Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

În Ardeal, MARTIȘORUL se agaţă la porţi, ferestre, la coarnele animalelor. Tradiţia șnurului tors de Baba Dochia

Publicat

primavara

În ziua de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii. În vremurile îndepărtate, în prima zi din luna Martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor, atât fetelor cât și băieților. Se spune că șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În judeţul Alba se spune că de 1 Martie, fetele de măritat adună zăpadă curată într-un ciubăr şi o pun la topit după care se spală cu ea pe faţă, cu credinţa că vor fi frumoase şi iubite de către feciori. Apa rămasă se păstrează mai multă vreme.

Citește și: Din 1 MARTIE: Zilele Babei Dochia. Obiceiuri și tradiții. Alege-ti o zi și află cum va arăta anul 2014 pentru tine, în funcție de vreme

Citește și MESAJE DE 1 MARTIE 2014: Felicitări și urări pe care le poţi trimite de Mărţişor

Și în prezent se mai păstrează tradiția mărțișorului, astfel că și cu o săptămână înainte de 1 martie comercianții își așteaptă clienții cu tarabele pline de mărțișoare. Acestea se poartă în piept sau un șnur legat la mână toată luna martie. Mărțișorul cu şnur alb şi roşu reprezintă simbolul reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.

Fiecare mărţişor să reprezinte persoana căreia îi este dăruit. Şi urarea trebuie să fie făcută pe măsură. Un coşar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingăşia, trandafirul dragostea sinceră, iar crinul puritatea.

Astfel, șnurul și mărțișoarele se poartă de la 1 Martie până când se arată semnele de biruință ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Tradiția spune că atunci, mărțișorul fie se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie se aruncă în direcția de unde vin păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi regretele și dă-mi albețele”.

În Ardeal, mărţişorul se agaţă şi la porţi, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viaţa, puterea regeneratoare care se crede că ar fi stimulată prin însăşi „culoarea vieţii”.

Până acum o sută şi ceva de ani, Mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 Martie, înainte de răsăritul soarelui.

Conform tradiţiei, mărţişorul se purta la mână şi nu era un atribut sau un privilegiu exclusiv al fetelor şi nevestelor. Iniţial acesta a fost un obiect ritual, care treptat s-a transformat în obiect de podoabă purtat la gât sau în piept. Este datina ca părinţii să lege la 1 martie copiilor săi câte o monedă la gât sau la mână. Scopul punerii sau legării mărţişorului este de a avea noroc în decursul anului, să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul cu venirea primăverii şi peste vară să nu-i apuce frigurile. Punerea mărţişorului se face de regulă în zorii zilei, până nu răsare soarele.

Un obicei spune că fetele trebuie să se spele cu apa din neaua de 1 Martie pentru a fi frumoase şi drăgăstoase. În ziua de 1 Martie se leagă la fiecare pom roditor fir roşu, ca să facă poame multe.

Dacă de 1 Mărţişor e vreme frumoasă, atunci vom avea o primăvară luminoasă. Acest şnuruleţ era făcut de femei, care îl legau la gâtul şi la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărţişorul, ci şi tinerii şi adulţii.

Mai mult, şnuruleţul ce vestea primăvara era legat şi la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospodăria.

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. Motiv pentru care și etnologul Ion Ghinoiu numea mărțișorul „funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.

Cu timpul, la acest șnur s-a adăugat o monedă de argint, care era asociata soarelui. Cu banul de la şnur se cumpărau vin roşu, pâine şi caş proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul roșu.

Mărțișorul, un obiect artizanal însoțit de un șnur alb și roșu, joacă rolul unui talisman protector care echilibrează lupta dintre bine și rău.

În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cele două culori ale șnurului sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

Mărţişorul este o tradiţie în Republica Moldova, România şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

sursa: petrutapop.ro, crestinortodox.ro

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax