Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: MINUNI ale NATURII din Apuseni care MERITĂ VĂZUTE. Al doilea GHEȚAR subteran din lume și CASCADA unde apa cade de la 18 metri

avatar

Publicat

pf_1410203550Sunt „monumente” ale naturii în inima Apusenilor, iar an de an mulți turiști din toate colțurile țării le calcă „pragul” și se minunează de frumusețea lor. Este vorba despe Ghețarul de la Scărișoara și cascada Pișoaia.

Deși sunt poziționate la poli opuși, au în comun locul din care se trag, zona Munților Apuseni vizitată, în special vara, în perioada concediilor, de turiști dornici să cunoască o parte din ceea ce reprezintă patrimoniul natural al județului.

Asta cu toate că drumul până la cele două obiective este destul de „anevoios”, plin de gropi, care este imposibil să nu ridice tensiunea șoferilor.

Este vorba de DN75, drum de care mulți cetățeni din zonă s-au plâns a fi unul într-o stare de „degradare” avansată, dar este și cel care duce turiștii spre aceste „monumente” ale naturii.

 

 

ghetarul scarisoaraPentru a ajunge la Ghețarul Scărișoara se merge cu mașina pe DN75, până în dreptul localității Gârda de Sus, iar apoi dacă veniți dinspre Cîmpeni faceți dreapta spre DJ 750 pe Valea Gârda Seacă până la cătunul Ghețar. Este situată la aproximativ 40 de km de orașul Cîmpeni. Se poate ajunge cu mașina până la Cătunul Ghețarul, iar de acolo faceți o plimbare de o jumătate de oră până la peșteră.

Să nu uitați să vă luați o geacă mai groasă, pentru că jos, în peșteră, este frig.

În plimbarea spre peșteră nu o să vă plictisiți, pentru că până ghețar vă puteți opri la o casă moțească, transformată într-un magazin de suveniruri, și bineînțeles puteți degusta celebrele plăcinte moțești cu sirop de fructe de pădure, afine, vișine, după preferință.

În drum o să treceți și printr-o pădure, iar de pe cărare puteți vă cumpărați dulcețuri sau siropuri de casă, de la moții, care profită de de turiștii care vin în zonă, să își vândă produsele.

Ajunși la Peștera Scărișoara, aveți două alternative, ori să așteptați un grup car este deja la ghețar pentru a coborî, ori aveți norocul să nu fie niciun turist jos și să coborâți imediat după ce vă cumpărați biletele. Se coboară în grupuri de 20, 30, chiar și 60 de persoane cu un ghid, dar la ore fixe.

Pentru adulți tariful la Ghețarul de la Scărișoara este de 11 lei, iar pentru elevi-studenți, 8 lei. Dacă nu știți foarte multe despre peștera de la Scărișoara, la intrare veți găsi și un panou informativ.

O să coborâți pe trepte atât de lemn, cât și de metal, iar cel mai indicat ar fi să vă țineți bine de balustrade, pentru că cu cât o să ajungeți mai aproape de gura de intrare în peșteră unele scări o să fie înghețate și există riscul să alunecați. Când începeți cu prima treaptă care vă duce spre ghețar, deja o să vă imaginați cum este înăuntru, o să aveți tendința să vă uitați în jos spre gura de intrare în peșteră și să fiți exaltați când o să auziți reacțiile celor din fața dumneavostră.

De asemenea o să simțiți cum se răcește cu cât mergeți mai în jos, și balustrada de metal este „bocnă”, dar merită să treceți prin toate ca să ajungeți în Peștera Scărișoara, una dintre cele mai mari peșteri cu gheață din România, fiind și al doilea ghețar subteran ca mărime din lume.

A fost declarată și monument al naturii și rezervație speologică. Peșteră, situată la o altitudine de 1150 m este renumită datorită prezenței în interiorul ei a unui ghețar cu vechime de peste 3000 de ani, ce are o suprafață de 5500 mp, cu grosime a stratului de gheață ce depașește în unele locuri 37 m.

foca de gheata, pestera scarisoaraLa intrare în peșteră sunteți „întâmpinați” de o „focă” de gheață, iar pe măsură ce mergeți pe podețul de lemn înfipt în gheață, veți avea impresia că ați intrat direct în iarnă, gheață pe jos, iar la mijlocul peșterii un ghețar cu diferite formațiuni.

Peștera are o lungime totală de 750 m din care se poate vizita doar 250 m, iar adancimea de 110 m. Este împărțită în mai multe sectoare ce au diferite denumiri, Sala Mare, Rezervația Mare și Rezervația Mică, care se pot vizita doar în scopuri științifice și cu autorizație specială de la Institutul de speologie Emil Racoviță din Cluj Napoca.

La adâncimea maximă a peșterii de 105 m se afla Galeria Maxim Pop. Iar celelalte două secțiuni ale peșterii Catedrala și Palatul Sânzianei nu au gheață.

La ieșire din peșteră, se poate observa că gura este în formă de inimă, iar înainte să urcați pe trepte puteți arunca o monedă, într-o baltă transformată de turiști, într-o „fântână” a norocului. Și inevitabil veți ieși din peșteră cu un nas roșu, ca de iarnă.  Odată ce urcați pe trepte pe la mijloc veți da de un aer mai cald și multă verdeață.

Un alt monument care merită să fie imortalizat măcar într-o poză, și să vă spălați măcar odată cu apă de munte pe față este Cascada Pișoaia din comuna Vidra.

cascada pisoaia, vidraTot prin Câmpeni se trece pentru a ajunge și la cascadă. Dacă veniți dinspre Arieșeni, urmați DN 75 înspre Câmpeni până la Barajul de la Mihoiești. De aici faceți dreapta și urmați DJ762, Mihoiești – Avram Iancu, iar în comuna Vidra, satul Nemești veți vedea un panou informativ și săgeata spre stânga către Cascada Pișoaia.

Iar dacă veniți dinspre Abrud, la Barajul de la Mihoiești faceți stânga  până în Vidra. De la principală, drumul până la cascadă este și de piatră, astfel că puteți merge cu mașina o porțiune de drum, dar apoi va trebui să faceți o plimbare de aproximativ 500 de metri.

Odată ajunși acolo este inevitabil să nu fiți „vrăjiți” de peisaj, dar și de susurul apei care cade de la aproximativ 18 m înălțime. Este înconjurată de o pădure, iar în față bolovanii, care dau un aspect pitoresc, sunt numai buni pentru a vă face o fotografie.

„Rezervație peisagistică pe un prag stâncos de calcare de cristaline de vârstă paleozoică, încadrată într-o pădure de fagi și arbori izolați de rășionase. Căderea de apă se realizează de la circa 18 metri înălțime , cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri pe abruptul stâncos pe care se scurge. Formațiunile calcaroase de tip travertinic depuse de-a lungul timpului întregesc spectaculozitatea peisajului. Zona protejată are o suprafață de 2,5 ha”, aceasta este descrierea cascadei de pe panoul informativ, care imposibil să nu vă facă „poftă” de o plimbare.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

SFÂNTUL ILIE, sărbătorit de credincioşi, pe 20 iulie. Aducătorul de ploi şi furtuni. Tradiţii şi obiceiuri

avatar

Publicat

Celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă, Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. Sfântul și marele proroc Ilie a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile.

Se spune că fost ridicat la Cer în vârtej de vânt, intr-un car de foc, tras de cai scăpărători, în timp ce mergea alături de Elisei, ucenicul său.

Citește și MESAJE, URĂRI și SMS-uri de Sfântul Ilie 2018. Un gând frumos celor care își sărbătoresc ziua numelui

Ilie, care în limba română înseamnă ‘’Al cărui Dumnezeu el este’’ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți.

Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ulei nu i se mai goli.

După câteva zile de ședere în casa acestei văduve, fiul acesteia muri, iar femeia în durerea ei îl acuză pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale. Sfântul Ilie îl luă pe copil și după ce suflă de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viață, Sfântul profețind prin acest lucru învierea morților.

Cele mai numeroase tradiții practicate de sărbătoarea Sfântului Ilie se regăsesc în mediul păstoresc.

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

Biserica îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

În România, peste 150.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie. Dintre aceștia, majoritatea poartă numele Ilie, Iliuță, Lică, adar şi Eliade, Ilieș, Iliuș sau Iliev.

Dintre femeile care vor sărbători duminică, majoritatea se numesc Ilinca, Eliana sau Ilia.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

În această zi, peste 150.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.

In Panteonul romanesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios, din mitologia greaca, si cu Gebeleizis, din mitologia geto-dacă.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sânt-Ilie provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In perioada sa pamanteana, Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sânt-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Acciza la carburanţi ar putea fi eliminată. Ministrul Finanțelor: „Efectul s-ar duce către populație”

avatar

Publicat

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că şi-ar dori să elimine acciza la carburanţi şi are în vedere o astfel de măsură. Totuși, supra-acciza la carburanți a fost introdusă, pe 30 august 2017, de Guvernul PSD-ALDE condus de Mihai Tudose.

„Ne putem gândi la scoaterea accizei la carburanţi. Eu personal, mi-aş dori foarte mult. În cazul în care s-ar scoate, efectul s-ar duce către populaţie. Dacă reducerea respectivă nu se duce la pompă, ci în buzunarul unor companii, nu am făcut nimic”, a spus Teodorovici.

El a mai anunţat că vrea să reducă numărul taxelor şi impozitelor.

„Orice român normal la cap, cu atât mai mult ministrul Finanţelor, trebuie să aibă în vedere o astfel de măsură. (…) Nu sunt adeptul unor noi taxe şi impozite, numărul lor trebuie redus”, a spus Teodorovici.

Majorarea accizelor la carburanți în două etape – de la 15 septembrie 2017 şi 1 octombrie 2017 – a fost decisă de Guvernul PSD-ALDE în şedinţa din 30 august 2017.

Ministrul Finanţelor de atunci, Ionuţ Mişa, anunţa că majorarea accizei va genera o scumpire de câte 0,16 lei/litru pentru toate tipurile de carburanţi – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină. El susţinea că această majorare se produce în etape „pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului care poate genera creşteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de stat”.

De la momentul la care a fost anunţată această măsură, preţurile carburanţilor la pompă au început însă să crească.

Ulterior, în Parlament, opoziția a încercat să impună eliminarea majorării accizelor, dar majoritatea PSD-ALDE a respins propunerea prin vot.

Din cauza supra-accizei la carburanți, combinată cu creșterea cotației petrolului, benzina și motorina s-au tot scumpit în ultima perioada. Spre exemplu, în mai 2018 comparativ cu toamna anului trecut, preţul unui litru de benzină era cu aproximativ un leu mai mare. În toamna lui 2017, benzina şi motorina puteau fi cumpărate cu aproximativ 4 lei şi 60 de bani pe litru. În mai 2018, la pompă, prețul unui litru de benzină era de 5 lei și 69 de bani, iar prețul unui litru de motorină este de 5 lei și 82 de bani.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

COD GALBEN de FURTUNĂ în judeţul Alba. Ploi, descărcări electrice , grindină şi vânt. Zonele vizate

avatar

Publicat

Meteorologii au emis un COD GALBEN de furtună pentru județul Alba, valabil joi, în intervalul orar 18:55 – 20:15 în zona de Est a județului Alba. Se vor semnala descărcări electrice, averse cca. 25 l/mp, grindină și intensificari ale vântului.

Zonele vizate sunt: Blaj, Jidvei, Șona, Valea Lungă, Lopadea Nouă, Cetatea de Baltă, Sâncel, Bucerdea Grânoasă, Fărău, Crăciunelu de Jos.

Se vor semnala averse care vor cumula 20-25 l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, grindină de dimensiuni mici.

sursa: meteoromania.ro

Citește mai departe
Publicitate

CÎMPENI

De la muncă direct la distracție. Zilele Orașului Cîmpeni, organizate în mijlocul săpămânii, de marți până vineri

avatar

Publicat

De când a dat vacanța, la Cîmpeni nu se mai ține cont că-i zi de lucru sau de odihnă. Așa se face că Primăria a organizat Zilele Orașului fix în mijlocul săptămânii, de marți și până vineri. În jur de 35.000 de euro a costat manifestarea care anul acesta se vrea a fi una dedicată Centenarului Marii Uniri, asta deși singurul eveniment din program care să amintească de Marea Unire este un concurs de frumusețe intitluat sugestiv „Miss Centenar”. 

Ca să nu concureze cu Târgul de Fete de pe Muntele Găina și să riște să-i fie orașul gol în plin eveniment, primarul Călin Andreș s-a gândit că dacă tot e vacanță de ce să nu organizeze zilele orașului în mijlocul săptămânii, mai ales că momentele artistice sunt programate după ora 18.00, iar cei care mai lucrează prin oraș își pot face liniștiți siesta pe „ritmuri” de Vlăduța Lupău, poate fanfara sau de ce nu Ansamblul 60+.

Anul acesta Zilele Orașului de la Cîmpeni au încercat să se concentreze pe cei 100 de ani de la Marea Unire, au încercat dar nu au reușit. Singurele lucruri care au amintit de Centenar au fost: denumierea achiziției de organizare a evenimentului de care s-a ocupat prietenul primăriei Sebeș, Ștefan Show de la Oiejdea, și un concurs de frumusețe la care probabil au participat fete tinere cu toate că se căuta o Miss Centenar.

20.893 de euro a costat strict organizarea evenimentului care include „artiști de talie natională, regională, locală, materiale publicitare, materiale necesare bunei desfășurări și trupe, ansambluri, orchester de muzică populară sau în funcție de tematică, prezentatori, dacă este și concurs, juriu,etc”.

12.835,65 de euro a costat scena și sonorizare și alți 541 de euro focul de artificii ce probabil vor fi date vineri după „super-concertul” Alex Velea.

 

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Proiectul IPJ Alba „În vacanță îmi fac doar amintiri frumoase”. Activități preventive în tabăra de vară de la Cetea

avatar

Publicat

Copiii şi cadrele didactice din „Centrul Misionar pentru Tineret Cetea” s-au întâlnit cu poliţiştii de la prevenire şi cu specialiştii în prevenirea consumului de droguri şi au aflat cum pot reduce riscul de a deveni victime ale infracțiunilor. Activitatea a avut loc în cadrul proiectului derulat, pe perioada vacanţei de vară, de IPJ Alba, intitulat „În vacanţă îmi fac doar amintiri frumoase”.

La data de 18 iulie 2018, poliţiştii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, împreună cu specialiști ai Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Alba Iulia au fost prezenţi în tabăra de vară de la „Centrul Misionar pentru Tineret Cetea” unde s-au întâlnit cu noua serie de copii, sosiţi pentru a petrece 7 zile.

Specialiştii în promovarea siguranţei au susţinut teme privind prevenirea consumului substanţelor cu efect halucinogen, prevenirea violenţei, prevenirea furturilor şi nu în ultimul rând a accidentelor rutiere.

Poliţiştii au participat, alături de copii, la activităţile organizate pe parcursul zilei, oferindu-le recomandări menite să le sporească siguranţa pe durata întregii vacanţe de vară.

Astfel de activităţi vor avea loc, săptămânal, atât la Centrul Misionar pentru Tineret Cetea cât şi în celelalte tabere şcolare din judeţul Alba.

Acestea sunt prevăzute în cadrul Proiectului „În vacanţă îmi fac doar amintiri frumoase” derulat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba în parteneriat cu Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Alba Iulia şi Direcția Județeană pentru Tineret si Sport Alba, pe perioada vacanţei de vară.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate