milioane de exemplare.

La finele lui 2016, pe drumurile din România circulau 3,036 milioane de vehicule cu motorizare diesel (din care 2,119 milioane de autoturisme), în timp ce 3,586 milioane de maşini aveau motoare pe benzină, din care 3,339 milioane erau autoturisme.

surse: digi24.ro, agerpres.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

BARIERE la toate trecerile de cale ferată. Proiectul, în dezbateri la comisiile Camerei Deputaţilor

Publicat

Proiectul de lege prin care zeci de parlamentari susţin obligativitatea instalării de bariere, semibariere sau semnalizări la trecerile de cale ferată a fost adoptat de Senat. Acum a ajuns la dezbateri în comisile de specialitate de la Camera Deputaților, forul decizional.

“Zilnic, zeci de conducători auto ignoră cu bună știință regulile de circulație și traversează calea ferată, chiar dacă în orice clipă ar putea fi spulberați de tren. Mulți șoferi uită că trenul nu acordă <prioritate>. Din teribilism și uneori chiar din neatenție sunt șoferi care cred că pot trece calea ferată până să apară trenul, însă, de cele mai multe ori, se dovedește contrariul. De cele mai multe ori astfel de evenimente se soldează cu moartea unui om”, se precizează în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Potrivit inițiatorilor, în țara noastră întâlnim multe drumuri internaționale și naționale care sunt traversate de linii de cale ferată și care nu sunt prevăzute cu bariere sau semibariere, ci numai cu avertizare sonoră și luminoasă. „În aceste condiții, zeci de șoferi își riscă viața, fără să știe în ce momemnt și de unde ar apărea trenul”, mai susțin parlamentarii.

Potrivit propunerii legislative, trecerile la același nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaționale “E”, precum și ale drumurilor naționale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere, vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului și al poliției rutiere.

De asemenea, administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la același nivel cu calea ferată prin curățarea vegetației pe o rază de 150 metri măsurată din intersecție.

Proiectul legislativ prevede și amenzi mari pentru cei care nu respectă noile prevederi:

– amendă între 50.000 – 250.000 lei pentru încălcarea prevederilor privind montarea de bariere sau semibariere

– amendă între 30.000 – 150.000 lei pentru încălcarea prevederilor privind asigurarea vizibilității trecerilor la nivel cu calea ferată.

surse: senat.ro, legestart.ro

Citește mai departe
Publicitate

BLAJ

VIDEO: VICTORIE pentru CSM Volei Alba Blaj în debutul Ligii Campionilor. A învins Volero Zurich cu 3-1

Publicat

CSM Volei Alba Blaj a câştigat meciul cu formaţia elveţiană Volero Zurich cu scorul de 3-1 (26-24, 25-22, 24-26, 25-21). Partida s-a jucat miercuri seara, la Sibiu. A fost primul meci din Grupa A a Ligii Campionilor la volei feminin.

Campioana României s-a impus după o oră şi 55 de minute de joc echilibrat, potrivit Agerpres.

Ana Yilian Cleger Abel a fost cea mai bună jucătoare a echipei Volei Alba Blaj, cu 26 de puncte, Adina Salaoru a reuşit 21 de puncte, iar Nneka Onyejekwe, 11 puncte.

De la echipa elveţiană au punctat Rosir Kalderon Dias, 26 puncte, şi Ghergana Dimitrova, 12 puncte.

Peste 1.700 de spectatori au asistat la meciul de la Sibiu.

Volei Alba Blaj, începe miercuri, 13 decembrie, un nou sezon, al treilea consecutiv, în cea mai importantă competiţie europeană intercluburi, Liga Campionilor.

În acest an, Volei Alba Blaj a fost repartizată în Grupa A, alături de Volero Zürich (campioana Elveţiei), ASPTT Mulhouse VB (campioana Franţei) şi Developres Rzeszow (Polonia), la startul competiţiei de elită din Europa aflându-se 16 echipe, repartizate în patru grupe.

Programul campioanei Volei Alba Blaj în Grupa A a Ligii Campionilor, ediţia 2017/2018:

13 decembrie 2017, ora 18.00: Volei Alba Blaj – Volero Zürich (Sibiu);

11 ianuarie 2018, ora 19.00: Developres Rzeszow – Volei Alba Blaj;

24 ianuarie 2018, ora 21.00: ASPTT Mulhouse – Volei Alba Blaj;

7 februarie 2018, ora 18.00: Volei Alba Blaj – ASPTT Mulhouse (Sibiu);

22 februarie 2018, ora 18.00: Volei Alba Blaj – Developres Rzeszow (Sibiu);

27 februarie 2018, ora 21.00: Volero Zürich – Volei Alba Blaj.

 

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Victor Negrescu: „Dorim ca tinerii să participe activ la pregătirea președinției României la Consiliul UE“

Publicat

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat miercuri, 13 decembrie 2017, la conferința „Președinția României la Consiliul Uniunii Europene văzută prin ochii tinerilor“, organizată de Institutul European din România și Ministerul Afacerilor Externe.

În alocuțiunea sa, ministrul delegat a evidențiat preocuparea constantă a actualului guvern de a crea oportunități pentru tineri și le-a transmis participanților la eveniment invitația de a se implica în proiectele demarate în contextul preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019.

„În ultimele șase luni, efortul nostru a fost acela de a clădi un mecanism de dialog permanent la nivelul întregii societăţi, pentru ca cetățenii să simtă că acest proiect le aparține cu adevărat. Este foarte important să-i ajutăm și să-i încurajăm pe tineri să participe activ și creativ la pregătirea și exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene“, a declarat Victor Negrescu.

Ministrul delegat a menționat, în context, Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene „EU-RO 2019“, unul dintre grupurile de lucru ale acestuia fiind orientat chiar pe domeniile „Cultură, tineret și sport“.

„Vrem să le oferim tinerilor oportunitatea de a deveni o voce în stabilirea tematicilor de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și invităm pe această cale toate asociațiile de tineret, care au prevăzute în statutul lor elemente precise referitoare la promovarea valorilor europene și au un portofoliu de acțiuni relevante, să adere la Forumul «EU-RO 2019». Concluziile acestor dezbateri vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării propunerilor de priorități ale agendei Președinției României, precum și a definirii obiectivelor de promovare avute în vedere pentru primul semestru al anului 2019“, a subliniat Victor Negrescu.

De asemenea, ministrul delegat a reamintit că, în perioada Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019, vor fi create mijloace prin care sute de voluntari și stagiari vor putea ajuta la organizarea evenimentelor și la îmbunătățirea imaginii României.

România va asuma, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene – una din cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții care mai include Finlanda și Croația. Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și aproximativ 200 grupuri de lucru.

Eforturile unei Președinții se concentrează în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre. Președinția trebuie să acționeze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre. De asemenea, Președinția organizează întâlniri cu Parlamentul European și alte reuniuni formale la toate nivelele.

Forumul „EU-RO 2019“ este o structură consultativă, fără personalitate juridică, ce funcţionează pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, în coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, şi are ca principală misiune crearea cadrului formal de derulare a dezbaterilor publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema viitoarei Președinții a Consiliului Uniunii Europene. La Forum pot adera membrii delegațiilor României din cadrul structurilor consultative ale Uniunii Europene, organizaţii patronale, sindicale, academice, profesionale, precum şi alte structuri ale societăţii civile organizate sau asociații de administrații locale.

În cadrul Forumului funcţionează mai multe grupuri de lucru, acţionând în domeniile politice corespunzând configurației Consiliului Uniunii Europene: Afaceri interne; Afaceri Externe și Apărare;  Afaceri Generale; Agricultură și pescuit; Aspecte economice și financiare; Cercetare și inovare; Competitivitate; Cultură, tineret și sport; Dezvoltare regională; Educație și formare; Energie; Justiție; Mediu și schimbări climatice; Ocuparea forței de muncă și Politică socială; Sănătate și Protecția consumatorului; Societatea informațională; Transporturi.

Citește mai departe
Publicitate