Contacteaza-ne si pe

CUGIR

Revoluția din Decembrie 1989. La Alba Iulia și Cugir: 23 de morți, 111 răniți și multe mistere neelucidate

Publicat

În decembrie 1989, România îşi dobândea dreptul la libertate printr-o revoluţie violentă. Conducătorii comunişti au fost arestaţi şi executaţi, iar protestele, demonstraţiile în stradă şi luptele din luna decembrie a anului 1989 au anunţat sfârşitul regimului ceauşist.

Populaţia a spus atunci „NU” statului poliţienesc, securităţii, politicii economice a lui Ceauşescu iar ripostele românilor nu au fost lipsite de vărsare de sânge. Dacă, la Bucureşti, războiul pentru libertate se purta sub privirile ameninţătoare ale Tovarăşului, în Alba, mânia maselor era dusă între oameni. Adevărul din jurul evenimentelor ce au scris istoria românilor în urmă cu 28 de ani sunt însă şi astăzi învăluite de mister.

La Muzeul Unirii din Alba Iulia nu a fost realizat până în prezent un studiu privind Revoluţia din 1989, în judeţul Alba. Singurele pagini care descriu protestul românilor din decembrie 1989 din județul Alba, sunt adunate în cartea revoluţionarului Mihai Babiţchi, „Revoltă în labirint”, o lucrare care prezintă de fapt o relatare a faptelor dintr-un punct de vedere personal. Nu există o cercetare a faptelor, condițiilor și chiar un rezultat al investigării crimelor din acea perioadă. Morții și răniții Revoluției din județul Alba nici acum nu au aflat adevărul despre ceea ce li s-a întâmplat.

Revoluţia în judeţul Alba a început la Cugir în 21 decembrie 1989 şi a cuprins Alba Iulia şi localităţile învecinate.Cugirul a fost al patrulea oraș din România în care au izbucnit manifestări împotriva regimului Ceaușescu. Primele mișcări de stradă de la Cugir au avut loc la ora 9,45 pe 21 decembrie 1989. La Alba Iulia, Revoluția a început tot în 21 decembrie 1989, la ora 22,14.

Vă invităm să vă reamintiţi evenimentele ce au avut loc în Alba, la 1989, aşa cum au fost ele reflectate în presa locală şi publicaţiile vremii.

Cugirul, primul oraş din judeţul Alba în care a răbufnit mânia revoluţionară.

În 2001, Cugirul a fost declarat oraş martir al Revoluţiei de la 1989. În argumentarea cererii, Consiliul Local al oraşului Cugir a prezentat desfăşurarea evenimentelor aşa cum au fost, în urma consultării participanţilor, a declaraţiilor scrise şi a fotografiile existente. Vedeţi cum a început Revoluţia la Cugir, aşa cum a fost prezentată într-un document oficial, semnat de membrii Consiliului Local Cugir de atunci, prin care a fost solicitată declararea denumirii de Oraş Martir:

„În 21.12.1989, în jurul orei 10.00, la I.M Cugir, în faţa Secţiei Sculărie s-au grupat 40-50 de persoane, majoritatea tineri. Se comentează despre evenimentele de la Timişoara. Sună sirenele macaralelor şi se bate clopotul de alarmă al secţiei sculărie. Se păstrează un moment de reculegere pentru un student cugirean împuşcat la Timişoara. Secretarul comitetului de partid pe întreprindere încearcă să dialogheze cu muncitorii, dar nu este ascultat. La fel se întâmplă şi cu primul secretar al Comitetului Orăşenesc.

Sunt huiduiţi şi se aruncă după ei cu diverse obiecte, pietre, cărămizi – în jurul orei 11.15-11.30. Grupul porneşte spre clădirea conducerii întreprinderii, trecând prin faţa secţiilor: Maşini-unelte, Cuplaje, Turnătorie de precizie. Se alătură alţi manifestanţi, care scandează prima lozincă: <Hai cu Timişoara!>, apoi <Uniţi-vă cu noi!>. După o scurtă staţionare la Pavilionul Conducerii, coloana se îndreaptă pe traseul: Pavilion Comercial, Secţia Prototipuri, Fabrica de Produse Tehnice, Turnătoria de fontă, Secţia M.U Montaj, Bobinaj, Mecano-Energeic III, Mecanică IV, Mecanică II şi Mecanică VIII.Coloana manifestanţilor, cu steagul tricolor în frunte, iese pe poarta MSR şi parcurge traseul: Strada Doinei, Al. Sahia, Tineretului, Victoriei, Stadionului, Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir. Se scanda <Fără Violenţă!>.

Apoi se îndreaptă către I.M.C. II, trecând prin faţa Ocolului Silvic, IFET, Şcoala Generală Nr. 1, zona comercială a oraşului vechi. Se alătură noi manifestanţi.
Apar reprezentanţi ai Securităţii (la Miliţie, Consiliul Popular, pe stradă). Lozincile scandate şi traseul parcurs – pas cu pas – sunt înregistrate video şi radio. Prin radio se transmite la judeţ, la Securitate şi la Miliţie.
După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ. Apoi coloana se întoarce la Consiliul popular şi Miliţie. Cerinţele manifestanţilor devin categorice: <Pentru sângele vărsat, Ceauşescu condamnat! Pentru crima din Banat, Ceauşescu judecat!>.

La Consiliul popular, lozincile <Trăiască RSR> sunt aruncate de pe faţada clădirii. Coloana se îndreaptă spre Miliţie, unde se presupune că sunt 3 arestaţi. Comandantul Miliţiei, împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul USLA-şilor şi comandantul pompierilor din judeţ se blochează în sediul Miliţiei şi ameninţă manifestanţii. Sunt rupte cablurile telefonice, sunt incendiate 8 maşini, printre care şi maşina ARO (Laboratorul criminalistic).

Se trage din Spitalul Orăşenesc. Se înregistrează 70 de răniţi şi 10 morţi, în perioada 21 decembrie – 10 ianuarie. Răniţii sunt transportaţi la spital. Porţile sunt închise, Se rupe gardul, apoi se deschide poarta din spate. Medicii răspund cu promptitudine solicitărilor. Clădirea Miliţiei este incendiată (aproximativ orele 17.00 – 17.30).

Pe la orele 21.00 – 21.30, la Consiliul popular sunt sparte geamurile la parter, lampadarele, este forţată uşa de la intrare, aruncată benzină pe jos şi clădirea incendiată. Pompierii militari, 2 maşini din Orăştie şi 2 din Alba Iulia nu pot interveni. În jurul orei 24.00, focul este stins. Aproape simultan sunt devastate librăriile, operele lui Ceauşescu sunt aruncate în stradă şi arse. De pe una dintre cele 4 maşini ale pompierilor, o operatoare-securist recepţionează prin radio: <La tov. Ceauşescu a ajuns ştirea că Cugirul arde!>.

În noaptea de 21 Decembrie 1989, Comandamentul gărzilor se întruneşte la ora 1.00 şi organizează paza obiectivelor IM Cugir. În aceeaşi noapte sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în IMC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.

În ziua de 22 Decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex I o adunare populară. Mulţimea se îndreaptă spre Spital, apoi se opreşte în faţa IMC, în faţa fântânii arteziene. În jurul orei 8.00, s-a început acţiunea de constituire a conducerii oraşului, În jurul orelor 10.00, se primeşte informaţia despre înlăturarea primului secretar al judeţului Alba. Are loc o a doua adunare populară pe stadionul oraşului, unde fuseseră montate microfoane pentru o mai bună sonorizare. Este ales un comitet local format din: Cristea Ioan, Pîclişan Filip, preot Donu Gheorghe, Filimon Ioan, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională. La ieşirea din stadion, radiourile anunţau fuga lui Ceauşescu. Mulţimea este entuziasmată, se îmbrăţişează, se aud urale de bucurie.

Pe la ora 10.00, Statul major al vânătorilor de munte este mutat din IM Cugir la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Încă în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş. Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii (armament greu, muniţie etc.). Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Verdeş Ştefan. Se constituie un stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare.
În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului. Din 26 decembrie, acest comitet se transformă în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care şi-a desfăşurat activitatea până în iunie 1990.

Importanţa Revoluţiei în Cugir depăşeşte cadrul local: puternic centru economic şi muncitoresc, care contribuia cu o parte foarte însemnată la venitul naţional şi reprezenta peste 50% din economia judeţului Alba, având fabrică de produse speciale, mai ales armament şi depozite, în zonă.

Cugirenii au dat tonul Revoluţiei din Alba Iulia, din judeţul Hunedoara şi – prin muncitorii IMC – au fost promotorii schimbărilor în satele şi comunele din apropiere. Într-o atmosferă de deplină responsabilitate, au constituit organul democratic de guvernare locală, desemnându-şi reprezentanţii prin adunări, organizând paza şi securitatea obiectivelor oraşului, asigurându-i liniştea, lumina, căldura şi mai ales alimentele atât de necesare. Acestea au fost etapele desfăşurării Revoluţiei din Cugir”.

În 21 decembrie 1989, la Cugir, mulţimea revoltată a atacat sediul miliţiei. Miliţienii au deschis focul, sediul miliţiei a fost incendiat, iar doi miliţieni, comandantul Valentin Pop şi subofiţerul Ilie Staicu au fost linşaţi.

Descrierea evenimentelor într-o interpelare parlamentară a deputatului Emil Crişan:

” Prinşi de un grup de atacatori vizibil excitaţi de băutură şi cuprinşi de o furie ucigaşă, cei doi au fost supuşi unei ploi de lovituri de cuţit şi topor, care le-au transformat curând trupurile într-o masă de carne şi oase, din care sufletele îngrozite încercau, într-un ultim efort de eliberare, să-şi ia zborul. Apoi, stropiţi cu benzină, cei doi au fost transformaţi în făclii groteşti şi spectacolul acesta a continuat, victimelor fiindu-le tăiate urechile, nasul şi organele genitale, gurile fiindu-le umplute cu mizerii, de nişte minţi bolnave de turbare şi ură”.

Misterele Revoluţiei de la Alba Iulia

La Alba Iulia, Revoluţia a pornit în 21 decemrie la ora 22,14.  Un grup format în majoritate din tineri s-au adunat în capătul Bulevardului Transilvaniei, de unde au pornit într-un marş pe străzile oraşului.

Liderul ad-hoc al grupului a fost Mihai Babiţchi. Autorităţile comuniste din Alba nu au reacţionat violent la manifestaţia tinerilor, până a doua zi la grupul condus de Babiţchi alăturându-se şi alţi cetăţeni. A doua zi, conducerea PCR a pactizat cu manifestanţii adunaţi în faţa Consiliului Popular Judeţean.

Primul secretar PCR, Ioan Savu, a fost aclamat de manifestanţi în momentul în care a anunţat că susţine manifestaţia. După fuga dictatorului cu elicopterul de pe clădirea Comitetului central PCR, revoluţionarii din Alba au preluat conducerea judeţului.

Primul conducător al noii ordini judeţene a fost Mihai Babiţchi. Revoluţionarii au ocupat sediul Securităţii şi i-au dezarmat personalul instituţiei. Teama de terorişti, confuzia şi poate lipsa de comunicare între grupurile revoluţionarilor au dus la schimburi de focuri, răniţi şi chiar morţi.

Alba Iulia era cuprinsă de o  isterie generală provocată de anunţuri de genul „Apă otravită”, „Vin Terorişti dinspre Mamut”, venite pe diferite canale, greu de verificat. Teama şi deruta au fost principalii factori care au dus la apariţia primelor victime. La 22 de ani de la Revoluţie încă nu se ştie de ce s-a tras la Alba Iulia, nu a fost prezentat niciun terorist şi niciun vinovat pentru morţii şi răniţii din acele zile.

După 24 de ani, niciunul dintre cei care au ieşit atunci în stradă nu deţine o funcţie publică. Singurele documente în care sunt prezentate, oarecum unilateral, fapte şi evenimente din acea perioadă sunt cartea „Revoltă în labirint” scrisă de Mihai Babiţchi şi articolele de presă care redau mai mult atmosfera acelor vremuri decât  informaţia necesară pentru clarificarea misterelor revoluţiei din Alba.

21-22 decembrie 1989, la Alba Iulia

În cartea lui Mihai Babiţchi sunt relatate evenimentele din noaptea de 21 spre 22 decembrie: „Seara pe la orele 22.00 am auzit în stradă o voce care a strigat puternic: <Jos Ceauşescu>. Am coborât într-un suflet şi am dat peste vreo trei sau patru bărbaţi într-o vizibilă stare de euforie… Le-am propus să o luăm pe Bulevardul Victoriei şi au acceptat pe loc. Aproape imediat ce am început să strigăm lozinci anticeauşiste, lângă noi au venit şi alţi oameni… grupul nostru creştea… când am ajuns în faţa piaţetei Cinematografului Dacia… Marius Şipoş a scris cu litere mari, cu vopsea albă, pe peretele de la <Materna>: <Jos Ceauşeştii, asasinii>… nu se vedea nici un miliţian sau securist, patrulele mixte dispăruseră, dar ştiam că suntem supravegheaţi îndeaproape”.

Cine a tras în noi după 22?

Din nou, în paginile cărţii lui Mihai Babiţchi se întrevede confuzia acelor zile. Oamenii au ieşit pe străzi, au strigat lozinci şi intoxicaţi de „zvonuri false” referitor la prezenţa unor grupuri teroriste care circulau îmbrăcaţi în civili, purtând banderole tricolore şi dându-se drept revoluţionari, stârneau o psihoză a teroriştilor. „Aşa s-a ajuns ca nu numai civilii înarmaţi, dar chiar şi soldaţii lipsiţi de experienţă să tragă în orice necunoscut, devenit din această cauză suspect… aşa s-a ajuns să fie desăvârşit scenariul cu revoluţia română”, relatează Mihai Babiţchi.

Într-un articol din 26 decembrie 1989, ziaristul Gelu Bogdan povesteşte despre învălmăşeala de pe străzile municipiului Alba Iulia din zilele precedente datei de 26 decembrie ‘89:

“ La poarta spitalului este aglomeraţie. Vin şi pleacă maşini. La posturi, o mulţime de oameni în uniforme. Soldaţi, ofiteri, luptători din gărzile patriotice, dar cei mai mulţi în uniforme albe – cadrele medicale. Sunt peste tot: la patul bolnavilor, în blocul operator, la centrul de hematologie, pe salvări, pe străzi, oriunde este nevoie. Unii n-au dormit de trei zile şi trei nopţi.

… Foc încrucişat dinspre blocul Pati-bar şi Cinematograful <Dacia>. Sosesc maşini care aduc răniţi; pleacă imediat. Chiar din stradă, este adus un corp inert. Prea târziu. Încă o victimă a demenţei unui regim care propovăduia umanitarismul!
La poartă sosesc mereu cetăţeni care doresc să doneze sânge. Mulţi dintre ei sunt donatori noi, foarte mulţi tineri. Întâi 90, apoi încă 25. Recoltarea se sistează. Există destul sânge pentru a face faţă oricărei situaţii!
În spital se desfăşoară o muncă febrilă. Toţi răniţii sunt în afară de pericol. Se înserează, dar salvările aleargă pe străzi. De la blocurile M se transmite că un soldat care a capturat un terorist este rănit. Salvarea nu poate înainta prin barajul de foc. Sanitarii, ajutaţi de soldaţi, ajung la locul indicat, strecurându-se printre blocuri. Acţiunea se încheie cu bine.

Un alt apel: la blocul A5 se află un rănit. Salvarea este însă aşteptată la locul indicat cu rafale de armă automată. Teroristul dispare cu ajutorul unei Dacii albastre. Zvonurile se înmulţesc, dar sunt verificate minuţios. Se confirmă că forţele de ordine anihilează rând pe rând teroriştii. La căderea nopţii, aflăm că un convoi de autocamioane cu medicamente şi alimente donate de cetăţenii oraşului Bekeszcsobo din Republica Ungara sosesc în Alba Iulia.

În jurul spitalului sunt întărite gărzile formate din personalul tehnico-economic şi administrativ al direcţiei sanitare. Sunt amplasate şi cadre medicale în posturi de pândă. Nimeni nu se gândeşte la somn. Sosesc întăriri şi din partea armatei. Pe un colţ de birou se stabileşte rapid schema de apărare. Pe peretele opus, o tablă neagră pe care stau scrise cu creta acţiunile medicale zilnice, planificate pentru săptămâna trecută. Peste ziua de vineri, 22 decembrie, s-a şters, scriindu-se în loc: ZIUA LIBERTĂŢII!”.

Evenimentele din Decembrie 1989 reprezintă un episod sângeros din istoria românilor. La Alba, 23 de persoane au murit pentru libertate, iar alte 111 au fost rănite. Prea puţini dintre vinovaţii crimelor de la Alba Iulia au fost descoperiţi. Au fost arestaţi la vremea respectivă conducătorii Securităţii, dar nu au fost condamnaţi. Este vorba, printre alţii, de maiorul Gheorghe Lupeş, fost şef al Securităţii din Alba în decembrie 1989 şi de locotenent-colonelul Florian Brihac.

La Cugir, trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu, dar dramele care conturează peisajul sângeros din Decembrie 1989 nu pot fi şterse din conştiinţa românilor nici printr-o viaţă de detenţie.

Lista cu morţii Revoluţiei din judeţul Alba:

Augustin Dorin
Profesie: conducător auto
Data naşterii: 19.10.1964
Locul naşterii: Vinerea, Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul moţii: Cugir
Cauza: microbuzul cu care transporta muniţie s-a răsturnat

Boar Petru
Profesie: muncitor
Data naşterii: 26.05.1963
Locul naşterii: Blaj, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989, ora 15.00
Locul morţii: Blaj, zona Staţiei CFR
Cauza: împuşcat în gât
Vinovaţi: luptători de Gărzile Patriotice, angajaţi la IAMU Blaj

Botar Sorin Ilie
Profesie: funcţionar, şef de cabinet la CJ PCR Alba
Data naşterii: 1.10.1951
Locul naşterii: Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, zona Hotelului Armatei, într-un autoturism
Cauza: împuşcat cu o rafală de mitralieră
Vinovaţi: soldaţi şi civili înarmaţi care au crezut că în Dacia neagră sunt terorişti

Costinaş Emil
Profesie: lăcătuş
Data naşterii: 8.08.1959
Locul naşterii: Mogoş, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir, în misiune de luptă
Cauza: împuşcat

Macarie Daniela Georgeta
Profesie: subofiţer MApN
Data naşterii: 28.04.1969
Locul naşterii: Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, pe scările Hotelului Armatei
Cauza: împuşcată
Vinovaţi: soldaţi şi civili înarmaţi, aflaţi în zonă

Mărginean Ioan
Profesie: şofer la Spitalul Orăşenesc Blaj
Data naşterii: 13.01.1942
Locul naşterii: Roşia de Secaş, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989, ora 20.30
Locul morţii: Turda, într-o salvare în drum spre spital
Cauza: împuşcat în cap
Vinovaţi: soldaţi de la Unitatea Militară din Turda, care au deschis foc asupra Salvării

Poenar Constantin
Profesie: muncitor la Uzina Mecanică Cugir, Secţia Turnătorie
Data naşterii: 18.03.1973
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 29 decembrie 1989, ora 4.30
Locul morţii: Cugir, în locuinţa sa, care era percheziţionată
Cauza: împuşcat în gât
Vinovaţi: maiorul de securitate Blaj Emil (de la UM 0815 Sibiu), condamnat definitiv la 16 ani închisoare

Radu Gheorghe Ioan
Profesie: maior MI
Data naşterii: 20.02.1948
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, într-un autoturism care nu a oprit la semnal
Cauza: împuşcat cu o rafală de mitralieră
Vinovaţi: soldaţi în termen aflaţi într-un filtru de trecere

Rosa Mircea
Profesie: soldat în termen la UM 01908 Bucureşti
Data naşterii: 20.11.1969
Locul naşterii: Poşaga, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Bucureşti, zona Radiodifuziunii
Cauza: împuşcat în cap

Staicu Ilie
Profesie: plutonier adjutant MI, plutonier major (post-mortem)
Data morţii: 21 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir
Cauza: tortură (şoc combustional şi ruptură masivă a organelor interne)
Vinovaţi: ucis de Aurel Mihu, Adrian Gheorghe Carica, Alexandru Popa si Dumitru Sivera (condamnaţi). Cazul a fost preluat din arhiva Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti
Observaţii: Cadavrul a fost profanat trei zile la rând

Teodorescu Florin
Profesie: inginer
Data naşterii: 3.09.1962
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir, în timp ce apăra întreprinderea
Cauza: împuşcat

Valentin Pop
Profesie: comandantul Miliţiei Cugir, căpitan post-mortem
Data morţii: 21 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir
Cauza: tortură (şoc combustional şi ruptură masivă a organelor interne)
Vinovaţi: ucis de Aurel Mihu, Adrian Gheorghe Carica, Alexandru Popa şi Dumitru Sivera (condamnaţi). Cazul a fost preluat din arhiva Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti
Observaţii: cadavrul a fost profanat trei zile la rând

Zeng Octavian
Profesie: pensionar
Data naşterii: 30.12.1928
Locul naşterii: Aiud, Alba
Calitate: decedat în legătură cu evenimentele
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, în drum spre spital
Cauza: împuşcat în ceafă la intrarea într-un bloc din zona Liceului Militar

Foto, Arhivă personală Traian Mârza,  Emil Pojar, Nicu Murgășanu, Mihai Babițchi.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
4 Comentarii

4 Comments

  1. Desede

    sâmbătă, 21.12.2013 la 08:24

    Ce Revolutie, domnule ? A fost Marele Balamuc pentru orbirea prostimii !
    Peste 90% dintre romani o duc mai rau ca in 1989. Nu mai au locuri de munca . Cu salariul de mizerie abia iti poti plati gazul!!!??? Romanii iau cale pribegiei pentru un trai mai bun. Numai politrucii, hotii si smecherii o duc bine azi. In 89 ,de bine,de rau fiecare avea o bucata de paine si un cuib . Astazi la 24 de ani de la Marea Inghesuiala din Decembrie este DEZASTRU ECONOMOCO-SOCIAL IN ROMANIA ! Pacat !

  2. ITA

    sâmbătă, 21.12.2013 la 09:46

    Mai lipsesc inca 10 eroi din lista … Cand o sa aflam cine au fost? D-zeu sa ii odihneasca.Cinste lor !!!!

  3. BACIU IONITA

    duminică, 22.12.2013 la 21:10

    tel 0744393463

  4. PARTICIPANT ...

    joi, 25.12.2014 la 14:57

    Macarie ( PASCA) Daniela Georgta este nascuta in 1962….eroare 1969 – pacat mare pacat…pt aceasta…pt multi altii de altfel!
    Marea mascarada a impostorilor, manipulatorilor, profitorilor…etc.
    Adevaratii revolutionari nu au cerut ,nu cer nimic!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Autostrada Sebeș-Turda: Prima grindă, montată la podul de peste râul Mureș, lângă Alba Iulia

Publicat

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat vineri că a fost montată prima grindă la podul peste râul Mureș, pe lotul 1 a Autostrăzii Sebeș – Turda, în zona localității Limba, comuna Ciugud.

Mutarea și amplasarea grinzilor pe pilonii podului se face cu ajutorul unui utilaj impresionant, denumit lansatorul de grinzi.

Acesta este unul dintre cele mai complexe utilaje folosite la construcţia de autostrăzi. Lansatorul de grinzi se compune dintr-un sistem de poduri rulante, care preiau, alternativ, uriaşele grinzi de peste 100 de tone.

Podul superior, care preia grinda se mişcă, în timp ce celălalt e blocat. Apoi rolurile se inversează, grinda e preluată de podul inferior, care se deplasează, timp în care cel superior rămâne fix.

Operaţiunea se repetă până când grinda ajunge la locul de pod unde trebuie montată.

Reamintim faptul că pe 16 februarie 2018 a fost emisă autorizaţia de construire a nodului rutier Sebeş, pe lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda. Aici se va face legătura dinspre Autostrada Deva- Sibiu şi DN1. Lucrările sunt estimate la valoarea de 75 de milioane lei şi ar trebui să dureze 18 luni.

Citeşte şi Autostrada Sebeş-Turda: Autorizaţie de construire pentru nodul rutier Sebeş. Termen de execuţie, 18 luni

Vezi și FOTO: AUTOSTRADA Sebeş-Turda. Ce se mai face pe lotul 4, pentru care este amânată recepţia. Vezi şi lotul 1

Foto: Facebook (CNAIR)

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Lucrări de izolare termică la M-uri şi alte 11 imobile din Alba Iulia. 40 milioane lei prin POR

Publicat

Primăria Alba Iulia pregăteşte lucrări de reabilitare termică a 13 blocuri din cartierele Cetate, Ampoi II, Ampoi I şi Lumea Nouă, investiţie de 40,4 milioane lei (aproximativ 8,8 milioane euro), prin proiect POR 2014-2020. Din această sumă, dacă proiectul va fi aprobat şi contractul de finanţare semnat, primăria va acoperi 15%, iar asociaţiile de proprietari beneficiare, 25%. În urma lucrărilor, consumul de energie în apartamente ar urma să scadă cu 40%.

În şedinţa extraordinară a Consiliului Local Alba Iulia de luni, 26 februarie, este pe ordinea de zi proiectul de aprobare a documentaţiei tehnico-economice, faza DALI şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului “Creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale din municipiul Alba Iulia”, pentru lotul 1 (blocurile M1-M6B, M7A-M12, 35, 62, CH1 – bulevardele 1 Decembrie 1918, Transilvaniei), lotul 2 (blocurile 14A, 13B, CF11, MV1-MV7, MV2-MV12 – bulevardele 1 Decembrie 1918, Transilvaniei, strada Cloşca) lotul 3 (D3-D4, D2-D3, 8 – străzile Ampoiului, Gheorghe Şincai, Livezii).

Potrivit proiectului, după finalizarea lucrărilor, se estimează scăderea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră (echivalent CO2), cu 10-40% şi reducerea consumului specific de energie cu 40%.

Acum proiectul este în faza de precontractare în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară 2, Prioritatea de investiţii 3.1 – Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi utilizării energiei din resurse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădiri publice şi în sectorul locuinţelor, Operaţiunea A – Clădiri rezidenţiale.

Ratele de cofinanţare aplicate sunt 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului, provenind din Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat. Diferenţa de 40% va fi suportată de primărie (15%) şi asociaţiile de proprietari (25%). Taxa de reabilitare termică va fi plătită de proprietari în rate pe 5 ani.

Citeşte şi Ce obligaţii au proprietarii de apartamente la bloc. Amenzi până la 3000 de lei pentru cei care nu le respectă

Proiectul a mai fost aprobat în Consiliul Local Alba Iulia în 2016, dar s-au modificat condiţiile de finanţare la lansarea Apelului 2 în cadrul POR, activităţile specifice şi indicatorii şi s-a impus o descriere a lucrărilor de intervenţie, pentru fiecare bloc în parte, se explică în documentaţia proiectului.

Valorile investiţiilor, pe loturi:

Lotul 1:

Bloc M1-M6B (Bd. Decembrie 1918 nr. 21-31, Transilvaniei 1): 7.324.308,04 lei (1.601.151,63 euro)

Bloc M7A-M12 (Bd. Decembrie 1918 nr. 33-43, Transilvaniei 2): 7.389.300,90 lei (1.615.359,57 euro)

Bloc 35 (Bd. Transilvaniei 16): 1.690.758,42 lei (369.613,15 euro)

Bloc 62 (Bd. Transilvaniei 20): 1.523.932,07 lei (333.143,60 euro)

Bloc CH1 (Cloşca 2A): 960.676,85 lei (210.011,56 euro)

Lot 2:

Bloc 14A (Bd. Transilvaniei 23 A): 1.901.877,67 lei (415.765,50 euro)

Bloc 13B (Bd. Transilvaniei 23C): 1.853.907,58 lei (405.278,86 euro)

Bloc CF11 (str. Cloşca 12): 1.907.121,71 lei (416.911,89 euro)

Bloc MV1-MV7 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 79-85): 3.701.275,19 lei (809.128,01 euro)

Bloc MV2-MC12 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 26-32, Calea Moţilor nr. 91-93): 5.497.932,29 lei (1.201.891,44 euro)

Lot 3:

Bloc D3-D4 (str. Ampoiului 5-7): 1.759.367,39 lei (384.611,61 euro)

Bloc D2-D3 (str. Gheorghe Şincai nr. 13-24): 1.952.381,61 lei (426.806,05 euro)

Bloc 8 (str. Livezii 49): 2.950.866 lei (645.082,64 euro).

Lucrări pe loturi:

Pentru lotul 1 (bloc M1-M6B, zona străzilor 1 Decembrie 1918 nr. 21-31, Transilvaniei 1), valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA, este de 7.324.308,04 lei, din care construcţii-montaj 5.596.887,74 lei, iar durata de realizare este 6 luni.

Suprafaţa construită desfăşurată este de 27.552 mp, cea utilă totală, de 17.921,31 mp, volumul încălzit fiind de 49.936,28 mc. Sunt 273 de apartamente, din care 75 cu o cameră, 105 cu 2 camere, 47 cu 3 camere şi 46 cu 4 camere.

Blocul M1-M6B a fost construit şi dat în folosinţă în perioada 1984-1988, fiind alcătuit din 8 tronsoane împărţite pe scări (M1 – 8 etaje, M2 – 7 etaje, M3 – 8 etaje, M4 – 9 etaje, M5  9 etaje, M6 – 10 etaje, M6A – 8 etaje, M6B – 7 etaje). La parter şi parţial la mezanin, sunt spaţii comerciale, terasa nefiind circulabilă şi învelitoare fiind din membrană bituminoasă.

Potrivit cerinţelor Programului Operaţional Regional 2014-2020, lucrările propuse includ reabilitarea termică a anvelopei:

– izolare termică a faţadei – parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei din lemn/metal exterioare la camerele de locuit şi balcoane, inclusiv cele destinate acceselor în bloc cu tâmplărie performantă energetic;

– izolarea termică a faţadei – partea opacă, adică pereţii exteriori şi zona perimetrală ferestrelor, cu polistiren expandat, ignifugat, respectiv bordarea cu fâşii orizontale continue de vată minerală bazaltică (10 cm) a planşeelor, pentru evitarea propagării incendiilor pe verticală

– izolarea peretelui casei scării – peretele din cărămidă de sticlă este propus pentru desfiinţare, urmând să fie închis parţial cu un parapete de metal şi tâmplărie PVC, cu fante de circulaţie controlată a aerului;

– se termoizolează şi planşeul peste ultimul nivel, cu plăci de polistiren expandat ignifugat de 15 cm grosime, plus hidrolizolare cu folie multistrat din material bituminos).

De asemenea, se va termoizola planşeul peste parter şi pereţii dintre windfang şi apartamente cu termosistem cu polistiren expandat ignifugat de 8 cm şi vopsitorie lavabilă, se va înlocui tabla zincată de pe acoperiş, se vor prelungi gurile de scurgere a apelor pluviale de pe acoperiş, se vor monta glafuri interioare din PVC şi exterioare din aluminiu vopsit electrostatic.

Finisajul faţadelor va fi cu tencuială decorativă de exterior.

Vor fi necesare şi lucrări de demontare şi remontare a instalaţiilor de gaze naturale (conducte, contoare etc), a diverselor instalaţii de transmisie, aer condiţionat, antene dispuse pe faţade, interfoane, cabluri sau corpuri de iluminat interioare, pe zonele vizate de lucrări. Se va demonta (remonta) / verifica platbanda depe acoperiş pentru instalaţia paratrăsnet. De asemenea, va fi făcută reabilitarea tehnică şi/sau estetică a lifturilor.

Tot în lot 1 intră blocurile M7A-M12 (bulevardele 1 Decembrie 1918 nr. 33-43 şi Transilvaniei 2), pentru care investiţia în reabilitare termică este de 7.389.300,90 lei (inclusiv TVA), din care lucrări de construcţii-montaj 5.460.939,40 lei, pe 6 luni.

Aici sunt 246 de apartamente (59 cu o cameră, 66 cu 2 camere, 72 cu 3 camere şi 49 cu 4 camere), suprafaţa totală construită fiind de 28.531 mp, cea utilă totală de 18.743,25 mp, respectiv volum încălzit 52.055,61 mc.

Acest bloc a fost construit şi dat în folosinţă între anii 1985-1988, este împărţit tot pe scări (M7A – 8 etaje, M7B – 7 etaje, M7 – 10 etaje, M8 – 7 etaje, M8 – 7 etaje, M10 – 7 etaje, M11 – 10 etaje, M12 – 8 etaje), la parter şi parţial mezanin fiind tot spaţii comerciale. Vor fi executate aceleaşi lucrări ca la celălalt segment al blocurilor M din Cetate.

În lotul 1 mai sunt incluse două blocuri de pe Bulevardul Transilvaniei (35 şi 62) şi unul de pe strada Cloşca – CH1 (nr. 2A).

Pentru lucrările la Blocul 35 (Bd. Transilvaniei nr. 16), investiţia este de 1.690.758,42 lei, din care construcţii-montaj 1.123.974,87 lei, durata de realizare fiind estimată la 6 luni. Construit în 1974, blocuri are 10 etaje şi spaţii comerciale la parter, 62 de apartamente (câte 6 pe nivel şi 2 la parter). Sunt 21 de apartamente de o cameră şi 41 cu 2 camere, suprafaţa utilă totală fiind de 2.808,30 mp, cea construită de 3.806 mp şi volum încîlzit de 7.582,41 mc.

Se va utiliza, pentru izolare exterioară, tot polistiren expandat ignifugat (10 cm), tencuială decorativă, se va înlocui tâmplăria şi se vor pune fâşii cu vată minerală bazaltică pe pereţii exteriori.

Datele sunt similare şi pentru Blocul 62 (Bd. Transilvaniei nr. 20), construit în 1978, cu investiţie de 1.523.932,07 lei (din care 1.033.699,64 lei construcţii-montaj). Are acelaşi nr de apartamente, 62 şi etaje (10).

Blocul CH 1 (strada Cloşca 2A) presupune o investiţie de 960.676,85 lei (210.011,56 euro), din care 55.736 lei construcţii-montaj. Are 24 de apartamente, câte patru pe fiecare nivel (6 cu o cameră, 6 cu două camere, 12 cu trei camere) şi a fost construit în 1984. Are şase etaje, cu spaţii comerciale la parter.

Blocul 14A (Bd. Transilvaniei 23 A) din lotul 2 presupune o investiţie de 1.901.877,67 lei (415.765,50 euro), din care 1.125.426 lei construcţii-montaj. Are suprafaţă de 3.641 mp, din care utilă 2.808 mp, volum încălzit 7.582 mc şi 66 apartamente (22 cu o cameră, 44 cu două camere). A fost construit în 1975 şi are 10 etaje, apartamentele fiind câte şase pe nivel. Ulterior, apartamentele de la parter au fost transformate în spaţii comerciale.

La Bloc 13B (Bd. Transilvaniei 23C) din acelaşi lot, investiţia este estimată la valoarea de 1.853.907,58 lei (405.278,86 euro), din care 1.107.436 lei construcţii-montaj. Are 3.641 mp suprafaţă construită, 2.808 suprafaţă utilă şi tot 7.582 mc volum încălzit. A fost construit în 1975, având 66 de apartamente, câte 6 pe nivel, cu 10 etaje şi spaţii comerciale la parter.

Bloc CF11 (str. Cloşca 12): investiţie de 1.907.121,71 lei (416.911,89 euro), din care 1.098.872 lei construcţii-montaj. Construit în 1980, are 62 de apartamente (21 cu o cameră, 39 cu 2 camere, 2 cu trei camere), 10 etaje, suprafaţă totală de 4.158 mp (utilă 2.468 mp), volum încălzit 6.418 mc, spaţii comerciale la parter. Lucrările vor fi similare cu cele amintite mai sus.

Bloc MV1-MV7 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 79-85): 3.701.275,19 lei (809.128,01 euro), din care 2.096.929 lei construcţii-montaj. Suprafaţă construită 8.481 mp, din care utilă 6.734 mp, volum încălzit 18.808 mc. Are 89 de apartamente (24 cu o cameră, 20 cu 2 camere, 21 cu 3 camere, 24 cu 4 camere), fiind construit în 1987. Este format din 4 tronsoane (MV1 – 4 etaje şi pod, MV3 – 5 etaje şi pod, respectiv 6 etaje şi pod, MV5 – 7 etaje, mezanin şi pod, MV7 – patru etaje şi pod, respective 5 etaje şi pod). Are spaţii comerciale la parter şi mezanin.

Bloc MV2-MC12 (Bd. Revoluţiei 1989, nr. 26-32, Calea Moţilor nr. 91-93): 5.497.932,29 lei (1.201.891,44 euro), din care 3.109.812 construcţii-montaj. Suprafaţă totală 12.671 mp, din care utilă 9.244 mp, volum încălzit 25.953 mc, 114 apartamente (24 cu o cameră, 26 cu 2 camere, 33 cu 3 camere, 29 cu 4 camere, unul cu cinci camere). Construit şi dat în folosinţă între anii 1984-1988. Are 6 scări (MV2, MV4, MV6, MV8, MV10, MV12). O parte din parter este cu destinaţie spaţii comerciale, la fel mezaninul de la scara MV6.

În lotul 3, pentru Blocul D3-D4 (str. Ampoiului 5-7), investiţia este de 1.759.367,39 lei (384.611,61 euro), din care construcţii-montaj 988.424 lei. Suprafaţă totală 2.760 mp, din care utilă 1885 mp, volum încălzit 4.902 mc. A fost construit în 1984, alcătuit din 2 tronsoane cu patru etaje, are 31 de apartamente (unul cu o cameră, patru du 2 camere, 16 cu 3 camere, 10 cu 4 camere).

Bloc D2-D3 (str. Gheorghe Şincai nr. 13-24): 1.952.381,61 lei (426.806,05 euro) investiţie, din care 1.049.019 lei construcţii-montaj. Suprafaţă construită 2.984 mp, utilă totală 2.527 mp, volum încălzit 6.571 mc. Construit în 1981, are trei tronsoane cu patru etaje, la parter spaţii comerciale şi la etaje 56 apartamente (12 cu o cameră, 40 cu 2 camere, 4 cu 3 camere)

Bloc 8 (str. Livezii 49): 2.950.866 lei (645.082,64 euro) investiţie, din care 1.709.990 lei construcţii-montaj. Suprafaţă construită 5.215 mp, utilă 4.518 mp, volum încălzit 11.740 mc. Construit în 1978, are 64 de apartamente (52 cu 2 camere, 3 cu 12 camere), patru etaje.

Lucrările la imobilele de mai sus, pentru izolare termică, vor cuprinde operaţiuni similare cu cele de la blocurile M, iar durata de realizare este estimată la 6 luni.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Armata face noi RECRUTĂRI: 45 de posturi de ofiţeri şi subofiţeri, pentru civili. Înscrieri până în 29 martie

Publicat

Au fost suplimentate cifrele de şcolarizare pentru formarea ofiţerilor şi subofiţerilor în activitate, pe filiera indirectă, în anul de învăţământ 2017-2018, transmite Centrul Militar Judeţean Alba.

La nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pe ţară, sunt disponibile 45 de locuri pentru civili absolvenţi de studii universitare, respectiv postliceale, care vor să devină ofiţeri sau subofiţeri în Armata Română. Dacă îndeplinesc condiţiile necesare şi trec de selecţie, vor face un curs de specializare şi vor deveni angajaţi în sistemul militar.

Locuri disponibile:

– ofiţeri, arma justiţie militară – 15 locuri;

– ofiţeri, arma intendenţă – 15 locuri;

– subofiţeri, arma construcţii – 15 locuri.

Candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să aibă vârsta de cel mult 40 de ani împliniţi în anul desfăşurării concursului de admitere la cursul de formare;

– să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ universitar acreditate, cu diplomă de licenţă (pentru ofiţeri), respectiv absolvenţi ai studiilor postliceale (pentru subofiţeri), cu profil corespunzător armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează cursul de formare, conform reglementărilor în vigoare.

Termenul limită de întocmire a dosarelor de candidat (inclusiv efectuarea vizitei medicale) este 29 martie 2018.

Pentru relaţii suplimentare şi întocmirea dosarelor de candidat cei interesaţi sunt rugaţi să se adreseze Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean Alba, cu sediul în Alba Iulia, str. Regina Maria, nr. 6, telefon/fax: 0258812291.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Cea mai veche biserică bizantină din România rămâne ÎNGROPATĂ la Alba Iulia. Autoritățile nu au nici un plan

Publicat

Au trecut aproape șapte ani de când au fost descoperite la Alba Iulia ruinele celei mai vechi biserici din România. Peste 1.000 de ani au ruinele și probabil tot atâția vor trebui să treacă pentru găsirea unei soluţii de punere în valoare a acestui monument. „Nu găsim resurse”„ nu este terenul nostru”, „am vrea, dar cu ce”… Toate răspunsurile venite din partea factorilor de decizie în acest context, adică Primăria Alba Iulia și Arhiepiscopia Romano-Catolică, încep cu un „NU”.

Săpăturile pentru înlocuirea conductei de apă potabilă în interiorul Cetății Alba Carolina, lucrări efectuate în aprilie 2011, au scos la suprafață  una dintre cele mai importante descoperiri arheologice realizate în România în ultimii ani, cea mai veche biserică din Transilvania, de tradiţie bizantină. Cel mai probabil o ctitorie a principelui Gyula, ridicată în jurul anului 950.

Cercetătorii au găsit atunci și câteva sute de morminte, peste 100 de monede, majoritatea din secolul XIV, cea mai veche datând de la sfârşitul secolului XI, obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint.

În unele cărţi vechi de istorie a religiei din ţara noastră, acest moment istoric a fost prezentat astfel: „În veacul al X-lea era aici (la Alba Iulia) Biserica Răsăriteană organizată, căci altfel n-ar fi fost de lipsă ca principele Iuliu să-l ducă pe monahul Ierotei spre a fi hirotonit întru episcop al acestor părţi de însuşi Patriarhul Constantinopolului – Theophilact.”

Toate aceste aspecte ar fi trebuit să fie suficiente astfel încât cineva să „dea din coate”, să se zbată pentru a pune în valoare vestigiile. Ce s-a întâmplat în schimb? S-a pus pământ și s-a îngropat la loc sit-ul din fața Catedralei Romano Catolice „Sfântul Mihail”, acum locul de desfășure a Festivalului Roman Apulum, teren care se află în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Arheologii cred că biserica de secol X a fost cel mai probabil reşedinţa episcopului Hierotheus, adus la Alba Iulia din Bizanţ, pentru a creştina populaţia de aici. Din punctul de vedere al specialiştilor, aceasta este cea mai spectaculoasă descoperire a unor vestigii de Ev Mediu realizată în Cetate în ultimul secol.

Subiectul a fost „dezgropat” în urmă cu doi ani, însă doar la nivel de discuţii, pentru că biserica a rămas și va rămâne sub pământ, se pare că așa se conservă mai bine, potrivit istoricilor.

Situaţia este aceeaşi ca în urmă cu doi, trei, șapte ani.

Reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice spun că ei nu au fonduri pentru o astfel de investiție și că în urmă cu aproximativ doi ani au avut o discuție cu primarul Mircea Hava, care și-ar fi manifestat interesul pentru a pune în valoare biserica.

De cealaltă parte, întrebat dacă există un proiect sau măcar o dorință în această direcție, primarul Mircea Hava spune: „Cine nu și-ar dori, dar cu ce?”.

Deocamdată, Primăria Alba Iulia nu a identificat o formă de finanțare pentru acest obiectiv, spun reprezentanții administrației locale.

Lipsa unei surse de finanțare și situația juridică a terenului sunt motivele invocate, și acum și în anii trecuți, pentru faptul că biserica creștină cea mai veche din Transilvania (unii spun că din România) stă îngropată sub un petec de iarbă, fără ca mare parte dintre cei care ajung în Cetatea Alba Carolina sau care locuiesc în Alba Iulia să știe de existența ei.

sursa foto: adevărul.ro

 

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Cum arată cele mai ”grele” mașini din Alba Iulia, parcate lângă Poliția Locală, în fața sediului PNL

Publicat

Ole, ole, în față la penele, utilajul unde e? La numai câțiva metri de sediul Poliției Locale din Alba Iulia, pe Strada Basarabiei, odihnesc într-o rână, uneori cu o jumătate dintre roți pe trotuar, câteva mașini invizibile. Utilajul de ridicare a mașinilor, care trece zilnic prin zonă, nu le observă, după cum nu le observă nici polițiștii locali, nemiloși în alte cazuri similare, unde linia continuă își face de cap prin mijlocul străzii. 

Altminteri scrofuloși la datorie cu cetățenii, care plătesc aproape 1000 de lei ca să își recupereze mașina (amendă de 580 de lei plus 450 de lei la ”garaj”), polițiștii locali își descoperă dintr-o dată latura sensibilă, sufletul de mamă, când vine vorba despre chestiile grele, cum sunt și mașinile liberalilor. Pentru că, am uitat să precizăm, mașinile care dorm cu farurile stinse, o fac zilnic în fața sediului PNL.

Strada e cu sens unic, dar, ne asigură reprezentanții primăriei, asta nu contează! ”Dacă au o singură roată pe carosabil, se ridică!” ne-au precizat ei.

De data asta, mașinile grele și uneltele de deplasare ale boșilor liberali, sunt cu TOATE roțile pe drum, doar că poliția locală e plecată la vânătoare de mașini mai fraiere, cu numere roșii sau din alte județe (apropo: cei din alte județe să vină pregătiți cu cashul la ei, în caz că trebuie să își recupereze mașina luată din zona Curții de Apel, unde nu sunt avertismente legate de ridicare).

Cam până aici ține Forța și Intransigența Poliției Locale, ca să nu mai vorbim de teoria liberalismului egalitarist al lui John Rawls, cu care băieții de la parcări sunt familiarizați în teorie, dar depășiți în practică.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate