Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

KRONOSPAN construiește la Sebeș o nouă instalație de FORMALDEHIDĂ de 60.000 de tone pe an. Are avize de la APM și Primărie

Publicat

k

kronospanUnul dintre cei mai mari producători de plăci stratificate din Europa, Kronospan Sebeş SA a început construcţia unei noi fabrici de formaldehidă în Sebeş, cu o capacitate de 60.000 de tone pe an, în condiţiile în care pe platforma industrială funcţionează deja o unitate care produce 30.000 de tone pe an. Durata de viață estimată a noii instalații este de 30 de ani.

Citește și LISTA SUBSTANŢELOR PERICULOASE, folosite de KRONOSPAN Sebeş. Compania vrea să-şi reînnoiască Autorizația Integrată de Mediu

Compania austriacă a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Alba Iulia şi Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu, în luna februarie 2011, documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu.

Compania prin care se derulează investiția (Kronochem) a mai obţinut în 2010 un acord de mediu pentru fabrica de formaldehidă însă a renunţat la investiţie după ce Primăria Sebeş a refuzat să emită autorizaţia de construcţie în condiţiile în care instalaţia era ridicată în procent de 80 la sută, a trebuit să demoleze acea clădire. Ulterior, compania a reluat procedura de autorizare şi, în luna octombrie 2012, a obţinut acordul de mediu pentru noua fabrică de la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu, iar în martie 2013 a obţinut şi autorizaţia de construire nr 50/21.03.2013 (Construire instalaţie pentru producerea formaldehidei-100%, capacitate 60.000 T/an) de la Primaria Sebeş. 

În cursul anilor 2013-2014, au fost eliberate pentru Kronospan Sebeș SA, de către Primăria Sebeș, următoarele certificate de urbanism:

– Certificat de urbanism nr. 174/10.04.2013

– Certificat de urbanism nr. 417/23.09.2013

– Certificat de urbanism nr. 17/27.01.2014

– Certificat de urbanism nr. 43/18.02.2014

Tot în cursul anilor 2013 – 2014, Primăria Sebeș a eliberat către Kronospan Sebeș SA următoarele autorizații de costrucție:

– Autorizație de construcție nr. 16/21.01.2013 – Construire copertină depozitare biomasă (stâlpi metalici și fundații pentru susținere acoperiș)

– Autorizație de construcție nr. 50/21.03.2013 – Construire instalaţie pentru producerea formaldehidei-100%, capacitate 60.000 T/an, cu valoare declarată de 92.700 lei

– Autorizație de construcție nr. 267/30.10.2013 – lipsește luna ”octombrie 2013” de la secţiunea “Autorizaţii de construcţie” – pe site-ul Primăriei Sebeş

– Autorizație de construcție nr. 95/16.05.2014 – Construire bloc uscare cherestea nr. 10

apm alba24 Conform datelor furnizate de către Agenția pentru Protecția Mediului Alba la mijlocul lunii octombrie, în ceea ce privește Kronospan Sebeș SA, autorizația integrată de mediu era în procedura de revizuire. Pe lângă aceasta, s-a solicitat autorizarea unei noi investiții și anume a unui ”arzător biomasă pentru uscător așchii”.

În raportul privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul, ”Construire Instalație pentru producerea formaldehidei, capacitate 60.000 to/an, exprimat 100%”, din iulie 2011, se afirmă că „Instalaţia de fabricare formaldehidă de 60000 t/an va fi realizată pe baza unui proiect tehnic din anul 2001 revizuit şi adaptat în 2006 pentru amplasamentul propus, cu utilaje construite în 2002. Proiectul constă în construirea unei noi instalaţii de producţie a formaldehidei care va înlocui instalaţia existentă cu o capacitate de producţie de 30.000 t/an formaldehidă“.

De asemenea, în raport se precizează că, în baza dezvoltării capacităților de producție de plăci pe bază de masă lemnoasă a Grupului Kronospan în România și a altor producători, a crescut cerința pe bază de formaldehidă, ceea ce face necesară creșterea capacității de producție a formaldehidei, materie primă pentru producerea rășinilor în Sebeș. Noua fabrică va permite o producție zilnică de 180 de tone formaldehidă, funcţionând la capacitatea proiectată timp de 24 de ore pe zi, 333 zile pe an, în proces continuu.

Într-o anexă a studiului, din septembrie 2012, se precizează faptul că influența emisiilor cu formaldehidă și metanol asupra Podișului Secașelor și a Rezervației Naturale Râpa Roșie, la producția actuală de 30.000 tone/an cumulată cu traficul auto existent în Sebeș, nu este sesizabilă vizual, starea ariilor amintite nefiind afectată. De asemenea, durata de viață a instalației este estimată la 30 de ani.

„Potenţiale surse de poluare ale solului şi subsolului sunt doar eventualele scurgeri accidentale de lichide cu conţinut de substanţe periculoase (metanol, soluţie de formaldehidă). Deoarece instalaţia este amplasată pe o platformă impermeabilizată prin betonare, chiar dacă aceste scurgeri se produc, soluţiile scurse se colectează şi apoi se recirculă în proces, ca atare nu se poate produce nici o poluare a solului sau subsolului, şi deci nu va exista un impact asupra calităţii solului şi subsolului. Nici în zona rezervoarelor de stocare aparţinând S.C. Kronospan Sebeş S.A. nu se pune problema apariţiei unui impact suplimentar deoarece nu se modifică nimic nici din punct de vedere constructiv şi nici operaţional. Substanţele din compoziţia emisiilor în atmosferă (formaldehidă, metanol şi dimetil-eter) au o durată de viaţă scurtă şi dacă teoretic se pot depune pe sol nu vor genera un impact semnificativ“, se mai afirmă în studiul de evaluare.

isc alba Conform Inspectoratului de Stat în Construcţii Alba, instituţie care a răspuns unei solicitări oficiale lansate de asociaţia Prima Natura, ”În incinta SC Kronospan Sebeş Sa se află în derulare lucrări de construcţii pentru instalaţie de producerea formaldehidei. Lucrările de construcţie se execută în baza autorizaţiei de construire nr. 50 din 21.03.2013 eliberată de Municipiul Sebeş – Construire instalaţie pentru priducerea formaldehidei – 100%, capacitate 60000 T/an”, se afirmă în răspunsul de la Inpectoratul de Stat în Construcţii.

Reamintim faptul că formaldehida este utilizată în producţia de PAL, fiind un element esenţial pentru obţinerea acestui produs atât de utilizat în industria mobilei. Totodată, formaldehida este încadrată ca substanță periculoasă, fiind asociată produselor posibil cancerigene. Încadrarea substanțelor periculoase în diferite categorii de pericol este stabilită în legislația Europeană, în cadrul Directivei 67/548/EEC, modificată prin Directiva 79/831/CEE și transpusă în legislația națională prin HG 1408/2008 privind clasificarea, și etichetarea substanțelor periculoase.

”O serie de specialişti consideră că formaldehida poate determina creşterea incidenţei cazurilor de cancer. În lumea ştiinţifică medicală există o reală dezbatere pe această temă. Chiar dacă statistic s-a constatat în ultimii ani creşterea numărului de persoane care se îmbolnăvesc de cancer, atât în Sebeş cât şi la nivelul judeţului Alba, nu s-a putut face o legatură directă cu emisiile de pe platforma industrială Kronospan. Potrivit Centrului Regional de Sănătate Publică Târgu Mureş, judeţul Alba are cea mai ridicată rată de îmbolnăviri de cancer dintre judeţele din Regiunea Centru, chiar dacă populaţia este mult mai mică raportat la Sibiu şi Braşov. Alba deţine locuri „fruntaşe” la cancerul pulmonar, cancerul de col uterin, cancerul colo-rectal, cancerul gastric şi melanom malign”, susţin reprezentanţii asociaţiei Prima Natura Alba Iulia.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

9 Comentarii

9 Comentarii

  1. Mireille Matieux

    marți, 28.10.2014 at 16:18

    COMMUNIQUE DE PRESSE
    N° 153
    15 juin 2004

    LE CIRC CLASSE LE FORMALDEHYDE COMME CANCEROGENE

    „Vingt-six chercheurs, venus de dix pays différents, ont évalué les indications scientifiques disponibles de la cancérogénicité du formaldéhyde, un produit chimique largement utilisé”, a indiqué en guise d’introduction le Dr Peter Boyle, Directeur du Centre international de Recherche sur le Cancer (CIRC), de l’Organisation mondiale de la Santé. Le Groupe de travail, à l’issue de la réunion organisée par le Programme des Monographies du CIRC, a conclu que le formaldéhyde est cancérogène pour l’homme. Les précédentes évaluations, fondées alors sur un plus petit nombre d’études, avaient conclu que le formaldéhyde était probablement cancérogène pour l’homme, mais de nouvelles données provenant d’études de personnes exposées au formaldéhyde ont accru le poids global des indications scientifiques.

    Sur la base de ces nouvelles données, le groupe d’experts a pu déterminer qu’il disposait à présent d’indications suffisantes de ce que le formaldéhyde provoque le cancer du rhinopharynx chez l’homme, un cancer rare dans les pays développés. „Leur conclusion qu’il existe suffisamment de preuves chez l’homme d’un risque accru d’une forme relativement rare de cancer (en l’occurrence, le cancer du rhinopharynx), et d’un mécanisme expliquant cette association fait la preuve de la valeur et des vertus du Programme des Monographies, a appuyé le Dr Boyle. Le Groupe de Travail a également trouvé des indications limitées pour le cancer des fosses nasales et des sinus de la face et des indications „fortes mais non suffisantes” pour la leucémie. Ce résultat pour la leucémie reflète l’observation par les épidémiologistes de fortes indications dans les études humaines et leur impossibilité à identifier un mécanisme expliquant l’induction de la leucémie sur la base des données disponibles aujourd’hui. „En outre, en faisant connaitre le degré de force des indications scientifiques d’une association entre l’exposition au formaldéhyde et un risque accru de leucémie et de cancer des fosses nasales et des sinus de la face, le Groupe de Travail a identifié les secteurs de recherche à approfondir. C’est là un grand service pour la Santé publique”, a conclu Peter Boyle.

    Le formaldéhyde est produit dans le monde entier à grande échelle. On l’emploie principalement dans la production de résines utilisées comme adhésifs et comme liants dans les produits du bois, la pâte à papier, le papier, la laine de verre et la laine de roche. Le formaldéhyde est aussi beaucoup employé dans la production des matières plastiques et des revêtements, dans la finition textile et dans la manufacture de produits chimiques industriels. On l’utilise comme désinfectant et comme conservateur (formol) pour de nombreuses applications.

    Les sources d’exposition les plus fréquentes sont les gaz d’échappement des véhicules à moteur, les panneaux de particules agglomérées et autres matériaux de construction semblables, les moquettes, les peintures et vernis, les aliments et la cuisson, la fumée de tabac, et l’utilisation de formaldéhyde comme désinfectant. Les niveaux de formaldéhyde dans l’air ambiant sont généralement faibles, mais l’on peut trouver des niveaux plus élevés dans l’air intérieur des habitations.

    Il y a exposition au formaldéhyde dans un grand nombre d’industries et de circonstances professionnelles. Par exemple, on estime que plus d’un million de travailleurs y sont exposés, à des degrés divers, dans l’Union européenne. Des expositions à court terme à des niveaux élevés ont été signalées pour les embaumeurs, les anatomo-pathologistes et les travailleurs de l’industrie papetière. Des niveaux inférieurs ont le plus souvent été enregistrés au cours de la manufacture de fibres minérales artificielles, d’abrasifs et de caoutchouc et dans les industries de manufacture de formaldéhyde. Une grande amplitude de niveaux d’exposition a été observée dans la production de résines et de matières plastiques. Le développement de résines qui dégagent moins de formaldéhyde et une meilleure ventilation ont fait baisser les niveaux d’exposition dans de nombreuses industries aux cours des dernières décennies.

    Le Groupe de Travail a également procédé à l’évaluation de deux éthers de glycol (le 2-butoxyéthanol et le 1-tert-butoxy-2-propanol) et ont estimé, d’après les données dont ils disposaient, qu’ils étaient inclassables quant à leur cancérogénicité pour l’homme, en raison du niveau insuffisant des indications chez l’homme et des indications limitées chez l’animal de laboratoire. Des recherches plus poussées sur ces solvants très utilisés sont nécessaires.

    Les Monographies du CIRC
    Les monographies du CIRC, qui font autorité en la matière, sont des évaluations indépendantes, réalisées par des experts internationaux, des risques cancérogènes qu’un grand nombre de différents agents font courir à l’homme. Depuis son lancement en 1972, cette série a permis de faire le point sur plus de 880 agents, et les monographies du CIRC sont réputées pour leur minutie, leur exactitude et leur impartialité. https://monographs.iarc.fr/indexfr.php Pour obtenir les critères d’évaluation, voir https://monographs.iarc.fr/FR/Classification/index.php.

    Pour plus d’information, contacter Nicolas Gaudin, Chef, Communication, à com@iarc.fr ou Yann Grosse, à grosse@iarc.fr

  2. Geo

    marți, 28.10.2014 at 16:39

    Sa faca pentru 200.000 de tone pe an ca vine un miros de te doare capul de acolo. Banu conteaza in tara asta, nu ca polueaza locuitorii orasului Sebes si mai ales pe cei din Kogalniceanu. Au fost platiti bani grei pentru aprobare si degeaba a protestat lumea ca oricum fac ce vor. De ce nu ii ancheteaza nimeni pe cei de la primaria Sebes ca parca au prea multi bani, mai ales primarul! Pana la urma urmei Sebesul e plin de cetateni de alta etnie, poate ne mai scapam de ei :))

  3. nelu

    marți, 28.10.2014 at 20:54

    Pai da ca primarul s-ia cumparat Mercedez ca are balta peste,nu iasa cu el sa nul vada cetatenii ce masina are!!!!

  4. Sic transit gloria mundi

    marți, 28.10.2014 at 22:34

    Eram absoltu sigur ca asa se va intampla. Nimic nu-i opreste pe ticalosii astia.
    Ba nu… poate DNA ii poate opri avand in vedere ca chestiunea pute rau de toto a coruptie.
    Daca-ti faci o fabrica de la 0 la ultimul cos de fum fara autorizatii apai trebuie sa fie undeva cateva mite.

  5. Nana

    miercuri, 29.10.2014 at 10:30

    Centre International de Recherche sur le Cancer

    COMMUNIQUE DE PRESSE
    N° 153
    OMS 15 juin, 2004

    LE CIRC CLASSE LE FORMALDEHYDE COMME CANCEROGENE

    CENTRUL INTERNAŢIONAL DE CERCETARE ASUPRA CANCERULUI
    COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 153 O.M.S.
    15 iunie 2004
    Centrul Internaţional de Cercetare asupra Cancerului (CIRC) clasează formaldehida ca substanţa cancerigenă
    „ Două zeci şi şase de cercetători , veniţi din 10 ţări diferite, au evaluat datele ştiinţifice legate de proprietăţile cancerigene ale formaldehidei, un produs chimic larg utilizat”, a spus în loc de introducere Dr. Peter Boyle, Directorul Centrului Internaţional de Cercetare asupra Cancerului (CIRC), din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. La sfârşitul reuniunii organizate de Programul de Monografii ale CIRC, Grupul de Lucru a concluzionat că formaldehida este cancerigenă pentru om, Precedentele evaluări , fondate atunci pe un număr mai mic de studii, concluzionaseră că formaldehida era posibil cancerigenă pentru om, dar noi date provenind de la studii pe persoane expuse la formaldehida au crescut ponderea globală a indicaţiilor ştiinţifice.Pe baza acestor noi date, grupul de experţi a putut determina că, dispune în prezent de suficiente indicii că formaldehida provoacă cancerul rinofaringian la om. Grupul de lucru a găsit indicii pentru cancerul foselor nazale şi al sinusurilor feţei şi indicii „puternice, dar nu suficiente pentru leucemie.In plus, făcând cunoscută importanţa majoră a datelor ştiinţifice legate de asocierea între expunerea la formaldehida şi un risc crescut de leucemie şi de cancer al foselor nazale şi al sinusurilor feţei, Grupul de Lucru a identificat sectoarele de cercetare ce trebuie sâ fie aprofundate.
    Pentru mai multe informaţii de contactat NICOLAS GAUD1N, şef comunicări pe com@iairc.fr sau YAN GROSSE pe grosse@iarc.fr
    Toxicitate asupra omului: acută (pag. 13)
    Percepţia olfactivă şi sensibilitatea la efectele iritante ale formaldehidei variază dela un individ la altul.
    – 2-
    Mirosul ei este perceput la concentraţii cuprinse între 0,1 si 1 ppm. Iritarea mucoaseloi nasale este resimţită de marea masă a populaţiei la concentraţii cuprinse între 1 şi 3 ppm şi se agravează rapid când procentul atmosferic creşte-Majoritatea indivizilor nu pot tolera o expunere prelungită la 4 – 5 ppm. La 10-20 ppm, chiar de la începutul expunerii, survin semne de iritare severă a mucoaselor oculare şi ale căilor respiratorii, O şedere, fie şi scurtă, într-o atmosferă în care concentraţia de formaldehidă este mai mare de 50 ppm, poate fii cauza unui bronhospasm sever şi a unor leziuni caustice grave ale arborelui respirator (edeme pulmonare acute, ulceraţii traheale şi hronhice .„) Mai multe studii epidemiologice au pus în evidentă manifestări care evocă un psihosindrom organic ( cefalee. astenie, tulburări ale memoriei, bunei dispoziţii si a somnului…’) la indivizii expuşi la formaldebidă si solvanţi organici.
    Cancerogeneză (pag. 15 )
    In 2004, CIRC a clasat formaldehidă In grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om.
    Acest aviz se bazează pe rezultatele mai multor studii epidemiologice şi ale unei meta-analize publicată în 1997, care scot în evidenţă o creştre u incidenţei cancerelof nasofaringiene la subiecţi expuşi profesional.
    Se suspectează de asemenea, posibilitatea unei legături între expunerile la formaldehidă şi apariţia leucemiilor, mai ales de tip mielold.
    Mai multe studii caz-martori au arătat o creştere a numărului de carcinoame (cancertt) ale sinusurilor cu un efect ce depinde de doză. Aceste rezultate sunt contrazise de alte studii,dar această diferenţă s-ar putea explica prin faptul că unele studii n-au luat în calcul expunerea la pulberile de lemn.
    Alte organe ,ce pot fi afectate de cancer ( cavitatea bucală, pancreasul, creierul,plămânii…) au fost evocate în anumite studii, fără a se pune în evidenţă ,totuşi, o legătură de cauzalitate formală cu expunerea la formaldehidă
    Efecte asupra reproducerii.Se arată rezultatele a 11 studii epidemiologice care au evaluat efectele expunerilor ia formaldehidă asupra diferiţilor parametri de reproducere ( fertilitate, avort, greutate ia naştere, malformaţii, endometrioză). Singurele efecte observate sunt o creştere a avorturilor spontane si o scădere a greutăţii la naştere :aceste rezultate rămân totuşi îndoielnice şi nu poate fi exclus şi rolul altor factori de risc.
    World Health Organization
    International Agency for Research on Cancer Organisation mondiale de la Santé-Centre international de Recherche sur le Cancer;150, cours Albert-Thomas 69372 Lyon Cedex 08 (France);Telephone: 33 472 738 485 Facsimile: 33 472 738 311 https://www.iarc.fr

  6. dan

    joi, 30.10.2014 at 09:04

    Pentru Dumnezeu! Oare cei care dau aprobari pentru aceasta crima impotriva naturii si a oamenilor din zona chiar nu mai au nici un pic de intelepciune?Constiinta? Ingrozitor va fi pentru cei din zona!Si asa gradinile, pomii fructiferi, sanatatea oamenilor sunt compromise! Sa ne parasim caminele de o viata pentru a-i lasa pe straini sa ne desertifice?

  7. Marcel

    joi, 30.10.2014 at 14:33

    asta este , suntem o natie slaba, asteptam linistiti sa fim omorati cu zile, incetul cu incetul….sa nu mai zic ca suntem jefuiti zilnic prin taxe,impozite, preturi,amenzi etc. tot mai mari si stam si stam…..

    • ION

      duminică, 02.11.2014 at 00:22

      MUN. SEBES SE TRANSFORMA IN AUSCHWITZ, IAR CEI DIN ALBA IULIA SUNT LA NUMAI 7 KM DE COSUL DE GAZARE AL FIRMEI KRONOSPAN. CU TOATE ACESTEA LUMEA INCA DOARME, CINE A FACUT GALAGIE, SE PARE CA SI-A LUAT BANII SI S-A LINISTIT. RUSINE PENTRU CEI CARE AU VANDUT AERUL CURAT AL SEBES-ULUI.

  8. puffin

    marți, 06.01.2015 at 22:42

    Cate portbagaje, cate plase, cate plicuri si valize sa ascunzi asta : 20.02.2008-“O garnitura s-a fisurat la un filtru care filtreaza solutia de formaldehida inainte de depozitare in rezervoare…care a condos la deversarea accidentala a cca 800 kg formaldehida”; -in 19.05.2008,la ora 1,46-“defectiune la reactorul de formaldehida”, limita maxima admisa de formaldehide a fost depasita de 5 ori ,respectiv de 2 ori; si ei ne toarna asta ca la gradinita?! „Potenţiale surse de poluare ale solului şi subsolului sunt doar eventualele scurgeri accidentale de lichide cu conţinut de substanţe periculoase (metanol, soluţie de formaldehidă). Deoarece instalaţia este amplasată pe o platformă impermeabilizată prin betonare, chiar dacă aceste scurgeri se produc, soluţiile scurse se colectează şi apoi se recirculă în proces, ca atare nu se poate produce nici o poluare a solului sau subsolului, şi deci nu va exista un impact asupra calităţii solului şi subsolului.”

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax