Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

FOTO: Preselecția pentru Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur” 2017. LISTA celor 36 de concurenți selectați

Publicat

collageMarți, la sediul Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia a avut loc preselecția pentru Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”. Au fost selectați 36 de tineri instrumentiști și soliști vocali din toată țara, dintr-un număr total de aproape 70 de participanți. În acesta an, Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”, ediția a XVII-a se desfăşoară în perioada 14-17 septembrie, la Alba Iulia și în localitatea Jidvei. Festivalul aduce împreună generația tinerilor interpreți, aflați în plină afirmare, și generația personalităților de marcă a folclorului românesc, adevărate modele de strădanie și dăruire.

Lista concurenților care vor participa la Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”, ediția 2017:

  1. Simona Alexandru
  2. Alexandra Maria Antal
  3. Manuela Bălan
  4. Nicolae Alexandru Balu
  5. Alexandru Marin Bărăștean
  6. Andrada Betej
  7. Ioan Alex Călin
  8. Andrei Câmpean
  9. Alexandra Chira
  10. Ionuț Cocoș
  11. Claudia Elena Colniceanu
  12. Coralia Maria Costea
  13. Roxana Croitoru
  14. Mihaiță Dolhascanu
  15. Geanina Gavrilă
  16. Călin Hăndăbuț
  17. Antoanela Alina Lungu
  18. Larisa Lup
  19. Laurențiu Gabriel Marian
  20. Simona Mazăre
  21. Florin Mihalache
  22. Constantin Oancea
  23. Stelian Păun
  24. Alexandru Pop
  25. Daniel Ștefan Pop
  26. Vasile Răzvan Popa
  27. Ștefan Ramba
  28. Roxana Rozovlean
  29. Vlăduț Sărmaș
  30. Ștefan Ionuț Șerban
  31. Emanuel Ionuț Silaghi
  32. Roxana Suciu
  33. Daniel Țîrlea
  34. Ioan Alexandru Trif
  35. Tudor Vârciu
  36. Iulia Vătafu

Evenimentul se înscrie în linia unor demersuri care au devenit parte a filosofiei Jidvei, în centrul cărora se regăsește dorința de a contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural tradițional românesc.

Concursul se desfășoară pe două secțiuni, soliști vocali și soliști instrumentiști, fiind deschis interpreților amatori ai folclorului muzical din întreaga țară, cu vârsta cuprinsă între 16 și 32 de ani.

Iniţiat şi susţinut de către conducerea companiei Jidvei, Festivalul s-a impus, de-a lungul timpului, ca reper printre evenimentele de profil din țară, prezentând toate argumentele unei competiţii remarcabile atât în ceea ce privește organizarea, cât și în ceea ce privește standardele de exigență și selecție. An de an, Festivalul a crescut nu doar prin prisma valorii concurenților care au evoluat în concurs, dar și datorită preocupării constante a organizatorilor de a ridica standardele de exigență, de a stabili criterii riguroase de evaluare a tinerilor interpreți.

Prin îmbunătățirea constantă a criteriilor de selecție și evaluare și prin formularea clară a acestora, s-a realizat în ultimele ediții o reorientare a repertoriului de concurs. Ediția cu numărul XVI a marcat introducerea obligativității concurenților de a indica un număr suplimentar de cântece pe care le cunosc și le pot interpreta, tocmai pentru a-i încuraja spre lărgirea repertoriului și deschiderea orizontului de abordare a unor cântece autentice, reprezentative pentru zona etnofolclorică de unde provin.

Ediția de anul acesta aduce un alt element de noutate prin publicarea, odată cu Regulamentul, a grilei de evaluare și, implicit, a criteriilor de jurizare atât în cadrul preselecției, cât și în cadrul concursului, concurenții putând să își pregătească astfel mult mai temeinic evoluția în cele două etape.

Pentru ediția de anul viitor, ediția cu numărul XVIII, care se va desfășura în contextul excepțional al sărbătoririi celor 100 de ani de la înfăptuirea Marii Unirii, organizatorii pregătesc deja alte elemente de noutate, menite să-i aducă pe tinerii interpreți mai aproape de acea dimensiune a tradiției care a sprijinit și a modelat istoria, dând colectivității forța necesară realizării unor acte de excepție. Astfel, anul viitor, o secțiune specială a Festivalului va fi dedicată cântecului patriotic, tinerii interepreți fiind îndrumați, încă de acum, spre documentare și culegere, pentru a putea aduce, în cadrul Festivalului cele mai emoționante cântece care vorbesc despre cine suntem, despre mândria de a fi român.

Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” a fost iniţiat în anul 2001 de către conducerea companiei JIDVEI, având ca obiect principal conservarea şi promovarea patrimoniului cultural tradiţional românesc. Prin evoluţia sa de-a lungul anilor, Festivalul s-a dovedit a fi un catalizator perfect a două elemente definitorii pentru zona Târnavelor: calitatea de excepţie a vinurilor şi respectul pentru tradiție păstrat cu sfinţenie pe aceste meleaguri, devenind o sărbătoare a cântecului autentic, în care sunt prezente și prezentate, an de an, tradiţii şi talente din toate zonele folclorice ale țării și, de curând, și din afara acesteia.

La Alba Iulia, în inima ţării, se întâlnesc, în fiecare an, mai multe generaţii de interpreţi tineri – în concurs – și personalităţi artistice de marcă – în recitaluri. Iar prin repertoriul abordat de către concurenţi, sunt prezenţi pe scenă, în faţa publicului, mari solişti care au slujit cântecul românesc, cu ani şi ani în urmă.

Folclorul trece, de ani buni, prin schimbări și preschimbări considerabile și începe să își piardă, din ce în ce mai mult, caracterul ritual şi funcţiile pe care le avea în comunitatea sătească. Mai mult, vechile zone folclorice, bine conturate odinioară, încep să-şi piardă individualitatea şi caracterele particulare.

Festivalul „Strugurele de Aur” beneficiază de colaborarea cu specialişti şi practicanţi din domeniul folclorului muzical, din domeniul managementului cultural-artistic şi, totodată, de o amplă organizare și promovare la nivel național prin intermediul unor instituții mass-media de prestigiu. Toate aceste aspecte contribuie, an de an, la buna orientare a repertoriului concurenţilor din toate zonele sau sub-zonele etno-folclorice din România spre piese autentice, valoroase din punct de vedere folcloric și artistic, precum și reprezentative pentru zona din care provin participanții.

În acelaşi timp, Festivalul contribuie într-o mare măsură la educarea şi influenţarea în mod pozitiv a gustului publicului larg, consumator de muzică de calitate, prin repunerea în circulaţie a unor piese extrem de valoroase din diferite zone ale ţării.

Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” reprezintă, totodată, o invitaţie de a ne apropia, cu speranţă, respect şi demnitate, de cultura şi civilizaţia tradiţională materială şi spirituală, regăsite în mod fericit aici, pe Târnava Mică, la Jidvei, într-o rezonanţă deplină cu gesturile onorante întreprinse cu smerenie şi generozitate de inițiatorii și susținătorii acestui festival, familia Necșulescu.

Reluarea continuă şi definitivă a acestui eveniment devenit tradiţie, fără de care spiritualitatea acestei comunităţi ar fi cu mult mai săracă, poate fi exprimată printr-o sintagmă plină de simplitate și mărinimie: a scoate satul în lume, aducând lumea în sat.

De la bun început, acest eveniment cultural cu finanțare privată, prin particularitățile sale care l-au ajutat să se distingă de alte evenimente și festivaluri de gen, a câștigat un loc aparte în rândurile iubitorilor de folclor și ale tinerilor preocupați de păstarea tradițiilor, portului și cântecului popular, mobilizând numeroși tineri interpreți și reprezentând, pentru mare parte dintre aceștia, o rampă de lansare într-o carieră artistică de succes.

Unicitatea acestui festival este conferită şi de organizarea amplă, complexă, cu implicare naţională, şi de eforturile consistente ale organizatorului și ale partenerilor acestuia. Ţinând seama de prestigiul câştigat în ediţiile precedente ale Festivalului Naţional de Folclor „Strugurele de Aur”, organizatorii îşi propun ridicarea nivelului de mediatizare şi aprecierea valorii concurenţilor, prin cooptarea în juriu şi în organizare a unora dintre cele mai importante personalităţi din domeniul etnomuzicologiei, al culturii tradiţionale româneşti și din instituțiile cu secții de profil folcloric (centre culturale, radio, tv, academii de muzică, ansambluri și orchestre profesioniste etc.).

Concursul se desfăşoară pe două secţiuni, „Solişti vocali” şi „Solişti instrumentişti”, fiind deschis interpreţilor amatori ai folclorului muzical din întreaga ţară.

PREMIILE FESTIVALULUI – 2017

Marele Premiu al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur” – 9.000 lei

Locul I solişti volocali – 7.500 lei

Locul I solişti instrumentişti – 7.500 lei

Locul II solişti volocali – 6.500 lei

Locul II solişti instrumentişti – 6.500 lei

Locul III solişti volocali – 5.500 lei

Locul III solişti instrumentişti – 5.500 lei

Premiul Cramei Jidvei – 5.000 lei

Premiul „Drumul Vinului, Ţara Vinului” – 4.500 lei

Premiul de Popularitate – 2.500 lei

Mențiuni1 – 2.000 lei

Programul de desfăşurare a concursului

Alba Iulia – Prima zi de concurs şi recitaluri – Joi, 14 sept 2017 – ora 18:30

Alba Iulia – A doua zi de concurs şi recitaluri – Vineri, 15 sept 2017 – ora 18:30

Alba Iulia – Gala Laureaţilor și recitaluri – Sâmbătă, 16 sept 2017 – ora 18:30

Jidvei – Ecoul Galei Laureaţilor și recitaluri – Duminică, 17 sept 2017 – ora 18:30

sursa: jidvei.ro

foto: Facebook

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

STUDIU: 42% dintre români îi transmit persoanei dragi „Te iubesc” prin intermediul smartphone-ului

Publicat

Românii își manifestă diferit dragostea prin intermediul smartphone-ului. Potrivit studiului „Relații inteligente”, cea mai des utilizată metodă de a-ți arăta iubirea prin intermediul telefonului este clasicul „Te iubesc” pe care 42% dintre români îl preferă, pe când 12% dintre aceștia folosesc emoticoane, precum inimioare, iar 14% îi mărturisesc persoanei dragi că le este dor de ea.

Citește și Iubește românește de Dragobete 2018. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

Potrivit studiului intitulat „Relații inteligente”, realizat pentru Huawei de către compania de cercetare de piață IPSOS, colectând date din 12 țări, inclusiv din România, un lucru des întâlnit în întreaga lume este acela ca cuplurile să-și dea porecle unul altuia, indiferent dacă au o relație de puțină vreme sau sunt căsătoriți. Românii nu sunt însă foarte interesați în a folosi apelative pentru a salva în agendă numărul de telefon al persoanei iubite.

Studiul relevă faptul că 52% dintre români aleg să folosească doar numele atunci când salvează numărul de telefon al partenerului, 16% folosesc porecla și doar 5% dintre români își salvează în agendă numărul partenerului folosind apelative precum „Iubitul meu” sau „Dragostea mea”. În plus, studiul dezvăluie un lucru interesant, și anume că doar 1% dintre români îi adaugă pe cei dragi în agenda telefonului ca și contacte „În caz de urgență”.

Când vine vorba despre platforma unde își manifestă dragostea, 36% dintre români trimit dovezi de dragoste celor dragi în privat, prin intermediul aplicației de Messenger sau prin intermediul altor aplicații similare, însă doar 3% dintre aceștia postează dovezile de dragoste în rețelele sociale, scrie profit.ro.

Cercetarea de piață a fost realizată pentru Huawei de către compania Ipsos și a fost efectuată în luna ianuarie 2018 pe următoarele piețe: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovenia și Turcia.

sursa: adevărul.ro, profit.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tarifele pentru polițele de asigurare RCA cresc în medie cu 9-11%. Noile prețuri anunțate de ASF

Publicat

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a anunțat vineri noile tarife de referință RCA, un reper pentru consumatori în ceea ce privește prețul RCA. Tariful de referință mediu ponderat în funcție de numărul de expuneri pe fiecare segment pentru persoane fizice este de 756 lei, în creștere cu 9% față de tariful de referință anterior de 692 lei, iar pentru persoane juridice este de 1.752 lei cu 11% mai mare decât tariful anterior de 1574 lei. Pe de altă parte, ASF spune că șoferii care ajung la clasa maximă de bonus (B8) primesc o reducere de 50% a tarifului de primă, față de 32% cât era prevăzut de reglementările anterioare.

Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a publicat vineri (vezi documentul atasat) noile tarife de referință pentru polițele auto obligatorii (RCA), conform prevederilor Legii nr. 132/2017 și a Normei 22/2017 privind metodologia de calcul a acestora.

Tarifele de referinţă au fost calculate, potrivit prevederilor legale, de o companie independentă –  Deloitte Audit SRL – în funcţie de: categoriile de vehicule (autoturisme, autovehicule transport marfă, autovehicule transport persoane etc.), de tipul asiguratului (persoană juridică/persoană fizică), de vârsta asiguraților în cazul persoanelor fizice, precum și de caracteristicile tehnice ale vehiculelor (capacitatea cilindrică sau puterea, masa maximă autorizată, numărul de locuri).

Tariful de referință este un reper pentru consumatori în ceea ce privește prețul poliţelor auto obligatorii și reprezintă, împreună cu factorul N, elementele în baza cărora este stabilit pragul aferent încadrării unui asigurat în categoria de client cu risc ridicat.

Schimbarea relativă a primei de risc de referință comparativ cu cea din tariful de referință anterior nu este consistentă la nivelul tuturor categoriilor de autovehicule, existând atât scăderi, cât și creșteri de valoare.

Tarifele de referință vin în contextul creat de cadrul legislativ primar și secundar actual, care introduce prevederi și instrumente noi pentru piață. Printre acestea se numără și un sistem de Bonus-Malus care răsplătește comportamentul corect în trafic. Acum șoferii care ajung la clasa maximă de bonus (B8) primesc o reducere de 50% a tarifului de primă, față de 32% cât era prevăzut  de reglementările anterioare. La data de 31.12.2017, conform datelor disponibile din baza de date CEDAM, aproximativ 83% din polițele RCA pentru persoane fizice se află în clasele de bonus B1-B8, în categoria maximă B8 aflându-se 48% din polițe. Pentru persoanele juridice, aproximativ 76% din polițe se află în clasele de bonus B1-B8, în categoria maximă B8 aflându-se 26% din polițe.

Astfel, ca urmare a modificării legislației cu privire la sistemul de Bonus-Malus, reducerile procentuale disponibile sunt mai mari decât au fost aplicate în trecut.

Tariful de referință mediu ponderat în funcție de numărul de expuneri pe fiecare segment pentru persoane fizice este de 756 lei, comparativ cu 692 lei conform tarifului de referință anterior (+9%), iar pentru persoane juridice este de 1.752 lei comparativ cu 1.574 lei conform tarifului de referință anterior (+11%).

Publicarea tarifelor de referință reprezintă un demers ce conduce la creșterea transparenței, la informarea și la transmiterea către consumatori a unor informații corecte și complete cu privire la polițele RCA. Tarifele de referință nu reprezintă tarife la care sunt încheiate polițele RCA în piață.

Tarifele de referinţă pe fiecare categorie de autovehicul şi de asigurat pot fi consultate AICI.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

DRAGOBETELE: Superstiții și tradiții, de sărbătoarea iubirii. Sărutul eternității şi semănarea busuiocului

Publicat

Sloganul „Iubeşte româneşte”, prin care sărbătoarea iubirii, Dragobetele, este mediatizată în ultimii ani, pentru a aduce aminte de tradiţiile româneşti, îndeamnă cuplurile, tinerii şi nu numai, să-şi declare sentimentele. Însă nu foarte mulţi ştiu poate şi semnificaţiile din vremuri de demult, legate de această sărbătoare, ce se ţine pe 24 februarie, în fiecare an.

Legenda spune că pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.

Citește și Iubește românește de Dragobete 2018. MESAJE pentru persoana iubită de Ziua Îndrăgostiților la români

În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Dragobetele cap de primăvară era divinitatea populară sinonimă cu sărbătoarea de Dragobete celebrată la 1 martie, deschizătorul primăverii, patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în ziua de Dragobete, se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

Asemănător păsărilor, cuvântul grecesc „pasare” însemnând „mesaj al cerului”, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Cei care nu se întâlneau cu un prieten în ziua de Dragobete se spune că nu era iubiți tot anul.

Dacă timpul era prielnic, fetele şi băieţii se adunau în cete şi ieşeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele ignorate de băieţi în ziua de Dragobete, le acuzau pe celelalte că au făcut farmece la Atanasii (17 şi 18 ianuarie), pentru a-i atrage pe băieţi. Această zi, potrivit tradiţiei, era propice farmecelor pentru alungarea iubirii dintre tineri.

Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia.

Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.

Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „DRAGOBETE” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris).

În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic, consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” – țap și „pede” – picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”

Ziua de DRAGOBETE cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. De DRAGOBETE există multe superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

dragobete-ziua-indragostitilor-valentines-daySpălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

Sărutul eternității

În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Ziua curățeniei

Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Zburătoritul

Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Întâlnirea celor care se plac

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Semănarea busuiocului

Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

sursa foto: rolandia.eu

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Clubul Rotary a sărbătorit 113 ani de existență prin lansarea a 113 lampioane în Cetatea Alba Carolina

Publicat

Membrii clubului Rotary au sărbătorit vineri, 23 februarie, 113 ani de la înființarea mișcării mondiale. Momentul a fost marcat la Alba Iulia prin lansarea a 113 lampioane în Cetatea Alba Carolina și proiectarea semnului Rotary pe Sala Unirii. Au participat membri ai cluburilor Rotary din Alba, Sighet, Râmnicu Vâlcea, Civitas Solis, Cozia, Rotaract și Interact.

Sâmbătă, la Alba Iulia va avea loc cartarea (înființarea oficială) primului club Rotary de copii din Alba Iulia, Rotakids, și al șaselea din țară. Nașii, cum se numesc în limbajul rotarienilor, sunt cei de la clubul Ripensis Timișoara.

Principalele obiective ale clubului Rotakids Alba Iulia:

1. Dezvoltare personală
2. Ajutarea comunității

Proiectele Rotakids de până acum: Membrii clubului Rotakids Alba Iulia din dorința de a ajuta și alții copii, s-au gândit la un proiect pentru cei care suferă de poliomielită. Proiectul constă într- o carte de colorat, schițele fiind facute de membrii clubului.

Cartea a fost vândută și cu banii au fost cumpărate 50 de vaccinuri contra poliomielitei.

Un alt proiect pe care l-au derulat a fost ”Crăciun în familie”. Voluntarii clubului RotaKids Alba Iulia au dorit să aducă un zâmbet pe fața celor care suferă de scleroza multiplă din județul Alba. Membrii clubului au confecționat globuri de craciun. Așa au adnat bani pentru pachetele de Crăciun care au fost donate către 12 persoane din cadrul Asociației SM Speromax Alba.

Rotary International este o organizație de caritate cu 1,2 milioane de membri (care se autodenumesc rotarieni) constituiți în peste 35.000 cluburi în aproape toate țările din lume. Cluburile Rotary sunt accesibile pentru persoane din toate culturile și etniile, și nu sunt afiliate cu nicio organizație politică sau religioasă.

Activitatea rotarienilor se extinde peste rotarieni ca persoane fizice și cluburi Rotary, incluzând și alte persoane care au ca scop să servească, aducându-și contribuția la activitatea organizației. Grupuri,  precum Rotaract, Interact, și Rotary Community Corps, servesc alături de cluburile care sponsorizează, având ca scop îmbunătățirea calitatea vieții în comunitățile lor.

Primele cluburi Rotary au fost înființate cu zeci de ani în urmă (1905- Evaston-Chicago, Illinois, USA), urmărind acelasi scop, de a servi comunitatea, deci a fi la dispozitia semenilor.

Organizarea cluburilor Rotary este una simplistă. Clubul este condus de un presedinte care își păstrează poziția timp de un an. Membrii sunt aleși pe criteriul profesionalismului, al calității morale în viața socială, de familie și afaceri.

Primul club Rotary a aparut în România la București în 1929, fiind urmat imediat de alte două Cluburi în Cluj Napoca și Timisoara. În anul 1936 în România existau 9 Clubury Rotary și se creează Districtul 84. Deși efectul actiivtății și acțiunilor Cluburilor Rotary se făceau simțite pe întreg teritoriul țării, acestea au fost interzise în perioada regimului autoritar.

Cluburile Rotary se reînființează în anul 1992 cu clubul din București, urmând apoi reînființarea cluburilor din celelalte mari orașe. În prezent Districtul 2241 România și Republica Moldova numără 92 de cluburi și 2720 de membri.

Clubul Rotary Alba Iulia a fost înființat în iunie 1995 și numără în prezent 44 de membri aleși din diferite domenii de activitate, după criteriile promovate de Cluburile Rotary.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

BNR: Indicele ROBOR la 6 luni a ajuns vineri la 2,42%, cel mai mare nivel din octombrie 2014

Publicat

Indicele ROBOR la 6 luni a crescut vineri la 2,42%, cel mai mare nivel din octombrie 2014, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Pe de altă parte, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,09% pentru a treia zi consecutiv.

ROBOR la 3 luni, indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, a stagnat la 2,09% pentru a treia zi consecutiv. Marţi, acesta a urcat la 2,09%, cel mai mare nivel din 27 decembrie 2017, când a atins pragul de 2,10%.

Indicele ROBOR la 6 luni a crescut, însă, vineri la 2,42%, cel mai mare nivel din 31 octombrie 2014, când a fost 2,45%.

ROBOR la 6 luni reprezintă rata dobânzii platită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale și este utilizat în calculul dobânzilor la unele credite ipotecare standard.

La începutul lunii februarie, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25% pe an.

La sfârșitul anului 2017, economiştii avertizau că, cel mai probabil, indicele ROBOR va continua creşterea şi în 2018, iar leul nu se va opri din trendul de depreciere în raport cu euro, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe creditare. În acest context, economiştii consideră că vor exista atât persoane fizice, cât şi firme care nu vor mai putea să se împrumute sau să ramburseze împrumuturi deja luate, ceea ce ar putea duce la creşterea numărului de insolvenţe.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate