Dosarul „Aurul dacic”: Cazul de furt din patrimoniul cultural cel mai mediatizat în România

Cel mai mediatizat caz de furt de patrimoniu cultural din România este, fără îndoilă, dosarul „Aurul dacilor”. A fost deschis în anul 2004, la Alba Iulia, iar sentința finală a fost dată la Înalta Curte, la sfârșitul anului trecut. Cu toate acestea, liderul și cei mai mulți dintre condamnați nu au fost închiși nici până acum, iar prejudiciul este departe de a fi recuperat.  

Valoarea bunurilor de patrimoniu furate, scoase ilegal din țară și identificate ulterior în anticariate, case de licitații sau muzee din Europa și SUA se ridică la patru milioane de euro. Furtul din patrimoniul cultural național este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea. Chiar dacă braconierii din cetățile dacice, aduși în fața legii de procurorii și polițiștii din Alba, au fost condamnați de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la sfârşitul anului trecut, cei mai mulți  dintre aceștia nu au ajuns nici până acum în detenție.

Liderul grupului, Iulian Ceia, este dat în urmărire internațională și nu a fost găsit în niciuna dintre locuințele din Marea Britanie, Turcia sau Insulele Capului Verde. Ministerul Culturii a pretins daune materiale de 6,5 milione de euro, care au fost reduse de instanţă la 2 milioane de euro, dar nu au fost încă recuperate.

În anul 2007 România a semnat Convenţia UNIDROIT, care permite recuperarea transfrontalieră a bunurilor de patrimoniu scoase ilegal din ţară. De atunci au reintrat în inventarele muzeelor de la noi 13 brăţări dacice, colierul şi inelele de la Căpâlna, două scuturi găsite la Piatra Roşie şi mai multe monede din aur şi argint. Despre valoarea pieselor răscumpărate nimeni nu vorbeşte deschis.

Numărul persoanelor implicate în recuperarea bunurilor furate, poliţişti, procurori, avocaţi, specialişti în artă antică, chimişti, detectivi, diplomaţi, au făcut din „aurul dacilor” una dintre cele mai complicate negocieri la nivel înalt.

Specialiştii au identificat 24 de brăţări furate din situri arheologice. Până acum au fost recuperate doar 13. Aceeaşi soartă o au tezaurele de monede Koson şi Lysimach. Negocierele la nivel înalt avansează cu dificultate, iar cheltuielile de răscumpărare rămân secrete, la fel ca şi detaliile cercetărilor.

sursa: digi24.ro