Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

FOTO: Obiecte istorice valoroase, la Alba Iulia. Ce artefacte au fost prezentate de Muzeul Naţional al Unirii din Cealaltă Capitală

avatar

Publicat

collageTuriștii sau albaiulienii care au trecut pragul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia în 2016 au putut vedea, în cadrul mini-expoziției „Exponatul lunii”, fragmente de carte veche, statuete, podoabe, o decorație din primul Război Mondial, o cască militară și un manual de război, „Plachetele Regale” sau alte artefacte descoperite pe teritoriul județului.

 

IMG_1178Primul exponat prezentat în 2016 la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a fost un idol antropomorf neolitic descoperit în anul 2014 la Tărtăria. Statueta care se remarcă prin dimensiunile sale neobișnuite reprezintă un personaj feminin.

Șeful de șantier, cel care a coordonat lucrările timp de mai mulți ani la Tărtăria și care a reluat săpăturile acum cinci ani, profesorul Sabin Luca, expert neolitic, a explicat că piesa a fost descoperită în 2014. A fost identificată într-o cercetare preventivă de dimensiuni mari, 288 de metri în medie pe 4 – 5 metri lățime, în care s-a reușit obținerea unui profil transversal prin tell-ul de la Tărtăria.

„În 2014 am constatat că, în secolul al XIV-lea, mongolii au distrus o parte din tell-ul de la Tărtăria. Tell-ul este o așezare multistratificată, are 4 metri în zona sa centrală păstrată și din punct de vedere cultural se întinde pe sute de ani ca locuire, începând din neoliticul timpuriu”, a spus Sabin Luca.

Potrivit profesorului Sabin Luca, statueta în sine, la Tărtăria, este tipică, pentru că fiecare zid în parte merge pe o anumită tipologie generală, dar se și particularizează în marile situri arheologice modul de realizare a lucrurilor speciale.

Vezi și FOTO-VIDEO: Idol antropomorf neolitic descoperit în anul 2014 la Tărtăria, exponatul lunii ianuarie la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

IMG_2090În luna februarie, reprezentanții Muzeului Național al Unirii au prezentat o zăbală, obiect de influență tracică, descoperit în 2014 la Bulbuc, comuna Ceru-Băcăinți.

„Piesa provine dintr-o pasiune a unui cetățean, Tudor Ponoran, care are ca hobby detecția de metale. Descoperirea nu este unică și nu este unică la nivelul județului Alba. Detecția metalelor sau rezultatele lor au repopulat sau reconfigurat cunoașterea istorică pe anumite segmente. Piesa face parte dintr-un ansamblu de cinci depuneri și nu știm dacă a fost un mormânt sau doar o chestie comemorativă în amintirea unor cinci indivizi”, a spus arheologul Cătălin Borangic.

Spre deosebire de zăbalele simple, cea descoperită la Bulbuc are o serie de caracteristici speciale. În primul rând are o bară dublu pe lângă cea articulată, se dublează sub bărbie, a explicat arheologul.

Astfel de zăbale asigurau războinicilor călăreți un control deplin al calului pe care îl călăreau. „Cea mai mică acțiune a căpăstrului îl oprea în galopul cel mai rapid”, a mai explicat arheologul.

Vezi și FOTO-VIDEO: Model special de zăbală, de influență tracică, descoperită în 2014, exponatul lunii februarie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

IMG_2498Cel mai vechi exemplar de carte românească din colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, un fragment din Sbornicul slavon, apărut la Sebeș în anul 1580, a fost expus în luna martie la muzeul albaiulian.

Introducerea tiparului în spațiul românesc la începutul secolului al XVI-lea (1508) nu a însemnat o generalizare a fenomenului la nivelul celor trei Țări Române. Exceptând episodul reprezentat de activitatea lui Macarie (1508 – 1512) , tiparul din spațiul românesc (cel cu litere chirilice, nu facem referire la tiparul transilvănean în limbile latină, maghiară și germană) cunoaște perioade lungi de inactivitate. Cu toate acestea, din punct de vedere al tiparului în spațiul românesc, perioada celei de-a doua jumătăți a secolului al XVI-lea este marcată de activitatea diaconului Coresi. Între anii 1556 – 1583 el a tipărit cărți în slavonă și română în centre tipografice precum Brașov, Târgoviște și Sebeș.

Din acest ultim centru, Sebeș, s-a legat și prezentarea de miercuri, 2 martie, întrucât, recent, în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, a fost identificat un fragment al Sbornicului slavon tipărit de către diaconul Coresi în anul 1580, așa cum reiese din epilog.

Sbornicul slavon tipărit la Sebeș este a doua ediție coresiană a acestei lucrări, prima a apărut la Brașov în anul 1569 fiind o variantă în două volume, extrem de rară astăzi.

Vezi și FOTO-VIDEO: Cel mai vechi exemplar de carte românească din colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, exponatul lunii martie

20160405_095247În aprilie, exponatul lunii la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a fost o piesă cu remarcabile valenţe artistice descoperită în anul 1979, cu ocazia cercetărilor arheologice întreprinse pe raza fortificaței preistorice de la Teleac. Este vorba despre o statuetă miniaturală din bronz, reprezentând un cal puternic stilizat.

Reprezentările de cai cunoscute în arealul Europei de sud-est în perioada epocii fierului sunt modelate de obicei din lut, piesele din metal fiind extrem de rare.

Cu ocazia campaniei din 1979, în stratul arabil din partea central-sud-vestică a așezării a fost descoperită o mică statuetă zoomorfă reprezentând un cal. Piesa este lucrată prin turnare  în tehnica „cererii pierdute”, iar detaliile anatomice sunt reduse, artizanul care a confecționat-o optând pentru o stilizare accentuată.

În zona greabănului, piesa este perforată vertical, element care ar putea oferi un indiciu privind rostul ei funcțional, probabil de pendativ sau de accesoriu de harnașament.

Vezi și FOTO-VIDEO: Un căluţ din bronz, statuetă descoperită la Teleac, exponatul lunii aprilie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

IMG_6463O decoraţie din Primul Război Mondial, din colecţia generalului Dănilă Papp, a fost prezentată în luna mai la Muzeul din Alba Iulia. Este vorba despre Ordinul Coroana de Fier, în grad de cavaler, clasa a 2-a.

Coroana de Fier din patrimoniul Muzeului Unirii a fost primită de Dănilă Papp ca decoraţie de război, fiind o recunoaştere a calităţilor sale de genist dovedite în Primului Război Mondial. Purtând această decoraţie, Dănilă Papp apare în diferite instantanee surprinse în timpul campaniei militare din Bucovina. De asemenea, în aceeași ipostază apare și pe coperta unei reviste ilustrate din 16 mai 1915, în care erau amintite faptele de vitejie ale celui numit și apărătorul Bucovinei, locotenent-colonelul Dănilă Papp, comandantul unei brigăzi de elită ce îi purta numele, Brigada Papp.

Decorația este formată dintr-o coroană de fier (lombardă) deasupra căreia era postat vulturul bicefal austriac cu spadă și glob cruciger. Pe pieptul vulturului apare un scut în formă de inimă, colorat în albastru închis, pe care e gravat un „F” (Francisc I); deasupra vulturului, coroana imperială de aur. Ca decorație de război a fost introdusă la toate clasele, completându-se decorul acesteia cu frunzele de laur, iar pe panglica galbenă cu tiv albastru, cu două spade încrucișate.

Deviza decorației era: „Avita et aucta” (Moștenit și înmulțit).

Pe reversul decorației era inscripționat anul 1815. În cazul piesei din colecția Dănilă Papp, de pe revers lipsește scutul unde ar fi trebuit gravat anul introducerii ordinului. Pe flamurile de sub coroana imperială apare inscripționat numele bijutierului: A. E. Kochert și locul în care a fost realizată decorația: Viena. Cutia în care se păstra decorația a fost realizată tot în Viena, în fabrica lui J.B. Bergmann.

Vezi și FOTO: Decoraţie din Primul Război Mondial, din colecţia generalului Dănilă Papp, prezentată la Muzeul din Alba Iulia. Ce înseamnă Ordinul Coroana de Fier

IMG_20160607_105409Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a prezentat în luna iunie Mormântul Princiar dacic de la Cugir. Au fost expuse artefactele descoperite în anul 1979, cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în cetatea dacică de la Cugir.

Au fost prezentate în cadrul vernisajului obiectele apărute în mormântul care făcea parte dintr-o mică necropolă (au fost dezvelite patru morminte) aparţinând foarte probabil familiei aristocratice care a stăpânit cetatea de la Cugir în perioada Regatului dac din sec. 1 a. Chr. El a fost considerat „princiar” datorită inventarului funerar bogat descoperit în interiorul său.

Defunctul, un personaj important al comunităţii dacice de la Cugir, a fost aşezat pe un rug funerar, într-un car ceremonial, împreună cu întreaga sa panoplie de arme: o sabie lungă, o lance, un pumnal curb şi un scut. El era echipat cu o cămaşă de zale, iar pe cap purta un coif de fier. De asemenea, pe rug se aflau şi trei cai, împreună cu harnaşamentul lor. Unul dintre cai era ornamentat pe frunte cu o placă de aur modelată în forma unui animal stilizat. După arderea defunctului şi a întregului inventar, resturile rămase au fost strânse în centrul platformei săpate în panta dealului pe care s-a desfășurat incinerarea.

După 37 de ani de la descoperirea acestui mormânt, el rămâne în continuare unic în arheologia dacică prin bogăţia inventarului funerar. Piesele din mormântul de la Cugir se numără printre exponatele de referinţă din patrimoniul muzeului albaiulian.

Vezi și FOTO-VIDEO: Mormântul Princiar dacic de la Cugir, exponatul lunii iunie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Preambul al Festivalului Cetăților Dacice

IMG_8457În luna iulie, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a prezentat doi cercei de aur ”buciumăneşti”, podoabe cu o istorie interesantă.

Cu prilejul zilelor de sărbătoare, la ceremoniile obșești, pe lângă piesele curate de port, buciumancele adaugă o serie de podoabe. Încă din secolul al XVIII-lea, au fost aduşi din Tirol cercei în formă de struguri, pe care femeile din Bucium i-au cumpărat din Abrud.

Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, voiajorii comerciali, atraşi de această zonă auriferă, aduc de la Viena cercei rotunzi, decoraţi cu piatră roşie la mijloc, înconjurată de un brâu albastru şi unul alb. Aceste modele au fost lucrate şi în atelierele din Abrud, dar nu numai din aur, ci şi din argint aurit.

Vezi și FOTO-VIDEO: Cerceii de aur ”buciumăneşti”, podoabe în costumul popular din Apuseni, din secolul XVIII. Exponatul lunii iulie la Muzeul Naţional din Alba Iulia

IMG_8609Exponatul lunii august la Muzeul din Alba Iulia a fost o cască de război, model Adrian 1915, folosită de majoritatea trupelor Antantei.

Această cască de de război a fost folosită de majoritatea trupelor Antantei, inclusiv de România în Primul Război Mondial. În această lună, mai exact în 27 august, se vor împlini 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.

„Casca are o istorie interesantă. La începutul războiului, la 1914, lumea este surprinsă de amploarea distrugerilor, de numărul deceselor. Medicii francezi, la sfârșitul anului 1914, raportează că din numărul rănirilor, 80 la sută erau în zona capului, iar din numărul deceselor, 90 la sută din cei morți erau răniți în zona capului. Se încearcă diferite variante. În primă fază, soldații își puneau sub chipiul din material textil boluri de supă. Încercau să se protejeze, dar era foarte ineficientă această variantă. Se găsește această formulă de cască, casca Adrian, inspirată din căștile pompierilor din Paris. Era formată din trei părți componente, deci era relativ greu de făcut”, a declarat Marius Cristi.

Au existat și încercări de a asigura o protecție ochilor dar au fost abandonate datorită faptului că erau incomode și împiedicau ochirea rapidă.

Casca a devenit simbol al armatei române, asimilat victoriilor de la Mărășeti, Mărăști și Oituz.

20160906_122812Muzeul Naţional al Unirii a prezentat în luna septembrie un exemplar de bucoavnă, carte scrisă cu caractere chirilice. Abecedarele din care învățau să scrie și să citească copiii din secolele anterioare purtau numele de bucovane. Primul astfel de manual a apărut în anul 1699, la Alba Iulia, fiind tipărit de meșterul Mihai Iștvanovici.

Bucovanele tipărite în vechime propuneau spre învățare alfabetul chirilic folosit în spațiul românesc până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Conținutul manualelor cuprindea slovele, așa cum erau numite literele chirilice, grupurile de litere și o serie de texte, de cele mai multe ori religioase, care ajutau la deprinderea cititului și a scrisului.

În colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia se regăsesc un număr de 12 bucovane tipărite la Blaj (2), Sibiu (9) și București (1), dar și alte 6 manuale care poartă pe foaia de titlu denumirea de „Abecedar”, toate tipărite la Sibiu.

Vezi și FOTO: Un exemplar de abecedar unicat, cu caractere chirilice, din 1792, exponatul lunii septembrie la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

20161004_105306„Plachetele regale”, înfăţişându-i pe suveranii României Întregite, Ferdinand I şi Maria, ce au fost puse în vânzare cu ocazia evenimentelor Încoronării din 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia, au fost prezentate publicului la Muzeul din Alba Iulia, în luna octombrie.

După înfăptuirea statului național unitar de la 1 decembrie 1918, după ratificarea la 29 decembrie 1919 a legilor de unire și după recunoașterea internațională a acesteia, poate cel mai important obiectiv al României Mari a fost încoronarea suveranilor țării întregite. Inițial, încoronarea a fost planificată pentru anul 1921, dar a fost amânată din diferite motive, dintre care cel mai greu au atârnat cele de natură politică. Încoronarea oficială a fost decisă în final pentru 15 octombrie 1922 la Alba Iulia, în „Biserica Încoronării” construită în acest scop.

În contextul celebrării evenimentului se încadrează și baterea de medalii comemorative oficiale sau populare. În contextul de față avem o serie de plachete populare, din material ceramic, create pentru a fi comercializate cu ocazia evenimentului încoronării de la Alba Iulia.

Vezi și FOTO-VIDEO: Plachetele regale, lansate cu ocazia evenimentului Încoronării din 1922, prezentate la Muzeul Unirii din Alba Iulia

20161101_103315În noiembrie, Muzeul Unirii din Alba Iulia a expus manualul militar “Comenzile și definițiile din Regulamentul de manevră și luptă al infanteriei român”, realizat în decembrie 1918, pentru militarii români din Ardeal.

Regulamentul a fost redactat de Petre Ugliș, în decembrie 1918, pentru ofițerii și subofițerii români care activau ca voluntari în Italia, organizați în așa-numita „Legiunea Română din Italia”. A fost tipărit la Roma, în tipografia Academiei Regale dei Lincei.

Manualul are 8 secțiuni: „Definiții”; „Instrucția individuală”, „Plutonul”, „Compania”, “Batalionul”, „Modul de prezentare”, “Scrima cu arma” și „Gimnastica”. Majoritatea comenzilor sunt prezentate bilingv, în limba română și în limba germană, pentru ca ofițerii, ce activaseră în armata austro-ungară, să le recunoască mai ușor.

Vezi și FOTO: Manual pentru militarii români din Ardeal, din decembrie 1918, exponatul lunii noiembrie la Muzeul din Alba Iulia

20161129_104124În ultima lună a anului, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a prezentat fișa biografică a căpitanului Florian Medrea, datând din anul 1934, cea mai semnificativă piesă din colecțiile muzeului albaiulian care amintește de personalitatea comandantului Gărzii Naționale.

Căpitan la vremea respectivă și veteran de război, Florian Medrea a fost comandantul Gărzii Naționale, formațiunea militară ce a păzit orașul Alba Iulia și a asigurat buna desfășurare a lucrărilor Marii Adunări Naționale în ziua de 1 decembrie 1918.

Vezi și FOTO-VIDEO: Exponatul lunii decembrie la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Fișa biografică a comandantului Gărzii Naționale din 1918, Florian Medrea

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

Blocurile de locuințe vor trebui dotate obligatoriu cu spații de colectare selectivă a deșeurilor. Proiect

avatar

Publicat

Blocurile de locuințe vor trebui dotate obligatoriu cu spații de colectare selectivă a deșeurilor, care să faciliteze reciclarea, potrivit unui proiect de lege depus la Senat. Draftul de act normativ modifică Legea locuințelor din 1996. În forma aflată în prezent în vigoare, aceasta impune, ca exigență minimală, dotarea blocurilor de locuințe cu „spații destinate colectării, depozitării și evacuării deșeurilor menajere”.

Inițiatorii proiectului au în vedere înăsprirea exigenței, prin impunerea de „spații destinate colectării, depozitării și evacuării separate pe fracții a deșeurilor menajere”. Aceștia menționează, în expunerea de motive a proiectului, că normele UE obligă România să ajungă la un grad de reciclare a deșeurilor municipale de 50% până în 2020, țintă imposibil de atins în condițiile în care, în prezent, procentul real de reciclare este de doar 5-6%. „Gradul scăzut de reciclare este urmarea lipsei unui sistem eficient de colectare selectivă  deșeurilor și revalorizare a acestora. Primul pas în implementarea acestui sistem este crearea infrastructurii pentru cetățeni. Deși legislația permite în prezent colectarea selectivă pe patru fracții, în realitate gunoiul se colectează împreună și ajunge la gropile de gunoi în loc să fie tratat, reciclat și reutilizat”, se arată în documentul citat.

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA: Prognoza meteo pentru săptămâna 23-29 aprilie. Zile înnorate, cu ploi, dar și zile cu soare

avatar

Publicat

De

soare nori cetate ionut vaidean

Vreme de primăvară, cu toate ”ingredientele”: căldură, soare, nori, furtuni și ploaie. Până și weekend-ul va fi  împărțit între soare și ploi.
Vă prezentăm mai jos prognoza meteo în perioada 23-29 aprilie, în principalele localităţi din judeţul Alba:

Luni, 23 aprilie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; aversă posibilă

Oaşa: minime de 8 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 13 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 11 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius;  parțial însorit

Abrud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 18 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; aversă posibilă

Marţi, 24 aprilie

Alba Iulia: minime de 10 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Sebeș: minime de 10 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Oaşa: minime de 5 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Aiud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Blaj: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Ocna Mureş: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Zlatna: minime de 9 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Abrud: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Cîmpeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Arieşeni: minime de 5 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Cugir: minime de 10 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; câteva averse de ploaie și furtuni

Miercuri, 25 aprilie

Alba Iulia: minime de 11 grade Celsius, maxime de 25 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 11 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de 7 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Blajminime de 10 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 10 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 10 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; parţial însorit

Abrud: minime de 9 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parţial însorit

Cîmpeni: minime de 9 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; parţial însorit

Arieşeni: minime de 8 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; parţial însorit

Cugir: minime de 11 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; parţial însorit

Joi, 26 aprilie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; predominant însorit

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; predominant însorit

Oaşa: minime de 9 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; predominant însorit

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; însorit

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; însorit

Ocna Mureş: minime de 12 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; însorit

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; predominant însorit

Abrud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; predominant însorit

Cîmpeni: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; predominant însorit

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; predominant însorit

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 27 grade Celsius; predominant însorit

Vineri, 27 aprilie

Alba Iulia: minime de 11 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; mai răcoros

Sebeș: minime de 10 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploaie scurtă

Oaşa: minime de 5 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; după un început noros, soarele revine

Aiud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; mai răcoros

Blaj: minime de 10 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; mai răcoros

Ocna Mureş: minime de 10 grad Celsius, maxime de 23 grade Celsius; câteva averse

Zlatna: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; ploaie scurtă

Abrud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; nori şi soare

Cîmpeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; nori şi soare

Arieşeni: minime de 7 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parţial însorit

Cugir: minime de 10 grade Celsius, maxime de 23 grade Celsius; ploaie scurtă

Sâmbătă, 28 aprilie

Alba Iulia: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Sebeș: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Oaşa: minime de 7 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; posibil o aversă de ploaie sau furtună

Aiud: minime de 11 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Blaj: minime de 11 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; nori și soare

Ocna Mureş: minime de 11 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 11 grade Celsius, maxime de 22 grade Celsius; nori şi soare

Abrud: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse îndeosebi spre sfârşitul zilei

Cîmpeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; câteva averse îndeosebi spre sfârşitul zilei

Arieşeni: minime de 8 grad Celsius, maxime de 16 grade Celsius; posibil o aversă sau furtună

Cugir: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24  grade Celsius; nori şi soare

Duminică, 29 aprilie

Alba Iulia: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; predominant noros

Sebeș: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; ploaie scurtă

Oaşa: minime de 9 grade Celsius, maxime de 17 grade Celsius; ploaie scurtă

Aiud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; ploaie scurtă

Blaj: minime de 12 grade Celsius, maxime de 26 grade Celsius; ploaie scurtă

Ocna Mureş: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; o aversă

Zlatna: minime de 12 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; şanse de ploaie

Abrud: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; noros

Cîmpeni: minime de 12 grade Celsius, maxime de 20 grade Celsius; noros

Arieşeni: minime de 10 grade Celsius, maxime de 19 grade Celsius; noros

Cugir: minime de 13 grade Celsius, maxime de 24 grade Celsius; ploaie scurtă

sursa: accuweather.com

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Trei medalii pentru sportivii de la Revolution Academy Alba la Campionatul Național de Taekwondo

avatar

Publicat

Sportivii de la Revolution Academy Alba s-au întors acasă cu trei medalii de la Campionatul Național de Taekwondo WTF 2018, desfășurat în acest weekend la București. Delegația de la Alba a fost formată din trei sportivi, toți ajungând pe podium, asta în condițiile în care practică Taekwondo de doar jumătate de an.

Două medalii de bronz și una de argint au fost cucerite de luptătorii de la Revolution Academy Alba la Campionatul Național de Taekwondo WTF de la București, prima lor competiție din cariera de sportivi.

Gabriela Șandru (12 ani, Alba Iulia) a obținut medalie de argint la categoria -44 kg, cadeți clasa B.

Ana Cibu (12 ani, Alba Iulia) a obținut medalie de bronz la categoria -41 kg, cadeți clasa B.

Petru Roncea (17 ani, Sebeș) a obținut medalie de bronz la categoria -63, juniori clasa B.

Cei trei sportivi se antrenează de câteva luni alături de antrenorul Alin Moldovan, fost sportiv de performanță, medaliat la Campionatele Naționale de Taekwondo ,  care a înființat Revolution Academy Alba în noiembrie 2017.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

23 aprilie: Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Obiceiuri, tradiții și credințe populare

avatar

Publicat

sfantul gheorghe

În fiecare an, la 23 aprilie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A urmat cariera militară și a ajuns comandant în armata împăratului Dioclețian.

VEZI:  MESAJE de Sfântul Gheorghe: Urări de sănătate şi „La mulţi ani” pentru cei dragi, de ziua numelui

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuți și onorați sfinți ai creștinismului.

În anul 303, împăratul a dat un decret prin care toți creștinii erau obligați să se lepede de credința în Hristos și să se închine zeilor. Sfântul Gheorghe, pentru că nu a vrut să jertfească zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare în anul 303, în ziua de 23 aprilie.

Menționăm că Biserica creștină serbează ziua morții sfinților ca ziua lor de naștere. Numai Fecioara Maria și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la această regulă.

Sfântul Gheorghe în iconografie

Iconografia păstrează imaginea Sfantului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur. În credința populară Sfântul Gheorghe este asociat adesea cu omorârea balaurului. Această legendă datează din secolul XII și una din variantele sale este „Legenda Aurea”. Se povestește cum un balaur imens și feroce a apărut lângă orașul Selena din Lybia. Locuitorii trebuiau să-i ofere zilnic oi pentru a-i potoli foamea, iar când nu au mai avut oi, balaurul a cerut pe fata împăratului. Atunci a apărut un viteaz creștin care s-a oferit să răpună balaurul. În unele icoane timpurii fata împăratului este înfățișată în gura balaurului, în timp ce un viteaz cu o suliță se luptă cu acesta. După ce a străpuns balaurul cu sulița tânărul a dus-o pe prințesa la palatul împăratului, care i-a oferit mâna ei și jumătate din împărăție. Viteazul a refuzat spunând că mai are multe alte lucruri de îndeplinit în lupta sa pentru apărarea bisericii și ajutorul săracilor și nedreptățitilor; apoi le-a spus că numele lui este Gheorge și a plecat.

Această imagine a sfântului a rămas în amintirea oamenilor ca model de curaj în lupta cu diavolul.

Sfântul Gheorghe mai este reprezentat într-o mantie roșie, culoare tradițională pentru un martir, dar și ca războinic pedestru sau ca tribun militar în veșminte patriciene, cu o diadema metalică pe cap, cu o platoșă sub mantie, ținând o cruce în mâna dreaptă și o sabie în mâna stângă.

În 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.

 

Obiceiuri de Sfântul Gheorghe

În tradiția populară Sfântul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor.

În spiritualitatea populară, între San-George și Samedru (Sfântul Dumitru) există o înțelegere cosmică. Se spune că atunci când broaștele cântă pentru prima oară, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viață.

În dimineața zilei de San-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeză la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea că oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice.

Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor. Ele erau puse și în hrana animalelor, în credința că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

În ajunul zilei de San-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Există și obiceiul ca în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiș în pădure pentru a culege mătrăguna și năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streașină, în credința că ele le vor aduce pețitori bogați.

Flăcăii cautau în dimineața zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută. Vasul era ascuns într-un loc doar de el știut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită. Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Femeile căsătorite mergeau în pădure și culegeau plante doar de ele știute (mulgătoare, untul vacii), pe care le adăugau în hrana animalelor, în credința că vacile vor da mult lapte și de bună calitate.

Nimeni nu avea voie să doarmă în aceasta zi deoarece se credea că acel care încalcă interdicția, avea să fie somnoros întregul an.

Urzicatul era un alt obicei practicat de San-George. Exista convingerea că prin urzicat ei vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.

Dintre toate obiceiurile enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstrează doar obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri verzi.

sursa: creștinortodox.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Trebuie să îți schimbi permisul de conducere anul acesta? Lista actelor necesare

avatar

Publicat

Românii care vor să-şi schimbe permisul auto în acest an din diferite motive, fie că a expirat sau va expira foarte curând, au nevoie de un anumit set de documente . De reţinut ar mai fi că se poate solicita eliberarea unui permis de conducere înainte sau după expirare, după efectuarea vizitei medicale, pe baza următoarelor documente:

a) cererea titularului se editează informatic la ghiseu şi se înmânează titularului pentru a o semna şi pentru a completa informaţiile privind fişa medicală şi dovada plăţii  contravalorii permisului de conducere;

b) în cazul cetăţenilor români, actul de identitate al titularului, în original şi copie, din care rezultă că acesta are domiciliul sau reşedinţa în România;

c) în cazul cetăţenilor străini, carte de rezidenţă, permis de şedere, certificat de înregistrare însoţit de paşaport, paşaport diplomatic/serviciu;

d) dovada plăţii contravalorii permisului de conducere – contravaloarea se poate achita la sediu. Plata contravalorii permiselor de condcuere se poate face on-line în sistem internet banking, dar şi de la orice bancă unde persoana are deschis un cont bancar.

e) permisul de conducere, în cazul deteriorării acestuia sau pentru schimbarea numelui. În cazul pierderii sau furtului permisului de conducere, titularul declară acest fapt prin completarea în mod corespunzător a cererii (prin bifarea căsuţelor corespunzătoare);

f) documentul emis de o unitate medicală autorizată, în original din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medical să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere.

În cazul persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, ca urmare a condamnării pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, în condiţiile art. 4 din Codul penal, acestea vor prezenta pentru eliberarea unui nou permis de conducere, documentele de mai sus însoţite de hotărârea de dezincriminare, nefiind necesară susţinerea vreunui examen.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate