Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ECONOMIE

Exploatările miniere din Apuseni, scurt istoric al unui dezastru programat. Cum au dispărut întâi minerii, ca să poată dispărea minele!

avatar

Publicat

mineri rosia montanaFostele localități miniere din Munții Apuseni, altădată bogate, după standardele socialiste ale vremii, nu-și găsesc, la aproximativ 15 ani de la închiderea minelor, o altă identitate. N-au devenit nici orașe sau stațiuni turistice, nici n-au reușit să găsească alte modalități de a prospera. Unele dintre administrațiile locale abia au bani de funcționare, iar șomajul nici măcar nu mai este contabilizat. Silicoza și fibroza, două boli pe care le cunoaște aproape orice familie de foști mineri, completează tabloul sumbru al dispariției unei meserii vechi de mii de ani sub o încrengătură de interese mascate excelent în incompetență.

Totul a început în jurul anilor 2000 când industria ”strategică” a mineritului s-a transformat într-o gaură neagră. Datorii tot mai mari au fost agățate de gâtul ”Arieșmin” Baia de Arieș, ”Roșiamin” Roșia Montană, ”Zlatmin” Zlatna și chiar ”Cuprumin” Abrud. Au apărut furnizori imaginari sub forma firmelor căpușă (care nu aveau alți clienți în afara exploatărilor miniere) și firme suveică. Într-un joc acceptat, sau poate chiar coordonat de la Ministerul Industriilor, au apărut subvențiile care ar fi trebuit să acopere aceste găuri negre și să ajute la continuarea activității și repunerea pe picioare a acestor companii.

Firme căpușă

Odată cu subvențiile, s-au înmulțit însă și contractele cu firmele căpușă. Sistemul era destul de simplu: furnizorii creați special pentru scurgerea banilor erau plătiți primii, iar datoriile către stat, ultimele.

Compania „Minvest” Deva, de care aparțineau exploatările din Apuseni, n-a reușit sau n-a dorit să găsească soluții pentru rentabilizarea lor, astfel încât, înainte de intrarea în UE, s-a ajuns la închiderea lor.

Momiți cu salarii compensatorii, ortacii au cedat și au acceptat concedierile colective. În acest context, închiderile minelor s-au dovedit a fi adevarate filoane de aur pentru cei care s-au ocupat direct sau indirect de ele. De altfel, în umbra lor s-au dezvoltat afaceri paralele cu fier vechi, materie prima etc.

La fier vechi…

La începutul anilor 2000, ”Arieșmin” Baia de Arieș, ”Roșiamin” Roșia Montană, ”Zlatmin” Zlatna acumulaseră datorii de sute de miliarde de lei (vechi). Majoritatea acestora nu au fost niciodată recuperate pentru că utilajele erau aproape imposibil de valorificat. O parte erau foarte vechi și uzate. Chiar și cele în stare bună erau greu de vândut din cauză că puteau fi folosite doar în industria minieră, iar aceasta pe moarte. Toate au fost însă bune la fier vechi, o altă afacere care a înflorit pentru o vreme în zona Munților Apuseni, în jurul fostelor exploatări.

Programele de închidere a minelor: o glumă scumpă

Deși ar putea părea că la centrele de colectare și depozitele de fier vechi se termină povestea mineritului din Apuseni, n-a fost așa. Cea mai bănoasă manevră, și totodată cea mai simplă, a fost inventată pe loc: programul național de închidere a minelor. Negocierile privind aderarea la UE, desfășurate în acei ani, au oferit și motivația cheltuirii unor sume uriașe la nivel național pentru ecologizarea și închiderea minelor. Aproximativ 30 de milioane de euro au ajuns și în județul Alba, fiind cheltuiți în mare parte pe hârtie, atâta timp cât nimeni n-a verificat ce s-a făcut dincolo de închiderea și sigilarea intrărilor în galerii. Neutralizarea apelor acide, de exemplu, a fost o glumă, dovadă fiind apele care s-au scurs din galeriile și cariera de la Roșia Montană, mulți ani după închiderea oficială a minei.

Au luat până și vagoneții

vagonet_rosiaminMulți ani după plecarea minerilor, nimeni n-a știut ce să facă cu spațiile spațiile fostei exploatări miniere de la Baia de Arieș. Așa că, nimeni n-a făcut nimic. La câțiva ani de la închiderea exploatării, salopetele de lucru, caschetele, cizmele și felinare abandonate la repezeală în fostele vestiare ale ortacilor, dădeau senzația că ar fi doar un schimb de ture și că oamenii ar fi urmat să se întoarcă la lucru. Dar nu s-au mai întors niciodată.
Fără oameni, au dispărut și locomotivele, vagoneții și chiar o parte din liniile ferate care traversau curtea interioară a exploatării, dar și alte obiecte de prin spațiile de producție.
Situația este la fel în toate fostele exploatări: Baia de Arieș, Roșia Montană și Zlatna, dovadă că era vorba despre un mod de operare general, aplicat în particular. Singura care a supraviețuit a fost „Cuprumin” Abrud, salvată de o explozie a prețului mondial al cuprului dar roasă și ea de interese politice și de afaceri. În 1990, la ”Cuprumin” lucrau 3200 de oameni.

Boli și inadaptare

După mulți ani de mină, mulți dintre oameni suferă de diferite boli profesionale, printre care silicoza si fibroza, dar si probleme cardiovasculare. Potrivit unor studii realizate la Abrud acum câțiva ani, cam 30-40 la sută dintre cei care au lucrat în subteran, au probleme de sănătate. De asemenea, oamenii au dificultăți de adaptare. Dupa ce ani întregi au urcat și au coborât 300-400 de metri altitudine zilnic, organismul acestora nu se mai poate adapta si apar tulburari cardiovasculare.

Campanie de imagine – Roșia Montană

IMG-20130925-02315Proiectul de la Roșia Montană, inițiat de o companie privată, „Gabriel Resources”, a fost vândut de campaniile de imagine ale acesteia ca fiind „singura speranță de dezvoltare a zonei”. O ”speranță” apărută după închiderea prematură a companiei de stat, ”Roșiamin”, printr-o decizie inexplicabilă a consiliului de administrație care a făcut abstracție de faptul că exploatarea minieră mai beneficia încă de subvenții care îi asigurau încă existența. S-a mizat probabil la acea dată pe urgentarea aprobării proiectului privat, din motive sociale.

Până la urmă, proiectul a fost respins și face în prezent obiectul unui proces internațional în care ”Gabriel Resources” solicită statului român 4,4 miliarde de dolari despăgubiri.

Nici un vinovat, nici un dosar

De reamintit o declarație a unui fost primar al orașului Baia de Arieș, Silviu Mârzan:  „Închiderea minei a fost ca o crimă pentru oraș. Studiile realizate au arătat că zăcământul de aur mai putea fi exploatat încă 75 de ani. Dar așa s-a vrut, ca oamenii să fie disponibilizați pentru a se putea vinde utilajele la fier vechi. Planul diabolic pus la cale a avut succes”. Niciodată însă, nimeni nu i-a anchetat pe autori. Nici un dosar nu a fost deschis vreodată în legătură cu modul în care au fost închise minele, cu prejudiciile imense aduse statului, cu efectele sociale pe care le-au produs sau în legătură cu programele de închidere a minelor.

„În mină-i Dumnezeu cu noi”, spune inscripția de pe monument al Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor, dar sfânta nu mai are pe cine ocroti prin Apuseni.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. avatar

    Ionel

    luni, 31.07.2017 la 21:07

    Minerii au fost folositi atunci cand a fost nevoie, apoi au fost lasati in voia sortii. De la Bucuresti, prin aceiasi oameni care i-au folosit la mineriade, nepasarea si posibil voita destructurare fata de minerii din Apuseni si fata de minerit, a venit in valuri. Valuri care au luat totul, au luat speranta si prosperitatea oamenilor si a locurilor. Un singur DNA nu este de ajuns pentru a sapa in staturile pietrificate de coruptie si manipulare multinivel din domeniu, cu ramuri care s-au intins dincolo de granitele Romaniei.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

EVENIMENT

ACCIDENT rutier pe DN1 în dreptul localității Galda de Jos. O persoană rănită. Trafic îngreunat

avatar

Publicat

O persoană a fost rănită în urma unui accident rutier petrecut pe DN1, în dreptul localității Galda de Jos, joi, în jurul amiezii.  Trafic este îngreunat iar circulația se desfășoară alternativ pe una dintre benzi.

Potrivit IPJ Alba, în urma unui accident rutier dintre două autovehicule, întâmplat joi, în jurul orei 16: 35, pe DN1  în dreptul localității Galda de Jos, o persoană a fost rănită și posibil încarcerată.

Traficul este îngreunat iar circulația se desfășoară alternativ pe una  dintre benzi.

Știre în curs de actualizare.

Foto: arhiva alba24

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: ACCIDENT pe șoseaua de centură a muncipiului Alba Iulia. Un autoturism a ajuns în șanț

avatar

Publicat

Un accident rutier s-a petrecut joi după-amiaza, pe șoseaua de centură a municipiului Alba Iulia, la intersecția cu DJ 107 C ce duce spre Drâmbar. O mașină a ajuns în șanț, după ce a fost lovită în partea laterală de un alt autovehicul. 

Cel mai probabil accidentul s-a petrecut după ce unul dintre șoferi nu a acordat prioritate de trecere.

Potrivit IPJ Alba, în urma producerii accidentului nu au fost înregistrate victime.

Foto: Facebook – Info Trafic Jud. Alba

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

ANAF scoate la licitație mașini de lux confiscate. Pe listă, McLaren și Maserati. Licitațiile din IULIE-AUGUST

avatar

Publicat

ANAF scoate la licitație mașini intrate în proprietatea statului în urma unor confiscări sau executări silite, cu preţuri accesibile pentru toată lumea. Vânzarea este directă sau prin licitație, așa cum procedează de obicei ANAF. Autoturismele sunt vândute de Administrația Județeană a Finanțelor Publice din mai multe județe din țară.

Licitații valabile în luna iulie-august:

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj- Napoca – Direcția operativă de executare silită – Serviciul executări silite cazuri speciale regional Cluj-Napoca
  • Autoturism Maserati Quattrooforte M139 AB, an fabricație 2009 – 50.270 lei (fără TVA)

Licitația va avea loc în data de 25 iulie. Data limită pentru depunerea ofertelor este 24 iulie 2018. Relații la telefon 0264.591670.

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor – Serviciul Colectare Executare Silită PJ

  • Autoutilitară FIAT DOBLO, an fabricație 2010 – 17.959 lei (fără TVA)

Licitația va avea loc în data de 30 iulie. Data limită pentru depunerea ofertelor este 29 iulie 2018. Relații la telefon 0259.433050.

  • Autoutilitară OPEL VIVARO, an fabricație 2006 – 12.975 lei (fără TVA)

Licitația va avea loc în data de 10 august. Data limită pentru depunerea ofertelor este 9 august 2018. Relații la telefon 0259.433050.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești  – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița – Serviciul colectare executare silită persoane juridice

  • Autoturism BMW X1 Drive 18D, an fabricație 2014, capacitatea cilindrică 1.995 cmc, culoare negru – 97.712 lei (fără TVA)

Licitația va avea loc în data de 30 iulie. Data limită pentru depunerea ofertelor este 29 iulie 2018. Relații la telefon 0245.617453.

Serviciul executări silite cazuri speciale regional Timișoara

  • Autoturism VW Passat, AA Berlina, an fabricație 2006 – 10.538 lei (fără TVA)

Licitația va avea loc în data de 25 iulie. Data limită pentru depunerea ofertelor este 24 iulie 2018. Relații la telefon 0256.200178.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația pentru contribuabilii mijlocii

  • Autoturism McLaren, model MP4-12C, culoare negru, an fabricație 2011, benzină, capacitate cilindrică 3.798 cmc – 476.228 lei (fără TVA)
  • Autoturism Mercedes Benz, model GLK 220 CDI 4 Matic, culoare gri, an fabricație 2012, motorină, capacitate cilindrică 2.143 cmc – 48.125 lei (fără TVA)
  • Autoturism Mercedes Benz, model G Class 463, culoare gri, an fabricație 2012, motorină, capacitate cilindrică 5.461 cmc – 243.780 lei (fără TVA)
  • Autoturism Mercedes Benz, model A45 AMG 4 Matic, culoare gri, an fabricație 2014, benzină, capacitate cilindrică 2.000 cmc – 83.189 lei (fără TVA)
  • Fiat Punto, culoare gri, an fabricație 2000, benzină, capacitate cilindrică 1.200 cmc – 4.019 lei (fără TVA)
  • Autoturism Mercedes Benz, model S430 4 Matic, culoare gri, an fabricație 2001, benzină, capacitate cilindrică 4.266 cmc – 20.395 lei (fără TVA)
  • Autoturism Toyota, model RAV 4, culoare gri, an fabricație 2003, motorină, capacitate cilindrică 1.995 cmc – 16.578 lei (fără TVA)
  • Autoturism Smart, model 451 Fortwo coupe, negru-gri, an fabricație 2011, benzină, capacitate cilindrică 999 cmc – 13.563 lei (fără TVA)

Licitația va avea loc în data de 25 iulie. Data limită pentru depunerea ofertelor este 24 iulie 2018. Relații la telefon 0256.204800.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova – AJFP Gorj – Serviciul colectare și executare silită persoane juridice

  • Autoturism Mercedes-Benz ML300, an fabricatie 2011 – 64.400 lei (fără TVA)
  • Microbuz Mercedes Benz, an fabricatie 2003 – 17.600 lei (fără TVA)
  • Autoturism Opel Astra J, an fabricatie 2010 – 23.200 lei (fără TVA)
  • Autoturism Opel Insignia, an fabricatie 2010 – 26.400 lei (fără TVA)
  • Autoturism Dacia Logan MCV, an fabricatie 2008 – 9.300 lei (fără TVA)

Licitația va avea loc în data de 25 iulie. Data limită pentru depunerea ofertelor este 24 iulie 2018. Relații la telefon 0253.219292.

Lista completă poate fi găsită AICI.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO: Batalionul 136 Geniu „Apulum” are un nou comandant. Ceremonial militar în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia

avatar

Publicat

În Piața Cetății din Alba Iulia a avut loc joi ceremonia de predare-primire a comenzii și drapelului de luptă al Batalionului 136 Geniu „Apulum”. Locotenent colonel Mihai Ilie Rusu a predat comanda batalionului, locotonent colonelului Ioan Dumitru Boghițoi.  

La eveniment au participat, printre alții, prefectul județului Alba, Dănuț Emil Hălălai, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Paul Voicu și cadre militare.

„E a doua comandă la activ. Acesta este al doilea batalion pe care îl conduc. Sunt la început de drum aici în Alba Iulia și vreau să fac multe lucruri bune. Îmi propun să repar clădirea cazarmei, care arată cum arată. Bucata pe care o mai avem în custodie doresc să o reparăm. De luni ne apucăm de reparația acoperișului la clădirea din față, de lângă Piața Cetății. Licitația a fost câștigată de o firmă din Turda. Termenul este de două luni. Suma este destul de mare, miliarde, e un hectar de țiglă. Cel puțin clădirea din față va fi terminată până de 1 Decembrie”, a declarat lt. col. Ioan Boghițoi.

„Avem o solicitare din partea Cercului Militar Alba, clădirea vechiului regiment. Noi am fost de acord să le cedăm în folosință. Sperăm că dânșii vor face și din această clădire ceva impresionant. Deci vom avea și Cercul Militar în cazarma noastră”, a mai explicat lt. col. Boghițoi.

Potrivit acestuia, cazarma este în custodia Primăriei în baza unui protocol de colaborare.

Batalionul 136 Geniu „Apulum” – scurt istoric

Batalionul 136 Geniu „Apulum” este dispus în garnizoana Alba Iulia şi este continuatorul tradiţiilor de luptă ale Batalionului 136 Pontonieri, înfiinţat în perioada iunie-august 1961 şi ale Batalionului 136 Treceri ( mai 2005 – iunie 2009), fiind prima unitate de pontonieri înzestrată cu parc de pod românesc

Efectivele nucleului au fost formate din ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi aduşi din Regimentul 72 Pontonieri Brăila şi Regimentul 2 Pontonieri Turnu Măgurele.

Unitatea a fost dispusă în garnizoana Alba Iulia în actuala cazarmă 510. Încă de la început, Batalionul 136 Pontonieri primeşte misiunea de a verifica posibilităţile de lucru cu parcul de pod românesc atât în faţa unor comisii a armatei statului polonez, cât şi în cadrul aplicaţiilor conduse de Armata a II-a şi Armata a III-a.

În perioada 10 – 16 noiembrie 1962 Batalionul 136 Pontonieri prezintă demonstrativ o aplicaţie privind modul de lucru cu parcul de pod românesc P.R. – 57 în faţa elevilor din Şcoala Superioară de Ofiţeri Sibiu şi a membrilor Comitetului unificat al Tratatului de la Varşovia.

În perioada 2 august – 18 septembrie 1963, batalionul participă cu toate efectivele şi tehnica de luptă la lichidarea urmărilor provocate de inundaţii pe cursul râului Jiu, în zona localităţii Câmpul lui Neag.

Un detaşament din cadrul Batalionului l36 Pontonieri participă în anul 1971 la executarea unor lucrări de prospecţiuni pe râul Olt, în raionul localităţii Avrig iar altul participă la executarea unor lucrări de îndiguire în raionul localităţii Turdeni, judeţul Cluj.

Batalionul 136 Pontonieri participă cu un detaşament în primăvara anului 1973, la prevenirea unor dezastre provocate de îngheţarea albiei râului Sebeş pe traseul Oaşa – Şugag, care ar fi pus în pericol Şantierul de Construcţii Hidrotehnice Sebeş.

În perioada 1970 – 1975 unitatea participă cu un detaşament la construirea drumului Transfăgărăşan–Nord, iar în anul 1978 primeşte misiunea de a executa un punct de trecere pe pod de pontoane peste râul Olt, în raionul localităţii Făgăraş.

Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a României, la 1 decembrie 1991, Batalionul 136 Pontonieri primeşte denumirea onorifică de „Căpitan Anton Berindei”.

În urma inundaţiilor din anii 1963, 1970, 1981, 1996, 1999, 2002, 2005, 2006 şi 2010, Batalionul participă cu tehnică şi efective la înlăturarea urmărilor provocate de acestea iar la solicitarea organelor administraţiei locale s-au executat lucrări de refacere, consolidare şi reamenajare a unor puncte de trecere peste cursurile de apă în judeţele Alba, Caraş Severin, Cluj, Hunedoara, Timiş.

În cadrul procesului de restructurare, reorganizare şi modernizare a Armatei, în anul 1998 Batalionul 136 Pontonieri „Căpitan Anton Berindei” se transformă în Centrul 136 Instrucţie Mobilizare (Po).

În anul 2002 se transformă în Batalionul 136 Treceri, intrând în subordinea Brigăzii 4 Geniu Teritorială, iar în perioada 1 martie – 31 mai 2007 se reorganizează cu aceeaşi denumire şi se resubordonează Corpului 4 Armată Teritorial „Mareşal Constantin Prezan”(care începând cu 15.06.2008 se transformă în Divizia 4 Infanterie “Gemina”).

Începând cu 1 iulie 2009, Batalionul 136 Treceri se transformă în Batalionul 136 Geniu “Apulum”, rămânând tot în subordinea Diviziei 4 Infanterie “Gemina”.

Batalionul a pus la dispoziţie cadre militare pentru participarea la acţiunile întreprinse de armata română în cadrul „Parteneriatului pentru Pace” din Bosnia – Herţegovina, Afganistan şi Irak şi instruirea în comun cu armatele statelor din compunerea NATO. Începând din 12 iulie 2010, Batalionul 136 Geniu “Apulum” se subordonează Brigăzii 10 Geniu “Dunărea de Jos”.

 

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Salarii boierești ținute la secret de primarii din peste 30 comune din Alba. Nu le pasă de amenzile usturătoare

avatar

Publicat

Amenzi cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei riscă peste 30 de primari de comune din județul Alba. Motivul pentru care ar putea fi amendați de către Inspecția Muncii este lipsa de pe site-ul primăriilor pe care le conduc a listelor cu veniturile salariale ale angajaților. Salarii de bază care pentru primarii de comune încep de la 7.600 de lei și ajung până la 11.000 de lei, la care se pot adăuga în unele cazuri și 25% sporuri pentru implementarea proiectelor europene. Iar 11 dintre comunele vizate nu au o pagină de internet dedicată primăriei, în anul 2018.

Primarii din peste 30 de comune ale județului Alba riscă amenzi între 5.000 de lei și 10.000 de lei deoarece pe site-ul primăriei pe care o conduc nu apar listele cu veniturile salariale ale funcţionarilor.

Legea 153/2017 prevede că instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să afișeze aceste informații de transparență a veniturilor, altfel vor putea primi amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, iar răspunderea contravențională va aparține conducătorului entității respective. Competența privind sancționarea celor care nu respectă legea intră în atribuțiile Inspecții Muncii.

„Toate autorităţile şi instituţiile publice enumerate la art. 2 alin. (1) şi (3) vor publica la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30 septembrie ale fiecărui an şi vor menţine publicate, o listă a tuturor funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice”, stabilește legea salarizării unitare.

În județul Alba, din 67 de comune, peste 30 nu au afișate într-un loc la vedere, pe site-ul primăriei, situația veniturilor salariale sau dacă le au sunt bine ascunse între hotărâri de consiliu local, fără nume și dată.

Iar 11 primării din cele vizate nu au un site web în care să afișeze informații de interes public, cu toate că există programe pe fonduri europene pentru dotarea primăriilor din mediul rural cu calculatoare și acces la internet.

Lista comunelor care nu au afișat pe pagina de internet, într-un loc la vedere, veniturile salariale ale angajaților:

Albac

Almașu Mare

Arieșeni

Avram Iancu

Blandiana

Bucerdea Grânoasă

Bucium

Câlnic

Cenade

Ceru Băcăinți

Crăciunelu de Jos

Cricău

Cut

Daia Română

Doștat

Hopârta

Horea

Jidvei

Lupșa

Lopadea Nouă

Lunca Mureșului

Mogoș

Ohaba

Pianu

Ponor

Poșaga (chiar dacă veniturile salariale sunt la vedere, lista începe de la secretarul comunei, fără a include primarul)

Râmeț

Rimetea

Roșia de Secaș

Săliștea

Săsciori

Sâncel

Sîntimbru

Sohodol

Șibot

Șugag

Unirea

Valea Lungă

Vidra

Cele 11 primării de comune din județul Alba care nu au pagină de internet activă:

Blandiana

Bucerdea Grânoasă

Cenade

Crăciunelu de Jos

Cut

Daia Română

Horea

Mogoș

Rimetea

Săliștea

Sâncel

Șugag

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate