Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

Investiția de la Centrul Multifuncțional de Sănătate din Ocna Mureș, ”împotmolită” în avize

Publicat

spital ocna muresCondițiile de autorizare ISU au încurcat din punct de vedere birocratic situația Centrului de Sănătate Multifuncțional de la Ocna Mureș. Consiliul Județean Alba a alocat banii pentru reparații și amenajări, dar, spun reprezentanții primăriei din Ocna Mureș, ”totul s-a împotmolit la sfârșitul lui 2016”. De vină este înăsprirea  condițiilor de autorizare ISU, după incendiul din clubul Colectiv. ”Pentru a aduce la zi construcția cel puțin din punct de vedere ISU, dar și DSP, au fost investite sume mari de bani și toate au necesitat timp” se arată într-un document al instituției postat de primarul Silviu Vințeler pe siteul primăriei. Pe de altă parte, situația s-ar putea remedia până la sfârșitul lunii octombrie, când ar putea fi obținute toate avizele necesare funcționării Centrului. Vă prezentăm mai jos o informare pe acest subiect semnată de primarul Vințeler, care cuprinde și istoricul acestei investiții (foto: ocnamuresonline.ro). 

Informarea Primăriei Ocna Mureș

”Pentru a înlătura orice fel de speculații și pentru o corectă informare a locuitorilor orașului Ocna Mureș, vă prezentăm firul evenimentelor de la închiderea Spitalului Orășenesc Ocna Mureș până în prezent.
Așa cum se cunoaște, la 1 aprilie 2011 ministrul de atunci al Sănătății, Cseke Attila Zoltan, printr-un ordin de ministru, a închis multe spitale din țară. Printre ele și cel din Ocna Mureș. Justificarea, cel puțin cea oficială, a fost că unitatea nu e rentabilă. Întrebare: cât de rentabilă trebuie să fie o activitate care se referă exclusiv la sănătatea oamenilor, activitate garantată de lege și care trebuie aplicată de executiv (măcar teoretic)? Evident că personajul care a dat respectivul ordin a mai câștigat între timp un mandat de deputat, iar acum este senator.

Probabil ca recompensă că s-a îngrijit corespunzător de sănătatea oamenilor… Deși spitalul a fost închis de ministrul sănătății de atunci, unii au uitat cursul evenimentelor și au viziuni cum că alte instituții au închis unitatea sanitară. Dacă mai trec câțiva ani sigur aceleași personaje vor găsi alți vinovați, după cerințele celor ce vor să manipuleze opinia publică.
La sfârșitul lui mai 2011, așa cum de asemenea se cunoaște (evenimentul a fost suficient de mediatizat) administrația locală de atunci cedează cu surle și trâmbițe clădirea Spitalului și tot inventarul acestuia (inclusiv clădirea) unei firme conduse de doctorul Filip. Se legaliza printr-un HCL din 31.05.2011 un parteneriat între administrația locală și firma respectivă pentru continuarea serviciilor medicale către populație. Evident că una dintre părți nu și-a respectat obligațiile contractuale, astfel că noua administrație aleasă în 2012 s-a văzut în imposibilitatea de a reface ce se putea din vechiul spital. Atacarea acelui HCL de parteneriat în instanță a dus la un proces și la manifestări din cele mai diverse prin oraș.

Să nu uităm că o televiziune dispărută din motive de patron la pușcărie făcea valuri prin urbe că Filip e cel mai bun, clădirea spitalului e a lui, ce mai vrea administrația locală. Interesant este că au fost destui care au crezut în manipularea mediatică promovată de acel post, iar acum aceștia și-au uitat voit sau nu opțiunile manifestate atunci.
Abia în 2012 în decembrie administrația locală câștigă definitiv și irevocabil în instanță clădirea spitalului și inventarul acesteia. Din 2013 începe războiul birocratic pentru deschiderea Centrului multifuncțional. Pentru a deschide acest centru trebuie HCL de închidere a Spitalului închis prin ordin de ministru. Apoi acest HCL trebuie adus la cunoștința Guvernului pentru a închide oficial ce s-a închis prin ordin de ministru, deși vechea structură nu mai avea autoritatea de a funcționa culmea, datorită acelui ordin de ministru.

Toate aceste fenomene au durat până în vara lui 2013 când a apărut acea buclucașă hotărâre de guvern. Acest fapt a fost și el mediatizat mult la vremea lui.
Urmează obținerea avizelor pentru deschiderea Centrului Multifuncțional de Sănătate. În 2014 se dă avizul favorabil din partea Ministerului Sănătății. Tot în 2014 CNAS se angajează să acopere cheltuielile de funcționare a acestui Centru pentru că bugetul local nu are posibilitatea de a le acoperi în întregime iar unitatea sanitară urmează să deservească toată zona Ocna Mureș cu localitățile limitrofe, în total peste 30.000 de locuitori. Și despre aceste decizii au fost informări promovate în mediul on-line.
În 2015, prin HCL 16/2015. Consiliul Local Ocna Mureș cedează etajul 1 al clădirii Spitalului Orășenesc Ocna Mureș către Spitalul Județean de Urgență Alba, tocmai pentru a putea fi înființat Centrul Multifuncțional.

Și acest lucru a fost mediatizat însă unii se fac că au uitat acest lucru, scopul acestor indivizi fiind acela de a lansa minciuni și dezinformări.
În februarie 2016, printr-o hotărâre de Consiliu Județean, se aprobă organigrama Spitaului Județean de Urgență Alba, organigramă care cuprinde și Centrul Multifuncțional de Sănătate Ocna Mureș.

Din acest moment a început obținerea tuturor celorlalte avize necesare. Mai mult, consiliul județean alocă bani pentru reparații și amenajări. Din păcate totul s-a împotmolit la sfârșitul lui 2016. Evenimentele tragice din cazul Colectiv au dus la înăsprirea condițiilor de autorizare ISU și de aici au pornit toate problemele. Clădirea Spitalului Orășenesc Ocna Mureș a fost construită acum mai bine de 30 de ani, la nivelul normativelor de atunci. Pentru a aduce la zi construcția cel puțin din punct de vedere ISU, dar și DSP, au fost investite sume mari de bani și toate au necesitat timp.

Au durat mult și procedurile de intabulare pe Unitatea Administrativ Teritorială Ocna Mureș. Au trebuit radiate câteva sarcini înscrise în CF pe perioada cât acest spațiu aparținea Ministerului Sănătății, a trebuit intabulat imobilul pe UAT Ocna Mureș și parcelat deoarece doar la nivelul unu al fostei policlinici vor fi amenajate cabinetele medicale pentru Centrul de Sănătate Multifuncțional. Și acest lucru a fost adus la cunoștința locuitorilor.
Tot datorită întârzierii acestor acorduri nu pot fi executate lucrările la etajul 1 al clădirii Spitalului Orășenesc Ocna Mureș cu suma de aproape 1.000.000 lei alocați de către Consiliul Județean dintr-un motiv foarte simplu: banii există, executantul există în urma licitației pe SEAP, dar nu se pot începe amenajările pentru că trebuie autorizație de construcție, care se eliberează numai după obținerea celorlalte avize.

Unii uituci comentează tendențios aceste lucruri care au fost și ele mediatizate, dar uită că tot ei sunt cu gura mare când nu sunt respectate aceste norme.
Administrația locală refuză să fie părtașă la soluții de compromis, refuză să încalce legile țării, punând în pericol viața și sănătatea oamenilor. Administrația locală Ocna Mureș înțelege să accepte, să respecte și să îndeplinească toate cerințele impuse de instituțiile responsabile pentru siguranța cetățeanului.

Cu aceste lucruri suntem convinși că toți suntem de acord. Manifestări de genul agresiunilor verbale ori acțiuni bezmetice fără cap și fără coadă fac mai mult rău decât bine într-o societate bazată pe respectarea legilor și nu pe înjurături, strigăte, aberații și inepții debitate fără noimă, influențate de produsele specifice toamnei.
Așa cum stau lucrurile în acest moment, având în vedere demersurile făcute de către cei implicați în aceste acțiuni, sperăm ca până la sfârșitul acestei luni să obținem acordurile pentru funcționarea Centrului Multifuncțional de Sănătate, în conformitate cu toate normele impuse și cu legile țării.

Primar Silviu Vințeler”

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

CJ Alba înfiinţează Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Judeţului. Cine poate fi membru

Publicat

Consiliul Judeţean Alba înfiinţează Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Judeţului, un for ce va fi consultat la elaborarea regulamentelor pentru finanţarea activităţilor pentru acest segment de locuitori.

În şedinţa de joi, pe lângă înfiinţarea Consiliului, se mai propune pentru aprobare regulamentul de organizare și funcționare al acestuia.

“Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al judeţului Alba va fi consultat la elaborarea regulamentelor Consiliului Judeţean Alba pentru finanţarea activităţilor pentru tineret şi a altor acte normative care privesc activităţi pentru tineret”, se arată în proiect.

Structură consultativă fără personalitate juridică, acesta va funcţiona pe lângă Consiliul Judeţean Alba, pe baza dialogului structurat în ceea ce priveşte elaborarea şi monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local.

În cadrul Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba pot face parte reprezentanţi ai structurilor de și pentru tineret cu activitate la nivelul Judeţului Alba şi anume:

– fundaţii pentru tineret, organizații neguvernamentale de și pentru tineret, precum şi organizaţii federative ale tinerilor;

– organizaţiile studenţeşti;

– Consiliul Judeţean al Elevilor Alba;

– structurile sindicale adresate tinerilor;

– structurile patronale adresate tinerilor;

– Consiliile Consultative pe Probleme de Tineret care sunt înfiinţate legal şi funcţionează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Alba.

De asemenea pot face parte din cadrul Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba și alte persoane reprezentative pentru tineri, care “au performat la nivel naţional sau internaţional în diverse domenii de activitate (educaţie, cultură, sport, sănătate, antreprenoriat, voluntariat, etc.)”. Acestea vor fi propuse de preşedintele Consiliului Judeţean Alba şi aprobate de Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba.

În cazul fundaţiilor şi organizaţiilor de tineret sau a celor studenţeşti, acestea trebuie să aibă personalitate juridică, să existe şi să aibă activitate în interesul tinerilor de cel puțin 12 luni şi să îşi manifeste dorinţa și interesul de a face parte din CCPT.

De asemenea, trebuie să aparțină unor structuri sindicale/patronale cu reprezentativitate recunoscută (fundaţiile şi organizaţiile de tineret şi structurile sindicale adresat tinerilor).

“Într-o societate civilă deschisă, bazată pe drepturile omului și libertatea exprimării, opinia tinerilor este foarte importantă, aceştia constituind o resursă pentru reînnoirea permanentă a societăţii democratice. Prin participarea tinerilor la luarea deciziilor care îi privesc în mod direct pot fi rezolvate problemele cu care ei se confruntă. Acesta trebuie să fie unul din principiile de bază ale politicilor în domeniul tineretului, motiv pentru care a fost reglementat de Legea nr. 350/2006 a tinerilor, care prevede că administraţiile publice locale au obligaţia să sprijine activitatea de tineret şi să asigure cadrul adecvat desfăşurării acesteia”, mai precizează reprezentanţii CJ, în documentaţia proiectului.

Principalele domenii de lucru abordate de Consiliul Consultativ pe Probleme

de Tineret al Județului Alba sunt:

– cultură;

– educaţie şi formare;

– orientare în carieră și ocuparea forţei de muncă;

– participare şi activităţi de voluntariat;

– sport de masă şi manifestări sportive pentru tineret;

– sănătate şi mediu;

– incluziune socială şi susţinerea tinerei familii;

– combaterea migraţiei tinerilor din judeţul Alba;

– antreprenoriat economic și/sau social

În funcţie de priorităţile stabilite, Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba poate stabili alte domenii de lucru, în baza hotărârii plenului acestui consiliu.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tradiţii româneşti de DRAGOBETE. Ce ar trebui să faci, pe 24 februarie, ca să ai noroc în dragoste

Publicat

Pe 24 februarie, se sărbătoreşte Dragobetele, o ocazie de celebrat iubirea în stil românesc, tradiţional. Ziua Îndrăgostiților, autohtonă, marchează și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele. De aici, zicala ”Dragobetele sărută fetele!”.

Sărbătoarea Dragobetelui urmează celei de Valentine’s Day, Ziua îndrăgostiților în tradiția occidentală, care se sărbatorește pe data de 14 februarie.

Se spune că dacă săruţi, de Dragobete, o persoană de sex opus, ai noroc în dragoste tot anul.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot în funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”.

Data de 24 februarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii, scrie agerpres.ro.

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri și prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Odinioară, în această zi, tinerii se îmbrăcau în straie frumoase şi plecau la pădure să strângă cele dintâi flori ale primăverii. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Obiceiul se mai numeşte şi “zburătorit”. Dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă şi petreceau.

Se spune că, în această zi, atât băieţii cât şi fetele au datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.

Se spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt mici.

radiţii de DRAGOBETE. Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO ŞTIREA TA: Aventuri prin mocirlă, pe drumul dintre Pâclişa și Vurpăr. Explicații de la CJ

Publicat

Drumul judeţean 107A Alba Iulia (Pâclişa)  – Vurpăr – Blandiana, varianta ocolitoare a segmentului de drum naţional aglomerat, între Alba Iulia şi Sebeş, ar urma să intre în modernizare din luna martie. Contractul de aproximativ 3 milioane lei a fost câştigat de asocierea  Newamport Asfalt SRL – Wasphalt Ltd Londra – Sucursala Cluj-Napoca.

Deocamdată, şoferii care aleg această variantă riscă să-şi avarieze serios maşinile, având în vedere calitatea proastă a drumului, acum pietruit, pe alocuri şi frecvent folosit de maşini grele, ce transportă material de la balastierele din zonă.

“Aşa arată drumul Pâclişa-Vurpăr. Este extrem de rău, rămâi cu maşina împotmolită. Nu se mai poate circula pe el. Sunt zone unde este şi mai rău de atât. Bătaie de joc. De câţiva ani se tot promite că îl face, dar pe zi ce trece e tot mai rău”, transmite un cititor Alba24, într-un mesaj însoţit de imagini foto-video.

Modernizarea drumului județean DJ 107A: Alba Iulia – Pârâu lui Mihai – Vurpăr – Câmpu Goblii – Dealu Ferului – Mereteu – Blandiana – Sărăcsău – limita jud. Hunedoara, între km 4+018 – km 8+118 (4,100 km) este o investiţie de aproximativ 4 milioane lei fără TVA. După finalizarea lucrărilor, sectorul de drum va trece de la starea de viabilitate rea la starea de viabilitate foarte bună.

Lungimea totală a drumului este de 26,025 km, iar lățimea platformei drumului județean este cuprinsă între 5,50 m – 7,00 m, cu o lățime a părții carosabile în aliniament de 5,50 m și acostamente cu lățimi variabile de 0-0,75(m). Din punct de vedere al structurii rutiere, drumul este pietruit de la km 3+900 până la km 8+118, iar restul este asfaltat.

Este vorba despre ruta ocolitoare a traseului dintre Alba Iulia – Sebeș pe DN1, variantă ce va avea efecte benefice în fluidizarea traficului.

Tronsonul de drum județean DJ107A poziționat de la km 3+900 – km 8+118.00, respectiv de la limita intravilanului localității Alba Iulia până în apropierea localității Vurpăr, are durata de exploatare depășită prezentând numeroase degradări la nivelul căii de rulare cât și cedări ale structurii rutiere. Elementele geometrice nu corespund cerințelor de trafic actual și de perspectivă, iar lucrările de colectare și evacuare a apelor sunt nefuncționale și cu gabarite depășite. Principala problemă a drumului este generată de lipsa unui sistem rutier adecvat traficului actual și prognozat precum și de scurgerea necontrolată a apelor pluviale către emisar, potrivit documentaţiei CJ pentru realizarea investiţiei. Prin soluția de proiectare adoptată în Studiul de fezabilitate s-a propus modernizarea sectorului de drum cuprins între km 4+018 până la km 8+118, realizarea unei structuri rutiere elastice din mixturi asfaltice, colectarea și dirijarea apelor de suprafață prin realizarea de rigole, șanțuri și podețe precum și semnalizarea corespunzătoare. Durata de realizare a investiției este estimată la 6 luni.

În ceea ce priveşte licitaţia pentru efectuarea lucrărilor, aceasta a fost lansată de CJ Alba în septembrie 2017, iar contractul a fost câştigat în noiembrie, de asocierea  Newamport Asfalt SRL – Wasphalt Ltd Londra – Sucursala Cluj-Napoca. Propunerea financiară, fără TVA, a fost de 3.052.444 lei.

Reamintim că grupul de firme Newamport a derulat şi are contracte pentru lucrări la mai multe drumuri din judeţul Alba şi alte zone din Ardeal. Câteva exemple: construirea pistei de biciclete „Transalpina de Mamut”, modernizări Alba Iulia – Miceşti, lângă podul peste râul Mureş la ieşire din Alba Iulia spre Sebeş, reabilitarea podului rutier peste râul Ampoi, pe DJ 107, între şoseaua de centură a Alba Iuliei şi comuna Ciugud, pe drumul spre Drâmbar, drumuri judeţene în zonele Roşia de Secaş, Secăşel, Ohaba, Stremţ, Geoagiu şi altele.

Citeşte şi VIDEO: PERCHEZIŢII la firme de construcții drumuri din Alba şi alte 6 judeţe. Evaziune de 6,6 milioane lei şi ŞAPTE administratori reţinuţi

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tinerii fermieri ar putea să primească bani mai mulți raportat la schema de plată unică pe suprafață

Publicat

Legislația schemelor de plăți din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru agricultori a fost modificată recent de către Guvern. Una dintre schimbări constă în posibilitatea ca fermierii să primească bani mai mulți raportat la schema de plată unică, potrivit unei ordonanțe de urgență publicate luni, 19 februarie, în Monitorul oficial.

Ordonanța de urgență 4/2018, privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, a intrat în vigoare luni, 19 februarie.

Actul normativ transpune prevederile Regulamentului (UE) 2017/2393, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 și totodată aduce unele clarificări prevederilor existente. Modificările si clarificările aduse au implicații asupra cererilor unice de plată aferente anului 2018, care se depun începând cu data de 1 martie, scrie startupcafe.ro.

Prin această OUG se introduce posibilitatea de a mări cuantumul plății pentru tinerii fermieri de la 25% la maximum 50% din cuantumul pe ha al schemei de plată unică pe suprafață, procent care se stabilește ulterior prin Hotărâre a Guvernului.

În anul 2017, schema unică de plată prevedea un cuantum de 97 de euro și 24 de cenți la hectar, oferiți fermierilor ca plăți directe. Guvernul va putea decide așadar ca tinerilor fermieri să li se acorde 48 de euro și 62 de cenți la hectar.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, modificările introduse de noua OUG  vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente plății pentru înverzire, creșterea flexibilității aplicării sprijinului cuplat, sens în care se prevede că modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat să poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor.

Conform MADR, actul normativ mai prevede, printre altele:

  • facilitarea accesului tinerilor fermieri la „plata pentru tinerii fermieri” pe o perioadă completă de 5 ani de plată, în cazurile în care aceștia nu au solicitat sprijin imediat după stabilire reprezintă o altă noutate pentru tinerii fermierii români
  • statutul de fermier activ se stabilește începând cu anul 2019, și prin verificarea înregistrării persoanelor fizice și juridice și a formelor asociative de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acestora, pentru activitățile lor agricole, în Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit Codului de procedură fiscală
  • se modifică definiția pârloagei, cu precizarea că termenul minim de menținere este de 6 luni în perioada aprilie-septembrie;
  • se definește terenul în pregătire destinat înființării de culturi permanente, stabilindu-se perioada maximă de 3 ani în care astfel de terenuri se pot declara cu această utilizare în cererea unică de plată;
  • se modifică definiția activității minime din vii și livezi în sensul menținerii în bune condiții atât a culturii cât și a terenului, prin efectuarea pe parcursul unui an a cel puțin o tăiere de întreținere și, respectiv, o cosire a ierbii între rânduri sau o lucrare de întreținere a solului;
  • se reformulează pentru claritate obligația declarării parcelelor agricole cu suprafețe sub 0,1 ha;
  • se completează definiția “hectarului eligibil” și cu suprafațele împădurite prin măsurile din PNDR;
  • se amână termenul de la care hectarul eligibil pentru terenurile ocupate cu pajişti permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, se determină prin aplicarea unui sistem proporțional de reducere a suprafeței bazat pe procentajul de suprafață neeligibilă în cadrul blocului fizic, din 2018 în 2020. Aceasta este necesară deoarece identificarea acestor terenuri se află într-un stadiu incipient și introducerea acestui mod de calcul implică modificări majore ale sistemului informatic.

sursa: startupcafe.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei, în 2016, la Primăria Sebeș. Abateri constatate

Publicat

Camera de Conturi Alba a constatat, în urma unui audit financiar desfăşurat la Primăria municipiului Sebeş, un prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei. Inspectorii au găsit în activitatea desfășurată la Unitatea Administrativ-Teritorială Sebeș, în anul 2016, abateri care au creat un prejudiciu total de 1.492.000 de lei şi erori contabile (fără prejudicii) în valoare de 142.221.000 de lei.

Potrivit Raportului privind finațele publice locale pe anul 2016 la nivelul județului Alba, au fost diminuate în mod nejustificat disponibilităţile băneşti ale UATM Sebeş cu suma de 1.267.000 lei, prin poprirea pe conturi, în condiţiile în care plata nu s-a concretizat în preluarea efectivă a construcţiilor (anexa teren de sport, terenuri de sport, platforme şi alei din pavaj de beton, racord canalizare şi racord alimentare cu apa) de la SC Nichi Ardeal Construct SRL, fapt stabilit prin Sentinţa judecătorească nr.1843/CAF/2014.

„Au fost diminuate în mod nejustificat disponibilitățile bănești ale UATM Sebeș cu suma de 1.267 mii lei, prin poprirea conturilor bancare, efectuată de un executor judecătoresc în baza Sentinței Civile nr.1843/CAF/2014, definitivă, în condițiile în care plata nu s-a concretizat în preluarea efectivă în patrimoniul Municipiului Sebeș a construcțiilor de la SC Nichi Ardeal Construct SRL, rezultate din Contractul de asociere în participațiune nr.48/22057/2007, încheiat între Municipiul Sebeș și SC Nichi Ardeal Construct SRL, constând din: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, fapt stabilit prin Sentința judecătorească nr.1843/CAF/2014.

Hotărârea instanței judecătorești a fost pusă în aplicare doar parțial prin poprirea disponibilităților bancare ale UATM Sebeș, în condițiile în care bunurile care au rezultat din asociere, nu au fost preluate efectiv de instituția auditată, cu toate că, prin hotărârea respectivă a fost declarată nulitatea absolută a Contractului de asociere în paticipațiune nr.48/22057/08.08.2007, încheiat între Municipiul Sebeș și SC Nichi Ardeal Construct SRL.

Deși s-a instituit poprirea asupra disponibilităților bănești ale UATM Sebeș în data de 09.11.2015, nici până la data misiunii de audit bunurile stabilite prin Sentința nr.1843/CAF/2014, constând din: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, cu valoarea totală de 1.247 mii lei, nu au fost preluate și înregistrate în proprietatea UATM Sebeș, cu excepția unei părți din teren, care a fost liber de construcții.

Prin punerea în aplicare doar parțial a Sentinței Civile Nr.1843/CAF/2014, numai în ce privește plata sumei de 1.267 mii lei, prin poprirea disponibilităților bănești ale UATM Sebeș, în condițiile în care reținerea sumei respective, nu s-a concretizat în preluarea efectivă a următoarelor construcții: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, practic patrimoniul entității verificate s-a diminuat de două ori: o dată prin diminuarea diponibilităților din conturile deschise la trezorerie și a doua oară prin nepreluarea construcțiilor la care face referire sentința emisă de instanța de judecată.

În concluzie, au fost plătite din fondurile UATM Sebeș bunuri care nu au fost preluate de entitate, neregăsindu-se în patrimoniul său nici la data efectuării verificării”, se precizează în Raportul Camerei de Conturi Alba pe 2016.

Potrivit Raportului, la nivelul UATM Sebeș nu s-a efectuat, până la finele anului 2016, reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale ale entității, conform prevederilor legale, care impun efectuarea acestei operațiuni, cel puțin o dată la 3 ani, cu scopul de a se asigura reflectarea justă și reală a patrimoniului entității, în situațiile financiare. În timpul verificării, această operațiune a fost efectuată de entitatea auditată, iar diferențele rezultate au fost stabilite la suma de 141.355 mii lei.

sursa: curteadeconturi.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate