Contacteaza-ne si pe

EVENIMENT

DNA: Acuzații GRAVE pentru Liviu Dragnea. „Suspectul a inițiat un grup infracțional organizat”

Publicat

Liviu Dragnea s-a prezentat luni la DNA. Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat.

Tot în acest dosar penal sunt implicați Florea Neda, reprezentant Tel Drum SA, Florian Ion, reprezentant al unei societăți comerciale, Mugur Bățăuș, Victor Piperea și Marin Predescu, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor și Daniel Neagoe, asociat și administrator al unor societăți comerciale.

Dosarul a fost deschis de DNA pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă), transmisă la data de 30 septembrie 2016.

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Potrivit anchetatorilor, grupul infracțional organizat a fost constituit inițial de către:

  • Liviu Nicolae Dragnea, președintele Consiliului Județean Teleorman,
  • Fișcuci Marian, apropiat al lui Liviu Nicolae Dragnea și persoană care a devenit scriptic acționar majoritar al Tel Drum SA și care a acționat și ca un interpus al lui Liviu Nicolae Dragnea în administrarea societății comerciale,
  • Mugur Bățăuș și Victor Piperea, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman care au participat inițial la privatizarea Tel Drum SA, iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanțate din fonduri publice și asigurarea cadrului necesar câștigării acestor proiecte de către Tel Drum SA,
  • Neda Florea, la momentul inițial persoană cu funcție de conducere în Tel Drum SA, care a facilitat privatizarea societății, iar ulterior acționar al societății Tel Drum SA, director al acestei societăți și, în prezent, director adjunct al Tel Drum SA.

„În vederea asigurării pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracțional organizat, activitatea infracțională a fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit”, arată DNA.

Procurorii susțin că activitatea de pregătire și modul de acțiune al grupului organizat a impus, în principal, următoarele etape:

  • Privatizarea Tel Drum SA și transferarea acestei persoane juridice din proprietatea Consiliului Județean Teleorman în sfera de influență și control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse
  • Achiziționarea, în patrimoniul Consiliului Județean Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrative teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj (tren reciclator – stabilizator la rece in situ) de o valoare foarte mare (30 miliarde ROL) care apoi a fost închiriat și ulterior înstrăinat către Tel Drum SA, ulterior privatizării acestei societăți comerciale
  • Acordarea, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare și întreținere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Județean Teleorman, către Tel Drum SA, fără a exista o procedură concurențială de atribuire, deși societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat
  • Crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, astfel încât acestea să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat
  • Asigurarea câștigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Județean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene)
  • Obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat
  • Facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra Tel Drum SA,
  • Furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care Liviu Nicolae Dragnea face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia
  • Prin prisma influenței pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, asigurarea accesului la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat.
  • Obținerea de beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracțional organizat, provenite din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice (beneficii cărora membrii grupului infracțional organizat le dau o aparență legală prin scoaterea lor din patrimoniul societății în special cu titlu de dividende, prin plata unor remunerații cu titlu de salariu, prin simularea unor operațiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosință, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societățile controlate de aceștia).

DNA mai arată că, pe durata activității infracționale, „în funcție de modificările intervenite în structura grupului infracțional organizat la acesta, au aderat noi membri precum:

  • Pitiș Petre, fost consilier în cadrul Consiliului Județean Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum SA, având aceleași activități în cadrul grupului ca Marian Fișcuci.
  • Neagoe Daniel care a facilitat utilizarea unei societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administra această societate, activitatea acestuia fiind de natură să faciliteze și transferul beneficiilor patrimoniale către membrii grupului.
  • Ion Florian care a facilitat utilizarea unei alte societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administrează această societate”.

În cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Victor Piperea (care ar fi asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean DJ 701 (limita – Dâmbovița Gratia – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zabreasca – Dobrotești), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene.

Ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic ( memoriu tehnic, estimare cantitativă, verificări de structură), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative și inserarea în cuprinsul proiectului (după predarea de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) a cerinței ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.

În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 701, Dragnea ar fi emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale și prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Dragnea și Mugur Bățăuș și-ar fi încălcat atribuțiile legale și ar fi determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA.

„Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei (diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare”, se arată în comunicatul DNA.

Apoi, în cursul anului 2009, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Marin Predescu (care ar fi asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a peste 50 km din DJ 506 Cervenia Vitănești Băbăița, în valoare de 62.482.442 lei lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene.

Potrivit anchetatorilor, ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic (planșele desenate pentru profil transversal tip I, memoriul tehnic, design tehnic și plan de execuție, caiete de sarcini, devizele ), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii și ștampilei verificatorului de proiect, prin modificarea elementelor cantitative, prin inserarea cerinței (ulterior predării acestuia de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.

De asemenea, s-ar fi majorat artificial devizul până la suma de 14.132.923 euro, cu consecința creșterii valorii contractului finanțat din bani publici obținut de Tel Drum SA.

„În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale, prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA”, mai arată procurorii DNA.

Ca urmare a acestei acțiuni, bugetul ar fi fost prejudiciat cu 5.742.872 (diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat).

„Pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, suspectul Petre Pitiș, în calitate de reprezentant al Tel Drum SA, a simulat operațiuni de achiziție pe teritoriul național (purtătoare de TVA) pe care le-a înregistrat în documentele contabile, utilizând societăți comerciale cu comportament de tip fantomă. Astfel, în perioada 2010 -2012, acesta a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790,32 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă operațiunilor comerciale. În aceeași perioadă, sumele aferente operațiunilor evidențiate cu societățile cu comportament de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăților cu comportament de tip fantomă, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer și restituite (fără comisionul pentru intermediere) persoanelor care le-au virat inițial”, se mai arată în comunicatul DNA.

Anchetatorii susțin și că, pe perioada de derulare a activității, membrii grupului infracțional organizat ar fi beneficiat de informații nepublice din cadrul instituțiilor de la nivel local și central, cum ar fi: note de fundamentare și caiete de sarcini pentru licitații viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale), corespondență între unitățile administrativ teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanțate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanțare, documente solicitate de autoritățile judiciare de la instituțiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI). Astfel de documente au fost identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate.

În plus, conform înscrisurilor ridicate cu ocazia acelorași percheziții, membrii grupului infracțional organizat ar fi propus și faciliat numirea în funcții publice a persoanelor cu care aveau relații apropiate (au fost ridicate însemnări olografe în care, fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administrației centrale și care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorința unor persoane publice de a pune în funcție o persoană apropiată).

Care au fost beneficiile șefului PSD

Anchetatorii arată că Liviu Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție), ar fi obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte.

Nu în ultimul rând, Dragnea ar fi beneficiat de donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia: circa 2,5 milioane de lei în anul 2009.

De asemenea, șeful PSD ar fi beneficiat de transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie (încasate personal de el și de fosta soție de la o altă societate din grup).

Anchetatorii vorbesc și de bani obținuți de către Liviu Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA).

Foto, sursa: digi24.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

O nouă bancă de stat în România. Senatul a aprobat înfiinţarea BDR, cu capital de 1 miliard de lei

Publicat

Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României a fost adoptată, miercuri, de Senat. Iniţiativa aparţine parlamentarilor PSD şi ALDE.

Propunerea legislativă a trecut de Senat cu 66 de voturi „pentru”, 2 abţineri şi 18 „împotrivă”. Va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Iniţiat încă din noiembrie 2015, proiectul de înfiinţare a Băncii de Dezvoltare este semnat de 184 de senatori şi deputaţi PSD şi ALDE, iar primul semnatar este Liviu Dragnea.

Caracterul de urgență al înființării noii bănci, în opinia inițiatorilor, este dat de existența unui „risc major al pierderii unor finanțări nerambursabile cauzate de lipsa cofinanțării”.

Impactul financiar asupra bugetului de stat constă în asigurarea capitalului de stat inițial în cuantum de 1 miliard de lei, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Banca va avea sediul central la Bucureşti. La ora actuală, statul este acţionar majoritar doar la CEC Bank şi la Eximbank.

Pe fondul unei lipse acute de finanţare extra-bugetară, se impune necesitatea înfiinţării unei instituţii a cărei activitate să constea în realizarea deopotrivă pentru persoane fizice şi juridice legal constituite de finanţări, cofinanţări, refinanţări, garantări sau alte operaţiuni bancare, asigurări şi reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităţilor de interes public, dezvoltarea regională, susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător şi susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în concordanţă cu politica asumată prin programul de guvernare„, mai spun inițiatorii legii.

Proiectul de lege prevede că se înfiinţează Banca de Dezvoltare a României (BDR – SA), ca entitate juridică autonomă şi independentă capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţii publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul sau de activitate.

„Obiectivul Băncii este de a sprijini antreprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii. În desfăşurarea activităţilor sale, Banca acordă o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de Ajutor de Stat (…) şi marilor proiecte de infrastructură”, se arată în proiect.

De asemenea, BDR „va putea acorda împrumuturi directe cu condiţia să nu excludă finanţarea viabilă din partea băncilor comerciale, a investitorilor privaţi şi a altor intermediari financiari privaţi şi va putea să ofere finanţare în condiţiile pieţei şi să obţină rentabilitate echivalentă cu cea obţinută pe piaţă pe repere comparabile, cu condiţia ca, în desfăşurarea unei astfel de activităţi nesusţinute prin ajutor de stat, să nu concureze cu furnizorii comerciali, ci să remedieze deficitul sau eşecurile infrastructurii financiare”, se arată în textul actului normativ adoptat de Senat.

Instituţia ar urma să fie condusă de un consiliu de administraţie format din 7 membri: preşedinte şi patru directori, persoane cu înaltă competenţă în sectorul economic, financiar şi bancar, numiţi de ministrul Finanţelor Publice, doi directori independenţi din sectorul non-guvernamental, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice, la recomandarea Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială şi care nu fac parte din acesta.

Potrivit actului normativ, calitatea de preşedinte sau director al BDR este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, funcţionar public, director sau funcţionar în cadrul altei instituţii de creditare. În plenul Senatului a fost adoptat amendamentul senatorului USR Nicoleta Ramona Dinu, care prevedea că şi calitatea de membru al vreunui partid politic e incompatibilă cu calitatea de preşedinte sau director al BDR, amendament respins iniţial de Comisia de buget.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Peste 51 de milioane de lei, înregistrați GREȘIT la administrațiile din Alba. Contabili depășiți de situație

Publicat

Situații de înregistrare eronată sau chiar neînregistrarea în evidența contabilă a unor bunuri sau valori din domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, în sumă de peste 51 de milioane de lei, majoritatea în comune, unde serviciile de contabilitate sunt uneori depășite de situație. Acesta este tabloul desprins din raportul Curții de Conturi, care a analizat modul în care o parte dintre administrațiile publice din Alba au gestionat banii publici. Un tablou cu milioane de lei contabilizați greșit, cu mijloace fixe neînscrise în contabilitate și cu prejudicii la bugetele locale. 

Ca urmare a misiunilor de audit, ”au fost identificate multiple și grave abateri de la disciplina financiară în utilizarea banului public, generatoare de prejudicii în cazul: unităților administrative din Cugir, Câmpeni, Teiuș, Zlatna și UATC: Vințu de jos, Poșaga, Bistra, Livezile, Săsciori, Sălciua, Săliștea, Șibot și Râmeț” se precizeză în raport.

Deficiențe în ceea ce privește organizarea și efectuarea operațiunii de inventariere a patrimoniului entităților auditate, în sumă de aproape 3 milioane de lei. În speță, este vorba despre următoarele situații:

– nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, abatere identificată la Teiuș și la următoarele unități teritorial – administrative: Bistra, Cergău, Lopadea Nouă, Lupșa, Mogoș, Poiana Vadului, Poșaga, Râmeț, Șibot, Șpring, Vadu Moților și Vințu de Jos, la Căminul pentru Persoane Vârstnice Alba Iulia, ordonator terțiar de credite subordonat municpiului Alba Iulia, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni și la Școlile Gimnaziale Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea, ordonatori terțiari de credite subordonați comunelor: Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea;

– nu a fost efectuată reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice, cel puţin odată la 3 ani, în scopul actualizării valorii acestora, potrivit cadrului legal specific, ceea ce a diminuat nejustificat patrimoniul entităţilor respective, cu suma de 2.986 mii lei, abatere identificată la Câmpeni și Teiuș, la UATC: Arieșeni, Doștat, Livezile, Lupșa, Râmeț, Râmetea și la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni.

La nivelul comunei Râmetea nu s-a efectuat, până la finele anului 2015, evaluarea tuturor elementelor patrimoniale existente în patrimoniul comunei, în speță a terenurilor forestiere în suprafață de 803 ha, conform prevederilor legale, care impun efectuarea acestei operațiuni, cel puțin odată la 3 ani, cu scopul de a se asigura o valoare justă și reală a patrimoniului entității, în situațiile financiare. În timpul verificării, această operațiune a fost efectuată de entitatea auditată, iar diferențele rezultate, în sumă de peste 2,4  milioane de lei, au fost evidențiate în contabilitate.

La nivelul comunei Mirăslău nu s-au stabilit corect zonele de impozitare pentru suprafețele de teren ale Comunei Mirăslău, potrivit prevederilor legale, în perioada 2011 – 2015, ceea ce a determinat nestabilirea, neînregistrarea și neîncasarea de venituri cuvenite bugetului local, reprezentând impozit pe clădiri și terenuri, persoane fizice și juridice, în sumă estimată de peste 1 milion de lei, fiind diminuate nejustificat veniturile proprii ale UATC Mirăslău.

Comuna Arieșeni nu a înregistrat în evidența contabilă și nu a inventariat două mijloace de transport elevi (microbuze școlare), în valoare de 230 mii lei, deși acestea existau faptic în entitate încă din anul 2014 (un microbuz) și din cursul anului 2015 – al doilea microbuz, fiind folosite pentru transportul elevilor, ceea ce a denaturat patrimoniul entității.

Totalul abaterilor constatate de către Curtea de Conturi Alba sunt de 93,4 milioane de lei. Totalul prejudiciilor sunt de peste 7,3 milioane, din care au fost recuperate operativ 411.000 de lei.

Curtea de Conturi a verificat Consiliul Județean Alba, 2 municipii (din 4), 4 orașe (din 7)și 33 de comune ”din 67).

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Intrarea în curtea unui bloc din cartierul Bărăbanț, „invadată” de gunoaie

Publicat

Intrarea în curtea unui bloc situat în cartierul Bărăbanț din Alba Iulia a fost „invadată” de gunoaie. Un cititor Alba24 a surprins pe imagini deșeurile aruncate, la întâmplare, de persoane certate cu bunul simț.

„Intrarea în curtea blocului se face pe lângă un magazin situat la parter. Pe terasa magazinului se consumă băuturi alcoolice, se fumează, se bea cafea și majoritatea ambalajelor se aruncă pe jos, după cum se vede: pahare, bețișoare, sticle, țigări. Parte din vină au și vânzătoarele.

Din nefericire, de foarte mult timp, grămada de gunoaie a tot crescut, acestea ajungând până în curtea blocului.

Unii consumatori își fac nevoile în jurul blocului, pentru aceasta s-au chemat jandarmii dar încă nu s-au luat măsurile necesare”, ne-a transmis cititorul Alba24.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Efectele „revoluției fiscale”: Patronii IMM anunță concedieri din cauza majorării salariului minim

Publicat

Aproape jumătate dintre patronii de firme mici și mijlocii participanți la un sondaj online au spus că vor avea loc disponibilizări de personal din IMM-uri, ca urmare a majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 și a obligației de plată a contribuțiilor sociale pentru angajații cu contracte de muncă part-time la nivelul întreg al salariului minim pe economie.

Potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), la sondajul realizat de această organizație de patroni cu IMM-uri au participat 1.752 de respondenți, din care 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.

Întrebați dacă punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creștere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv.

Întrebați dacă creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv. Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați,  6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați.

De asemenea, 81,2% din respondenți au menționat că punerea în aplicare a creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial la nivelul salariul de baza minim brut pe țară a creat dificultăţi întreprinderii lor.

În plus, 68,7% dintre respondenți au menționat că, de la 1 ianuarie 2018, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate:

  • 49,1% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 39,8% – Restructurări/concedieri
  • 6,7% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 4,4% – Alte măsuri

„Unul din doi întreprinzători menționează că între 1 și 5 salariați vor fi disponibilizați, atât pentru partea a ceea ce înseamnă majorarea salariului minim, dar cu atât mai mult pentru partea contribuțiilor part-time, pentru că sunt locurile de muncă cele mai vulnerabile și la care întreprinzătorii renunță cel mai ușor” – a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Reamintim că de la 1 ianuarie 2018 salariul minim pe economie a crescut de la 1.450 de lei brut la 1.900 de lei brut, majorare care conține atât creșterea salariului minim net, cât și mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Supranumită de guvernarea PSD-ALDE „revoluția fscală”, mutarea contribuțiilor și celelalte măsuri cuprinse într-un pachet fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018 a pus probleme angajatorilor și salariaților, atât în mediul privat, cât și la stat.

„Peste 93% dintre întreprinzătorii intervievați vor ca Guvernul să renunțe cu totul la această revoluție fiscală și să revenim la ceea ce a fost anterior lui 1 ianuarie 2018, pentru că societatea era așezată, lucrurile erau înțelese și economia funcționa” – a mai spus Jianu, referitor la sondajul realizat în rândul patronilor IMM.

În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de către antreprenori în stabilirea/ negocierea/ aplicarea trecerii contribuțiilor la salariat, 58,6% au răspuns că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor.

Astfel, pentru trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au aplicat următoarele măsuri:

  • 72,2% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 13,3% – Acordare de prime lunare
  • 12,9% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 1,6% – Alte măsuri.

Întrebați “Ce dificultăți/probleme ați întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat?”, respondenții au menționat:

  • 64,8% – Creșterea birocrației pentru angajator;
  • 63,8% – Efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.);
  • 61,1% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1900 lei;
  • 50,3% – Timpul foarte scurt stabilit pentru implementare;
  • 49,7% – Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
  • 47,7% – Birocrația foarte mare a negocierilor colective;
  • 38,9% – Creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorie pentru muncă;
  • 38,7% – Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
  • 30,4% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate;
  • 9,3% – Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018.

De asemenea, Consiliul IMM-urilor atrage atenția că în 2017, legislația care privește firmele private „a fost major modificată, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate / completate 290 de articole din Codul fiscal”.

Patronii IMM se plâng că aceste modificări „au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”.

sursa: startupcafe.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cățelușa Yukan’na din Alba Iulia, vedeta unui stagiu de pregătire pentru câini de salvare

Publicat

În perioada 17-25 februarie are loc la Cabana Capra Transfăgărășan, la o altitudine de 1700 metri, Stagiul Național de Formare al Unităților Canine de Intervenție la Avalanșă, forma de specializare în meseria de salvator montan. Vedeta competiției este cățelușa Yukan’na (pe numele ei adevărat Inna Mediguard), rasa Golden Retriever, în vârstă de 3 ani, aparținându-i salvamontistului din Alba Tiberiu Krizbai.

Pe parcursul a nouă zile, unitatea canină (conductor + câine) va trebui să progreseze în așa fel încât la examenul final, va dovedi capabilitatea accesului oriunde în zona montană, va executa misiunea de salvare prin găsirea a minimum două victime umane îngropate în zăpadă, după care va arăta că se poate retrage în siguranță.

Probele de acces vor include schi de tură, rapelul pe stâncă și gheață, precum și alte situații care pot fi întâlnite în timpul unei actiuni de salvare, toate efectuate împreună cu partenerul canin.

Participă pentru brevetare sau pregătire, echipaje din Alba, Neamț, Hunedoara, Argeș și Gorj.

Yukan’na a absolvit mai multe examene, printre care se numără și căutarea în avalanșă. În această perioadă, cățelușa se află la școala Salvamont, pentru reatestare.

„Din păcate, după o perioadă fără cazuistică în ceea ce privește avalanșele, în ultimele două sezoane de iarnă au fost înregistrate opt decese la nivel național. Intenția Salvamont România este ca, la nivel național să fie în permanență pregătite între 20 și 30 de unități canine de avalanșă, răspândite pe arcul carpatic, astfel încât să se asigure o intervenție optimă” ne-a transmis Tiberiu Krizbai.

Video: Ion Sănduloiu

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate