Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

Ministrul Culturii i-a cerut premierului să-şi asume dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO: „Şansele să fie depus scad în următoarea guvernare”

Publicat

ROŞIA-MONTANĂiMinistrul Culturii, Corina Şuteu, îi cere premierului să îşi asume dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. Susţine că dacă nu se depune dosarul acum, șansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare.

Într-o postare pe Facebook, Corina Şuteu reaminteşte că ministerul Culturii a pregătit dosarul „Peisajul cultural minier de la Roșia Montană”, ce a fost înmânat Delegației României la UNESCO de la Paris pe 9 decembrie 2016, la doar 11 luni după înscrierea Roșiei Montane pe Lista Indicativă UNESCO.

Potrivit ministrului, dosarul finalizat nu a fost încă asumat de premierul Dacian Cioloş, fiind ultimul pas de care mai depinde înscrierea sa oficială pe agenda UNESCO și recunoașterea internațională a Roșiei Montane ca sit unic în lume.

„Îmi exprim îngrijorarea profundă că dacă depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO nu se va face acum, cu asumarea actualului Guvern, șansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare. Consider că asumarea dosarului Roșia Montană în UNESCO este o responsabilitate pe care o avem față de comunitatea locală, față de așteptările societății civile, față de comunitatea științifică națională și internațională care s-a implicat în realizarea acestui demers”, transmite ministrul Culturii.

În opinia Corinei Şuteu, “situl din Munții Apuseni, unic în lume, trebuie recunoscut la nivel internațional și protejat. Din perspectiva Ministerului Culturii nu există niciun argument științific sau legat de conservarea patrimoniului care să blocheze depunerea oficială a acestui dosar”.

Ministrul mai precizează că “patrimoniul de la Roșia Montană este o resursă inestimabilă, inclusiv din punct de vedere economic. Protejarea lui garantează viitorul dezvoltării zonei și este o obligație în raport cu legislația românească și cu tratatele internaționale pe care țara noastră și le-a asumat. Orice amânare sau evitare a îndeplinirii acestor obligații este, credem, împotriva interesului național. Șansa pe care o are acum Roșia Montană se situează într-o fereastră restrânsă de oportunitate. Neasumarea dosarului la nivel de Premier în timpul scurt rămas până la numirea noului Guvern aruncă recunoașterea Roșiei Montane pe lista UNESCO într-un orizont incert”.

În 5 februarie 2016, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului au transmis către Paris propunerea României de actualizare a Listei Indicative prin includerea Peisajului Cultural Roșia Montană: “Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial”, a declarat Vlad Alexandrescu. În fapt, sub coordonarea Corinei Șuteu, dosarul a fost finalizat în câteva luni, iar statul român putea deja să înainteze dosarul de candidatură la UNESCO.

În 16 februarie 2016, Vlad Alexandrescu a anunțaz că va crea un „Task Force Roșia Montană”, grup de lucru menit să coordoneze la nivel de Guvern acțiunile ministerelor și ale altor instituții implicate. Task force-ul a fost preluat de Secretariatul General al Guvernului și transformat în Unitatea Guvernamentală de Asistență Tehnică Roșia Montană – Munții Apuseni.

Apoi, realizat de Institutului Național al Patrimoniului sub coordonarea ministrului Culturii și a secretarului de Stat Oana Bogdan, dosarul Roșia Montană în UNESCO este finalizat în noiembrie 2016.

„Dosarul complet Roșia Montană a fost depus la Delegaţia permanentă a României pe langă UNESCO, de unde trebuie înmânat Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO. Intenția Premierului Dacian Cioloș și a mea este ca depunerea dosarului Roșia Montană să aibă loc în cel mai scurt timp, în măsura în care toate exigențele sunt îndeplinite”, declara, în 9 decembrie, Corina Șuteu.

Vezi şi VIDEO: Ministrul Culturii, la Alba Iulia. Dosarul pentru înscrierea sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, depus în 9 decembrie

Calendarul dosarului Roșia Montană în UNESCO

1 Februarie 2017: Termen limită de depunere a dosarului la UNESCO – Centrul Patrimoniului Mondial

Februarie – August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review)

Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat

Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Propunerea de includere pe lista indicativă UNESCO pune capăt definitiv proiectului minier privat ce viza exploatarea aurului de la Roşia Montană. Potrivit evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

„Roșia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent.

Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuindcel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial.

Prin procesul de evaluare și activare a peisajului cultural minier Roșia Montană se urmărește atât recunoașterea largă și protejarea valorii sale universale, cât și inițierea unui program integrat de dezvoltare a localității și a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural și natural, și de susținere a comunității locale. În acest sens, Guvernul României va iniția un program de acțiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene și naționale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar și educație și formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile și ale economiei verzi, mai precizează sursa citată.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO ȘTIREA TA: Cum se face deszăpezirea, la Vingard. Șoferul unui utilaj simulează că aruncă antiderapant

Publicat

Un șofer care circula într-un autoturism în spatele unui utilaj de deszăpezire a descoperit că de fapt acesta nu lăsa nici o urmă de antiderapant în urma sa. Cum s-ar zice, simula că aruncă soluția salvatoare. Așa că omul s-a gândit să filmeze. Imaginile au fost suprinse miercuri, prin comuna Vingard. Ar fi interesant de văzut dacă firma care prestează serviciile de deszăpezire va deconta și „simularea”. 

Citește mai departe
Publicitate

EDITORIAL

Rânjetul balcanic al lui Iohannis și Guvernul Viorica. A dat o șansă PSD-ului, a luat o șansă României

Publicat

Sistemul a rânjit astăzi la români. Ultimul personaj care putea să arate cu degetul nerușinarea de a instala o slugă perfectă, docilă și în același timp necalificată în funcția de prim-ministru al României, de a-și ridica vocea în numele principiilor și al bunului simț, și-a desfăcut paltonul și ne-a arătat cicatricele morale.

Ne-a arătat că și salamul său săsesc este parte a unei paradigme morale din care probabil că nu (mai) avem scăpare. Ne-a arătat și nouă, dar și celor mai tineri, că în România contează calculele politice și nu principiile, că la vârful statului e nevoie de ”neconflictuali” ascultători și nu de oameni cu anvergură și bine pregătiți.

Președintele ne-a spus astăzi, indirect, că asta e țara unde modelul de succes este cocul monoglot, fandoseala miorlăită, supușenia absolută. Astea ar fi ingredientele necesare unui bun prim-ministru. Munca? Pentru fraieri! Carieră politică ireproșabilă? O chestiune pur teoretică! Anvergura intelectuală?  O boală grea! Studiul și instruirea? Decât posibile piedici!

Ne-a arătat că slugărnicia afișată triumfal este un atuu frecventabil, acceptabil.

În acest context, explicațiile sale au fost de un penibil rar. Tonul său, de o falsitate rușinoasă. În timp ce ”mai dădea o șansă PSD-ului”, mai lua o șansă României.

Ni s-a explicat că, de fapt, ce a făcut mamutul din fruntea statului a fost foarte abil. Cică ar vrea ca social-democrații să se împiedece în Guvernul Viorica și să își rupă picioarele. De aia a zis ”da” din prima la cununia cu această Viorica.

Așa, el ar avea prima șansă la alegerile viitoare. De parcă ăsta ar fi vreun proiect de țară de care noi ne agățăm cu toate puterile. Să mai ”iasă” el o dată. La așa explicații, noi ar trebui să închidem complice un ochi: ”Aaaaa, al dracului neamțu! Deștept, ce mai… os de teuton! Cum s-a gândit el în viitor, e un vizionar!”

Păi nu? Teoria binelui mai mare, în varianta pentru retardați!

De fapt, doream să spun un lucru simplu, dar m-am luat cu vorba. De astăzi, președintele Iohannis nu mai reprezintă, simbolic, nimic. Prin el, sistemul a rânjit la români în cel mai pur stil balcanic.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

WhatsApp își va avertiza utilizatorii când sunt victime ale unei campanii de dezinformare

Publicat

WhatsApp îşi va avertiza utilizatorii când sunt victime ale unei campanii de dezinformare desfăşurate în masă. Inginerii WhatsApp testează în prezent un sistem de detectare şi avertizare a utilizatorilor cu privire la mesajele de tip spam, care conţin informaţii de natură să creeze panică.

Mesajele de tipul „dă mai departe să afle şi alţii” nu sunt o noutate în mediul digital. Însă, răspândirea unor informaţii false prin intermediul unei baze enorme de utilizatori, cum este cazul WhatsApp, poate avea consecinţe grave.

Drept urmare, cei ce la WhatsApp încearcă să limiteze impactul acestui tip de mesaje răspândite în cadrul propriei reţele. Utilizatorii vor fi avertizaţi când sunt pe cale să devină victimele unei astfel de campanii.

Astfel, conform notificărilor observate deja de un număr limitat de utilizatori, când primesc sau sunt pe cale să trimită mai departe un mesaj care a circulat deja pe la un număr semnificativ de persoane, utilizatorii WhatsApp vor fi atenţionaţi. Deşi pot părea inofensive şi uşor de depistat, acest gen de mesaje au arătat deja cât de periculoase pot fi.

Şapte persoane au murit în luna mai a anului trecut în India, după ce un astfel de mesaj propagat prin WhatsApp a creat isterie în rândul populaţiei cu privire la presupuşi răpitori de copii.

Facebook, care deţine WhatsApp, nu este la prima încercare de a limita impactul ştirilor false trimise prin intermediul WhatsApp. Anul trecut, compania americană a cumpărat reclame în ziare, atât în India, cât şi în Europa, pentru învăţa oamenii cum să identifica ştirile false.

Funcţia este deocamdată testată, neexistând informaţii cu privire la implementarea oficială.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Alba, pe locul 7 în top judeţe cu rată mare a criminalităţii. Peste 200 persoane condamnate, într-un an

Publicat

Judeţul Alba este pe locul 7 în clasamentul naţional privind rata criminalităţii. Aceasta reprezintă numărul persoanelor condamnate definitiv raportat la 100.000 de locuitori. Alba a mai coborât două locuri faţă de anii trecuţi, semn că rata este în scădere.

Rata criminalităţii în judeţul Alba a început să crească din anul 2010. Până atunci, judeţul era pe la jumătatea clasamentului naţional, ca acest capitol, însă acum opt ani, rata criminalităţii a crescut considerabil. În 2016, însă, a ajuns să ocupe locul 7, de la permanenta prezenţă în top 5. Acum doi ani, erau 219 persoane condamnate, la 100.000 de locuitori, în judeţul Alba.

Citeşte şi Condamnaţii anului 2017. Dosare grele, sentinţe pe măsură, la instanţele de judecată din Alba

Citeşte şi CONDAMNAŢII anului 2016. Decizii la instanţele din ALBA în dosare de corupţie, înşelăciuni, crime şi alte cauze penale

Datele se regăsesc într-o analiză realizată de cotidianul.ro, pornind de la informațiile furnizate de Institutului Național de Statistică (INS).

 

Potrivit sursei citate, în ultimii 20 de ani, rata criminalității s-a redus la mai bine de jumătate din valoarea maximă înregistrată la sfârșitul anilor ‘90. Factorii socio-economici au influențat puternic evoluția ratei criminalității din România. O treime din județele României au cunoscut o evoluție sinuoasă a ratei criminalității, cu un ecart foarte mare între valoarea minimă și valoarea maximă înregistrate într-un interval de timp redus.

Dacă în 1998 lider în topul criminalității era județul Mehedinți, în 2016 primul loc a fost ocupat de Tulcea.

În județul Bihor, de exemplu, rata criminalității aproape s-a dublat pe parcursul unui an, atingând nivelul maxim înregistrat la nivel național. Dacă în anul 2003 erau înregistrate 452 de condamnări la 100.000 de locuitori, în anul următor numărul condamnărilor la suta de mii de locuitori a ajuns la 743.

sursa: cotidianul.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Legea prevenirii a intrat în vigoare. Neregulile pentru care firmele vor scăpa de amenzi nu au fost stabilite

Publicat

Legea prevenirii, potrivit căreia inspectorii de stat nu vor mai aplica amenzi firmelor la prima abatere, ci doar un avertisment, cu condiția ca societățile să remedieze problemele într-un anumit interval de timp, a intrat în vigoare miercuri, 17 ianuarie, la 20 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, lista neregulilor pentru care firmele vor scăpa de amenzi încă n-a fost stabilită de Guvern, iar  în bugetul de stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri cu 35% a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări.

Guvernarea PSD a promis că firmele nu vor mai fi amendate din start de Fisc, ci vor beneficia de o clemență la prima eroare și de posibilitatea de a o remedia. Legea prevenirii, anunțată cu mare tam-tam de Liviu Dragnea, a fost lăsată, însă, fără domeniile de aplicare.

„Prin eliminarea menţionării în lege a contravenţiilor supuse acesteia, cele mai multe contravenţii cu care micii întreprinzători sunt sancţionaţi de organele de control, şi care sunt cuprinse în legi sau ordonanţe, cum ar fi Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal sau Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, este posibil să nu fie supuse principiilor prevenirii stabilite de lege”, arată oficialii Consiliului pentru IMM-uri.

Mai mult, în bugetul de Stat pe 2018, sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări: la cap. 3501, subcap. 01- Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale – este prevăzută o creștere cu 34,66% raportat la 2017, iar la subcap. 50 – Alte amenzi, penalităţi şi confiscări – este prevăzută o creștere cu 172,72% raportat la 2017.

Conform legii prevenirii, toate autoritățile, instituțiile cu atribuții de control, constatare și sancționare a contravențiilor au obligația că, în trei luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri și să aloce pe pagină de internet secțiuni speciale dedicate informării publice privind legislația în vigoare, drepturile și obligațiile în desfășurarea activităților de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor.

Aceste autorități cu atribuții de control au obligația să îndrume persoanele interesate în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legale, urmând să afișeze pe site-urile proprii spetele cu frecvență ridicată și soluțiile de îndrumare în aceste cazuri.

În cazul constatării săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în dispozițiile legale, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenției prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezenței legi. În această situație nu se aplică sancțiuni contravenționale complementare.

Practic, Legea prevenirii, cunoscută inițial ca Legea prevenției, oferă firmelor găsite cu nereguli în timpul unui control un răgaz de 90 de zile calendaristice pentru a-și corecta problemele constatate.

Astfel, inspectorii de stat nu vor mai putea aplica amenzi la prima constatare a unei fapte, însă doar cu condiţia ca aceasta să fie una de natură contravenţională, nu de natură penală. Astfel, pentru faptele care constituie contravenţii şi sunt prevăzute de anumite acte normative, va fi acordat contribuabililor un termen în care aceştia vor putea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

Legea, inițiată de Guvern și adoptată în decembrie de Cameră Deputaților, în calitate de for decizional, a fost ulterior promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Legea a fost publicată în Monitorul Oficial în 28 decembrie 2017.

sursa: realitatea.net, avocatnet.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate