Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ACTUALITATE

„Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”: 5 centre comunitare şi 3 întreprinderi sociale pentru persoane vulnerabile

avatar

Publicat

Proiectul „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”, derulat în judeţul Alba din august 2010 până în iulie 2013, are ca obiectiv dezvoltarea unei reţele de servicii şi centre sociale pentru îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare a persoanelor cu nevoi speciale din judeţ. În acest sens, s-au amenajat centre comunitare în 5 oraşe din judeţ, pentru consilierea profesională şi integrarea persoanelor aflate în risc social şi 3 întreprinderi de economie socială pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile şi cu dizabilităţi.

În cadrul unei întâlniri cu persoanele implicate în proiect şi cu reprezentanţi mass-media, managerul proiectului, Magdalena Bene, a prezentat proiectul şi a explicat în ce constau acţiunile întreprinse: „Proiectul s-a născut în 2007, dintr-o idee de a înfiinţa nişte centre pentru persoane cu dizabilităţi şi persoane cu risc social, moment în care s-a şi făcut cunoştinţă cu conceptul de economie socială. Astfel, au fost realizate 5 centre (au fost reabilitate 5 clădiri vechi) în oraşele Aiud, Abrud, Blaj, Zlatna şi Cugir şi a fost achiziţionată aparatură de recuperare medicală pentru copii cu dizabilităţi multiple (oglindă logopedică, mingi, stepper, aparate masaj) pentru persoane cu dizabilităţi multiple.

Totodată, au fost deschise 3 întreprinderi de economie socială, în Alba Iulia, Sâncrai şi Sebeş, mici centre de producţie în care lucrează persoane vulnerabile social. Pe parcursul proiectului, aceste întreprinderi nu pot avea profit, bunurile produse fiind donate, însă, din iulie 2013, la sfârşitul proiectului, acestea vor putea obţine persoanlitate juridică, îşi vor putea valorifica producţia şi, astfel, îşi vor putea asigura funcţionarea în viitor.”

De unde a pornit proiectul „incluziunii sociale”?

Printr-un proiect POR, depus în 2008, au fost reabilitate cele 5 centre, cu suprafeţe cuprinse între 107 mp şi 420 mp. În 2010, pentru sustenabilitatea primului proiect, s-a lansat un al doilea, axat pe economie socială şi, implicit, persoane cu risc social, cu sau fără dizabilităţi. La sfârşitul acestui proiect, în iulie 2013, aceste centre vor putea obţine personalitate juridică, vor putea fi transformate în ONG-uri în domeniul economiei sociale şi se vor putea susţine autonom.

Cele 5 centre comunitare resurse au fost deschise în luna martie a anului 2012 şi oferă servicii de consiliere profesională, psihologică şi socială persoanelor cu risc social, provenite din familii monoparentale, persoane de etnie romă, beneficiari de ajutoare sociale, care nu îşi găsesc un loc de muncă.

Cine sunt beneficiarii proiectului?

Proiectul se adresează la trei grupuri ţintă. Primul este format din copii de 14-16 ani, care beneficiază de orientare vocaţională şi de o bursă de 200 de lei pe trei luni, în Centrele Aiud, Abrud, Blaj, Cugir. Al doilea grup ţintă este format din aproximativ 200 de tineri între 18 şi 30 de ani, vulnerabili economic şi social, cu sau fără dizabilităţi, în toate cele 5 Centre.

„Am considerat că putem veni noi, Consiliul Judeţean, în întâmpinarea acestor grupuri. Am iniţiat, la 1 martie, un serviciu de cercetare, pentru identificarea acestor tineri în mod mai organizat. Acum se face o cercetare, 500 de familii în fiecare centru. Este vorba de cercetarea atât a persoanelor vulnerabile, cât şi a unor posibili antreprenori. Până acum au venit aproximativ 40 în fiecare centru. Dorim să facem grupuri de tineri care să fie formaţi în ceea ce se cere în comunitate. Prin această cercetare, la care iau parte şi antreprenori locali, noi luăm pulsul comunităţii”, a explicat managerul proiectului, Magdalena Bene.

Al treilea grup ţintă este format din adulţi peste 30 de ani, şomeri sau persoane care şi-au pierdut temporar capacitatea de muncă.

Ce activităţi se desfăşoară în centrele comunitare din judeţul Alba?

În judeţul Alba au fost amenajate 5 centre comunitare resurse: în Blaj, Abrud, Aiud, Cugir şi Zlatna. Acestea au ca activitate principală consilierea profesională, psihologică şi socială a persoanelor aflate în risc social, cu sau fără dizabilităţi, din zonă. Coordonatorii celor 5 centre comunitare şi ai întreprinderilor sociale din proiect au participat, în cursul anului trecut, la mai multe stagii de formare (în Austria, unde astfel de centre comunitare şi întreprinderi de economie socială funcţionează deja de câteva decenii, precum şi în ţară, la Timişoara şi Braşov).

Centrul comunitar resurse Blaj

Şefa Centrului comunitar resurse din Blaj, Raluca Damian, a vorbit despre activitatea centrului pe care îl coordonează. În ultimele 6 luni de funcţionare a centrului, principala activitate a fost cea de consiliere a persoanelor aflate în risc social. „Ne mândrim cu 4 grupuri de beneficiari până acum. Cu două dintre aceste grupuri am terminat activitatea şi, în prezent, derulăm activitatea de consiliere cu alte 2 grupuri”, a explicat Raluca Damian.

În total, de acest proiect au beneficiat aproximativ 50 de persoane, din Blaj şi din localităţile din jur. Din primele 20, 6 persoane şi-au găsit un loc de muncă: „Considerăm acest lucru un succes şi sperăm ca numărul acesta să crească cu aceste două grupuri cu care lucrăm în prezent”, a adăugat Raluca Damian.

În perioada următoare, activitatea Centrului se va concentra pe implementarea conceptului de economie socială. Cu sprijinul Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean, se va crea o mini-tipografie, care va asigura sustenabilitatea proiectului, odată cu finalizarea efectivă a acestuia şi va aduce beneficii importante pentru comunitate, inclusiv la nivel social, nu doar economic.

Centru comunitar resurse Abrud

La Abrud, de asemenea, în Centrul comunitar resurse, se desfăşoară o mulţime de activităţi. În prezent se semnează contractele de prestări servicii cu un logoped şi kinetoterapeut, care se vor ocupa de copiii cu dizabilităţi din oraş. Şefa Centrului comunitar resurse Abrud, Dorina Jurca, a vorbit despre câteva dintre activităţile Centrului: „În luna decembrie, împreună cu beneficiarii, printre care şi persoane cu dizabilităţi, am făcut nişte tablouaşe, am participat la nişte spectacole de caritate şi le-am donat. Organizatorii le-au vândut. De asemenea, am confecţionat ornamente de Crăciun şi am împodobit un brad cu beneficiarii doar cu ornamente făcute de ei. Le-a plăcut foarte mult”.

În prezent, la Centrul din Abrud sunt 45 de beneficiari, dintre care 12 cu dizabilităţi, iar restul sunt vulnerabili economic, şomeri, tineri şi adulţi.

În zilele de marţi şi joi, aici au loc activităţi de consiliere vocaţională, psihologică şi socială. După perioada de consiliere, beneficiarii au mers în stagii de practică pentru aproximativ 10 zile, la firme mici. Unul dintre beneficiari a obţinut un loc de muncă, un post de paznic.

În viitor, pentru ca proiectul să fie sustenabil, la Abrud se plănuieşte dezvoltarea unui punct de colectare pet şi carton sau, posibil, un punct de informare turistică, trasee turistice.

Centrul comunitar resurse Aiud

Radu Ciprian Mihăiescu este şeful Centrului comunitar resurse Aiud. Aici sunt peste 40 de beneficiari, care au venit în Centru după ce au aflat de activităţile sale, din discuţii sau din presa locală. Beneficiarii centrului sunt pregătiţi şi consiliaţi pentru piaţa muncii. Printre aceştia sunt şi 7 tineri cu grad de handicap mediu, care doresc să facă pregătire, orientare profesională.

În Centrul de la Aiud, spaţiul de la etajul I este ocupat de o clasă de copii autişti şi cu sindrom „Down”, 7 copii care aparţin de Şcoala „Axente Sever”. Tot aici există şi un cabinet de logopedie gratuit, care se adresează atât copiilor autişti şi cu sindrom „Down”, cât şi altor copii şi un cabinet de kinetoterapie, masaj, kinetoterapeutic gratuit, pentru copii cu dizabilităţi. În plus, în Centru există o sală de fitness unde doritorii pot veni să se antreneze gratuit, cu ajutorul kinetoterapeutului.

În Centrul din Aiud s-a desfăşurat primul simpozion internaţional pe terapii medicale pentru copii cu dizabilităţi. O altă activitate a Centrului a fost un bal mascat organizat pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi în mijlocul copiilor, cu copii de la Şcoala „Axente Sever”.

„Am luat legătura cu foarte multe firme din Aiud, sunt interesate. O parte din ele chiar ne transmit locurile vacante pentru beneficiarii care fac consiliere la noi în Centru, în domenii gen pază, croitorie, bar sau alimentar”, a spus Radu Ciprian Mihăiescu. Dintre beneficiari, 5 au primit un loc de muncă, însă doar 2 au rămas angajaţi.

„Pe viitor, pentru sustenabilitate, ne-am gândit la un atelier de ambalaje de carton. Am început discuţiile cu firma Logos, care produce vin şi are nevoie de cutii de carton. De asemenea, am luat legătura cu o firmă de confecţii metalice care au şi ei nevoie de cutii de carton şi cu producătorii de trandafiri. Avem în vedere şi posibilitatea deschiderii unui centru de informare pentru promovarea antreprenoriatului din comunitate, pe trandafiri sau pe vin”, a explicat şeful Centrului din Aiud.

Centrul comunitar resurse Cugir

Silviu Samoilescu este şeful Centrului comunitar resurse din Cugir şi este de formaţie economist. Centrul este localizat în Vinerea, pe strada Morii, nr. 5 şi se adresează în principal unui grup ţintă de tineri de 18-35 de ani. Serviciile pe care le oferă sunt programe de start-up, formarea competenţelor necesare formării şi administrării unei afaceri, cât şi competenţelor personale şi profesionale.

Acest serviciu se adresează tinerilor care sunt expuşi riscului de excluziune socială. Există un serviciu de suport pentru formarea unei vieţi autodeterminate, în special pentru tinerii cu dizabilităţi. De asemenea, există un serviciu de consiliere educaţională şi self-marketing.

Serviciile se adresează şi copiilor de 14-16 ani aflaţi într-o situaţie de risc social, abandon şcolar, copii din familii beneficiare a unui venit redus, copii cu dizabilităţi sau copii ai căror părinţi lucrează în străinătate şi sunt semi-abandonaţi.

În Centru, activează şi un asistent social şi un psiholog, care participă la şedinţele de consiliere. Până acum, la centru au fost 45 de beneficiari care au parcurs modulele de consiliere. Este vorba despre tineri şomeri şi 7 persoane cu dizabilităţi.

În perioada următoare, alţi 40 de beneficiari vor fi consiliaţi. Aceştia au fost contactaţi prin Serviciul Social al Primăriei şi AJOFM.

Dintre beneficiari, unii pot parcurge stagii de practică pentru iniţierea pe piaţa muncii. Până acum 4 au participat la practică. Din numărul total al beneficiarilor Centrului, aproximativ 10 (25%) şi-au găsit un loc de muncă.

Pentru ca acest proiect să funcţioneze şi în viitor, Centrul, în parteneriat cu Primăria Cugir, a identificat mai multe oportunităţi de afaceri: un atelier hand-made pentru producţie de bijuterii, sau o colaborare cu un ONG sau cu Ocolul Silvic pentru dezvoltarea unor afaceri cu sere.

Atelierul hand-made va putea începe deja de luna viitoare, iar 4-5 dintre beneficiari vor învăţa să creeze aceste bijuterii iar apoi vor rămâne în cadrul centrului, pentru producţie.

Spaţiul de la etajul clădirii Centrului este dedicat recuperării copiilor cu dizabilităţi.

Centrul comunitar resurse Zlatna

Centrul comunitar resurse Zlatna este condus de Adriana Gut. Serviciile pe care le oferă Centrul se adresează persoanelor tinere, între 18 şi 35 de ani, vulnerabile economic, iar beneficiarii sunt persoane aflate în şomaj, indemnizate sau nu.

Prin serviciile de suport se oferă beneficiarilor consiliere şi orientare profesională. Centrul este deschis pentru activităţi de două ori pe săptămână, marţi şi joi sau luni şi miercuri în funcţie de programul asistentului social şi al celorlalţi colaboratori.

Există 42 de beneficiari înregistraţi în Centru, dintre care, în prezent se lucrează cu 28, iar restul sunt în aşteptare. Prin agenţii economici locali, acestora li se oferă stagii de practică pentru a vedea sau a se obişnui, în funcţie de aspiraţiile fiecăruia, în domeniul comerţului, croitorie etc.

Printre beneficiari există şi persoane cu studii superioare, Asistenţă socială, Drept, Sociologie, care şi-au exprimat dorinţa de a deveni voluntari în cadrul centrului.

Una dintre realizările Centrului este faptul că o persoană în vârstă de 19 ani, care a beneficiat de serviciile Centrului şi nu a avut nicio clasă, acum parcurge programul „A doua şansă” în Alba Iulia din luna octombrie: „Pentru noi este ceva de care ne mândrim, pentru că a conştientizat faptul că este foarte important să ştii să scrii şi să citeşti. Este deja în anul 2 de studii”, a adăugat Adriana Gut.

În viitor, Centrul de la Zlatna îşi propune să dezvolte nişte sere, prin care să se poată susţine, însă deocamdată această idee este în dezbatere.

Întreprinderi sociale

Prin proiectul „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin intreprinderi sociale”, au fost deschise trei intreprinderi de economie socială, în Sâncrai, Alba Iulia şi Sebeş.

În cadrul proiectului, la Sâncrai funcţionează o fermă ecologică, coordonată de Ioan Ştefan Olariu. Aceasta se întinde pe un teren de 2 hectare 400, dintre care pe jumătate s-au plantat, anul trecut, 40.500 de butaşi de trandafiri altoiţi. În acest an se vor planta trandafiri şi pe cealaltă jumătate de teren, începând cu luna martie, începutul lunii aprilie, ajungându-se la 90.000 de fire de trandafiri. În jurul plantaţiei au fost sădiţi 130 de puieţi de alunşi 25 de puieţi de nuci, ca o barieră naturală cu celelalte plantaţii. Aproximativ 10 persoane au lucrat la plantarea butaşilor.

Până acum, la întreprinderea socială Sâncrai lucrează un muncitor necalificat, şeful de fermă şi un inginer horticol. La sfârşitul proiectului, în iulie 2013, când întreprinderea va putea obţine personalitate juridică, produsele putea fi vândute, însă până atunci, acestea vor fi donate.

La Sebeş, în cadrul proiectului „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”, funcţionează o întreprindere care oferă servicii de copiere şi design computerizat. Întreprinderea este condusă de Alex Scheau, împreună cu Georgiana Bîldea (voluntar) şi Nicoleta Roşiu (studentă).

„Avem o echipă, suntem interdependenţi, avem cu cine să lucrăm şi putem să îmbunătăţim toate aspectele şi procesele întreprinderii noastre. Suntem şi autodidacţi şi urmăm şi cursuri foto-video la Centrul Cultural <Augustin Bena>. Sper ca aceste seminţe plantate prin proiect să încolţească, să crească şi să devină ceea ce pot fi”, a declarat Alex Scheau.

Întreprinderea socială Alba Iulia este condusă de Adrian Roşiu şi de asistenta sa, Emilia Morariu. Această întreprindere oferă servicii de curăţenie şi amenajare grădini şi spaţii verzi. Coordonatorul întreprinderii îşi propune să formeze un grup de 30 de persoane, vulnerabile social, care pot fi formate în domeniul peisagisticii.

Din luna aprilie, în cadrul întreprinderii va funcţiona şi un atelier de tâmplărie, unde se vor produce piese de mobilier de grădină. Adrian Roşiu a confecţionat deja, cu mâna lui, câteva piese de mobilier în atelier.

Întreprinderea va integra persoane, cu vârsta de peste 18 ani, vulnerabile social. Persoanele care vor lucra în întreprindere sunt, în parte, persoane cu dizabilităţi, recrutate dintre beneficiarii Asociaţiei „Diakonia”, precum şi persoane în căutarea unui loc de muncă. Pe perioada formării din cadrul proiectului, de la sfârşitul lunii martie, aceştia vor primi o indemnizaţie lunară fixă de aproximativ 300 lei.

Un plan al întreprinderii sociale Alba Iulia, pentru viitorul apropiat, este să participe la „Târgul Grădinarului„, între 16 şi 18 martie 2012, pentru promovarea activităţii şi a produselor.

Citiţi aici mai multe despre „Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

Șoferii care folosesc telefonul mobil sau camera pentru a face filmări vor risca o amendă de câteva sute

avatar

Publicat

Șoferii care folosesc telefonul mobil sau camera pentru a face filmări vor risca o amendă de câteva sute de lei, potrivit unui proiect de act normativ înregistrat recent la Senat. În plus, dacă din cauza filmatului alte persoane sunt puse în pericol, șoferii vor risca să-și piardă permisul auto pentru trei luni.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice a fost înregistrată marți la Senat pentru dezbatere. Ca să se aplice, aceasta trebuie să treacă de Parlament și de șeful statului.

Concret, proiectul prevede introducerea unei amenzi pentru șoferii care folosesc telefoane mobile sau camere pentru a face filmări în timp ce se află la volanul mașinii. Aceasta va fi de două sau trei puncte-amendă, adică, în prezent, 290 sau 435 de lei, la care se vor adăuga și două puncte de penalizare.

Pe deasupra, dacă în timp ce filmează șoferul săvârșește o faptă care pune alte persoane în pericol, acesta va risca să-și piardă permisul auto pentru o perioadă de 90 de zile.

Bine de știut este că proiectul face referire la dispozitivele ținute efectiv cu mâna în timp ce sunt folosite, nu la cele care pot fi fixate pe bord sau pe parbriz, de exemplu.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.

sursa: avocatnet.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Locuinţele sociale vor putea fi cumpărate de chiriaşi, în rate, fără dobândă. PROIECT, la Senat

avatar

Publicat

Locuinţele sociale ar putea fi vândute chiriaşilor după un an de la data încheierii contractului de închiriere, la cererea acestora. Suma va putea fi achitată şi în rate, fără dobândă, potrivit unui proiect legislativ inițiat la Senat. Mai mult, chiriașii care sunt și funcționari publici vor avea reducere.

Legea locuinței nr. 114/1996 prevede acum că locuinţele sociale nu pot fi vândute, dar acest articol se referea, în fapt, la vânzarea către terțe persoane, conform scopului inițial al actului normativ, citat de inițiatorii proiectului în expunerea de motive. De asemenea, se argumentează că spre deosebire de locuințele sociale, cele alocate prin ANL pot fi vândute către chiriași:

“Vânzarea acestora ar fi benefică atât pentru locator cât și pentru locatar, în ceea ce privește întreținerea locuințelor, mai ales că persoanele care stau cu chirie nu au niciun interes să facă eforturi financiare pentru a face eventuale reparații.”

Inițiatorii consideră că suma plătită drept chirie ar putea fi considerată ca avans, iar restul ratelor să fie achitate pe o perioadă de mai mulți ani.

Potrivit proiectului, locuințele sociale pot fi vândute chiriașilor care dețin locuința în baza contractului de închiriere, la cerea acestora, după trecerea unei durate de un an de la încheierea contractului de închiriere.

Cererea de cumpărare este aprobată de autoritatea publică locală în termen de 10 zile calendaristice, iar contractul de vânzare-cumpărare se încheie în termen de 10 zile calendaristice de la data aprobării cererii de cumpărare, în caz contrar chiriașul având dreptul la despăgubiri materiale.

Prețul de vânzare al locuinței nu poate depăși 30% din limita minimă a prețului prevăzut de Institutul Național de Statistică la data vânzării – cumpărării.

Prețul de vânzare se achită în rate egale neproducătoare de dobânzi, în termen de maximum 30 de ani, prin plata efectuată la casieria sau în contul Trezoreriei unității administrativ teritoriale, fără internmediul vreunei instituții de creditare bancară. Cumpărătorul poate să achite prețul mai repede decât durata stabilită.

Ratele lunare neproducătoare de dobânzi nu pot depăși 10% din venitul net realizat pe membru de familie, de titularul contractului de vânzare-cumpărare și de familia acestuia avut la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, cu excepția în care cumpărătorul consimte altfel.

Funcționarii publici vor cumpăra locuința socială la preț de vânzare 20% din limita minimă a prețului INS, conform proiectului. De la data cumpărării, locuințele sociale nu se vor putea înstrăina timp de 10 ani.

Dacă va fi votată și în plenul Camerei Deputaților și va fi adoptată, chiriașii din locuințele sociale care dețin contracte de închiriere încheiate înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, vor putea depune cererea de cumpărare la data intrării în vigoare a legii sau ulterior, dacă a trecut cel puțin un an.

sursa: legestart.ro, senat.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO-FOTO: „Necaz mare ne-a dat Dumnezeu. Natura s-a răzbunat”. Urmele lăsate de POTOPUL din comuna Cricău

avatar

Publicat

O noapte lungă și grea au avut de trecut localnicii din Șard, Ighiu, Bucerdea, Circău și Țălna, satele care au fost lovite de viitura de vineri. Sunt cele mai mari inundații din ultimii 45 de ani spun oamenii. Peste 400 de case au fost inundate, zeci de mașini și utilaje agricole au fost păcute praf, sute de animale moarte, mai mulți oameni au fost evacuați și transportați la spital în stare de șoc, drumurile au fost închise și chiar distruse pe kilometri întregi.

Apa a ras tot ce i-a stat în cale spre durerea localnicilor care nu au avut cum să facă față naturii dezlănțuite. Doar o minune a făcut să nu fie și victime omenești, iar mulți dintre localnici o spun ca și cum ar fi primit doar un avertisment. Natura măcelărită de drujbe s-a răzbunat. Rădăcinile butucilor de la copacii tăiați fără discernământ nu au mai oprit torentul de  pe munte ci au pornit la vale odată cu apa, măturând totul în cale. 

”Doamne ajută/ Doamne ferește” – așa se salută acum între ei cei cărora apa le-a luat aproape totul. Toți trăiesc cu teama că la fiecare ploaie mai serioasă natura se va dezlănțui din nou.

Pe unii viitura i-a prins acasă și s-au adăpostit pe unde au putut. „Ne-am urcat în pod când a venit apa. Am stat acolo, eram neputicioși. Ne-a dus porumbu, ne-a dus găinile” povesteșe cu lacrimile în bărbie o femeie.

O altă femeie povestește că nu a fost acasă și a văzut dezastrul abia când s-a întors. „Eram la lucru. Am venit prin pădure pentru că aveam fata cea mică acasă. Am crezut că mor”

În timp ce se uita la utilajele care încercau să scoată nămolul din curte, o femeie repeta: Necaz mare avem, necaz mare.

Spune că nu nici măcar n-a fost zgomot mare în momentul în care a veniut viitura.

„A auzit fata din casă că au a pocnit ceva afară și a ieșit să vadă ce e. Atunci a și pornit apa și a umplut curtea. Nici m-am putut face nimic. Omu meu e bolnav, la pat, și mă gândem ce fac cu el că eu mă urc în pod dar el nu se poate mișca. A dat Dumnezeu și n-a mers chiar până la el a pat” spune femeia trecută de 70 de ani.

„Necaz mare”, asta spunea și un bărbat care se odihne în lopadă după ce toată ziua a încercat să-și curețe curtea. Este printre cei puținii care au scăpat de furia apelor și doar curtea i-a fost inundată, casa a scăpat.

„Dintr-o dată am auzit o bubuitură. Nu ne așteptam pentru că a plouat un pic, dupaia dintr-o dată a venit de sus de la munte. Când a venit a doua oară a luat mașina vecinului și un Jeep. Am avut aici 12 paleți de BCA, pe toți i-a luat apa. În curte a intrat și mi-a scos în drum lemnele tăiate” povesteșe un alt localnic.

În toate saltele afectate de viitură se muncește încă de azi noapte pentru a face lumină. Pe lângă oameni, și echipajele de la ISU, jandarmi, militarii, Crucea Roșie, echipaje de la gaz se află încă de la primele ore ale dimineții în teren pentru a-i ajuta pe localnici să scoată apa din cuți și case.

VEZI: Peste 400 de case inundate, 20 de mașini distruse de viituri, 3 persoane izolate. Bilanțul DEZASTRULUI în ALBA

Un detașament format din 21 de militari și 5 mijloace tehnice acționează în zona localităților Ighiu și Bucerdea Vinoasă din județul Alba pentru deblocarea drumurilor și înlăturarea efectelor produse de viituri.

FOTO-VIDEO: Imagini de COȘMAR după viitura de la Bucerdea și Cricău. Mai multe persoane, la spital în stare de șoc

Oamenii nu mai au apa, viitura a inundat fântânile și a rupt rețeaua de apa. În ajutorul lor, cinci angajaţi şi voluntari ai organizaţiei s-au deplasat cu 2 autospeciale în localităţile Cricău şi Bucerdea Vinoasă şi vor asigura necesarul de apă potabilă pentru familiile afectate, fiind planificată distribuirea a peste 1.400 de sticle de apă potabilă.

Potrivit ISU, în județul Alba s-au continuat acțiunile de intervenție pentru înlăturarea efectelor inundațiilor produse în data de 22 iunie 2018 după cum urmează:

loc. Cricău, com. Cricău: 23 de subsoluri unde s-a evacuat apa, s-au decolmatat 500 m rigolă la drumuri comunale;
loc. Șard, com. Ighiu: 8 subsoluri și curți, s-a evacuat apa;
loc. Bucerdea, com. Ighiu: 15 subsoluri, curți, s-a evacuat apa, se intervine pentru cu utilaje grele pentru decolmatarea albiei și regularizarea cursului pe Valea Bucerzii, decolmatarea unui podeț și evacuarea unui autoturism acoperit de aluviuni;
loc. Micești, mun. Alba Iulia: 3 subsoluri și curți, s-a evacuat apa.
În urma informării primite de la SDEE Electrica, s-a reluat alimentarea cu energie electrică pe raza com. Ighiu și com. Cricău, la această oră nu mai sunt utilizatori nealimentați.

 

Forțe de intervenție ISU Alba: 7 ofițeri, 34 subofițeri, 7 autospeciale, 1 autospecială grupă operativă, 3 autospeciale de muncă operativă, 7 motopompe, 1 ambulanță SMURD, unelte genistice (lopeți).

Forțe în sprijin: IPJ Alba: 6 agenti cu 3 echipaje auto; IJJ Alba: 2 ofițeri, 24 subofițeri, 2 autocamioane, unelte genistice; ISU SB: 1 of, 17 subofițeri, 1 microbuz, 1 autospecială, 2 motopompe transportabile, unelte genistice (lopeți); ISU HD: 18 subofițeri, 1 microbuz, 1 autospecială, 2 motopompe transportabile, 1 instalație de potabilizare a apei, unelte genistice (lopeți); ISU CJ: 19 subofițeri, 1 microbuz, 1 autospecială, 2 motopompe transportabile, unelte genistice (lopeți); ISU BH: 1 subofițeri, 1 autospecială, 2 motopompe transportabile, 1 instalație de potabilizare a apei; Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Alba: 3 persoane cu 2 motopompe; Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ighiu: 8 persoane cu 3 buldoexcavatoare; Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cricău: 4 persoane cu 1 buldoexcavator;

U.M. 01684 Alba Iulia: 3 ofițeri, 20 subofițeri, 1 buldoexcavator, 1 autobasculantă, 1 automacara 12,5 to, 2 autocamioane pentru transport efective și unelte genistice(lopeți); Sistemul de Gospodărire al Apelor Alba: 5 persoane cu 1 buldoexcavatoar, 1 excavator, 1 autocamion; Electrica: 3 persoane cu 1 auto; E-on Gaz: 15 persoane cu 4 auto.

Se intervine în continuare pentru înlăturarea efectelor negative.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Dragnea le cere iertare românilor din pușcării. Primă reacție după condamnarea la 3 ani și 6 luni de închisoare

avatar

Publicat

Liviu Dragnea a avut vineri după-amiază o primă reacție la condamnarea sa la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman. Acesta a spus că rămâne președintele PSD, a Camerei Deputaţilor şi a coaliţiei de guvernare şi că va merge „până la capăt”. Liderul PSD a mai atras atenția că social-democraţii au greşit având o atitudine procedural corectă în Parlament, iar de acum vor fi „mult mai fermi şi mai radicali” cu legile justiției. Totodată, Dragnea a făcut o declarație care a atras atenția: le-a cerut scuze „miilor de români care stau în puşcărie pe un articol neconstituţional”

VEZI: Liviu Dragnea, CONDAMNAT la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare de ÎCCJ. Decizia nu este definitivă

Liviu Dragnea a făcut aceste declaraţii la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, care a avut loc în biroul său din Parlament, ci nu în sala grupului PSD, acolo unde era anunţat. El a venit în faţa jurnaliştilor împreună cu ceilalţi lideri ai partidului, între care Viorica Dăncilă, Gabriela Firea, Olguţa Vasilescu, Paul Stănescu, Marian Neacsşu, Rovana Plumb, Mihai Fifor, Codrin Ştefănescu.

El a spus că le-a transmis colegilor săi din PSD că obiectivele lui răman aceleaşi: programul de guvernare să fie pus în practică, iar statul paralel să fie zdrobit.

„Şi va fi zdrobit. Miilor de români care stau în puşcărie pe un articol neconstituţional, alţii sunt târâţi pe la DNA şi prin tribunale pe acelasi articol sovietic le cer iertare că s-a lungit atât de mult modificarea Codului penal. Poate nu o să mă ierte. Maniera de a avea o abordare procedural corectă s-a dovedit una greşită, pentru că în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea procedurii normale, dezbateri, adoptare si promulgare”, a mai spus Liviu Dragnea.

Sursa: News.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Mai multe conducte de gaz au fost rupte de viitură la Bucerdea. Se lucrează la remedierea situației

avatar

Publicat

Ca urmare a fenomenelor meteo extreme, respectiv a revărsărilor de ape de vineri, alimentarea cu gaze naturale a localităţii Bucerdea Vinoasă din judeţul Alba a fost afectată parţial, mai multe conducte de distribuţie a gazelor naturale fiind rupte de viitură.

Pentru îndepărtarea oricărui potenţial pericol, mai multe echipe au intervenit  şi au sistat alimentarea cu gaze naturale la aproximativ 150 dintre consumatorii din localitate.

Aflate în teren, 6 echipe ale Delgaz Grid lucrează la acest moment pentru reluarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale, acesta începând cu ora 12.00 pentru majoritatea consumatorilor.

„Echipele companiei fac tot posibilul, dată fiind situaţia dificilă din teren, să realimenteze câţi mai mulţi consumatori în cursul zilei de astăzi.

Compania solicită consumatorilor să închidă toate focurile, iar după reluarea distribuţiei gazelor naturale să supravegheze modul de ardere a acestora timp de 30 minute.

În cazul în care simt miros specific de gaz, consumatorii sunt rugaţi să anunţe imediat dispeceratul de urgenţă al Delgaz Grid la unul dintre numerele de telefon: 0800.800.928 (număr gratuit, apelabil din principalele reţele de telefonie fixă şi mobilă) sau 0265.200.928 (număr taxabil cu tarif local din reţeaua Telekom şi cu tariful operatorului din toate celelalte reţele de telefonie” a transmis Delgaz Grid.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate