Contacteaza-ne si pe

ECONOMIE

Patru MILIARDE de dolari: Miza proiectului ratat de la Roșia Montană! Un fond de pe Wall Street susține ”Gabriel Resources” împotriva României!

Publicat

salvam rosia montanaDisputa pentru proiectul minier de la Roșia Montană, derulată în tăcere sub tutela Băncii Mondiale ar putea lăsa România fără 4 miliarde de dolari. Pariază pe asta un fond de investiții de pe Wall Street care susține financiar procesul deschis de ”Gabriel Resources” statului român, în schimbul unui procent din câștig. Procesul are loc într-o tăcere absolută, agreeată atât de România, cât și de compania străină. Proiectul minier a fost unul ”cu cântec”, încă de la început fiind implicate servicii secrete și personaje controversate. O istorie la zi a situației fostei viitoare investiții din Munții Apuseni.

Vă mai amintiți campania ”Ce ai face cu patru miliarde de dolari?” inițiată cu vreo 6 ani în urmă de Roșia Montană Gold Corporation? Pe scurt, era vorba despre niște spoturi video care reprezentau oameni ”simpli”, ”opriți” pe stradă și întrebați în ce proiect ar trebui să investească România patru miliarde de dolari? Un fel de vox-populi. Răspunsurile erau la fel de ”simple” precum erau și respondenții. Toate nevoile țării erau enumerate, de la autostrăzi la educație, sere pentru legume românești și bani pentru IMM-uri. Importantă era însă concluzia: ”Proiectul de la Roșia Montană aduce României patru miliarde de dolari respectând standardele de mediu”. Mesajul are o oarecare relevanță abia acum, când România ar putea pierde exact (!) 4 miliarde de dolari în urma unui proces netransparent aflat pe rolul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor legate de Investiții din cadrul Băncii Mondiale.

Așadar, să nu fi fost vorba, încă de la început, de bani pe care România ar fi putut să îi ia în cazul începerii proiectului, ci despre bani pe care statul ar putea fi obligat să-i dea, în cazul blocării acestuia? Surse din cadrul companiei ”Gabriel Resources” au spus pentru alba24.ro că indiferent de echipele de management care s-au perindat la conducere, a fost ”cultivat un comportament juridic adecvat ținând cont de situația în care s-ar ajunge la proces”. Aceasta înseamnă că ”Gabriel” a avut întotdeauna o strategie cu finalitate legală, care să-i confere un avantaj în cazul unei dispute la instanțele internaționale. De cealaltă parte, statul a avut un comportament ambiguu, schimbările de miniștri și schimbările de poziție ale guvernelor, contribuind la aceasta.

Tratate bilaterale, la momentul ”oportun”

Gabriel Resources vs. Statul Român este ”vedeta” litigiilor aflate în dispută la International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID, din punct de vedere al mizei financiare. Cu toate acestea, paradoxal dar poate nu întâmplător, publicul din România nu știe mai nimic despre acest proces. Potrivit tratatelor bilaterale între România, Marea Britanie și Canada (unde sunt înregistrate filialele ”Gabriel”), în baza cărora se desfășoară disputa juridică amintită, companiile britanice și canadiene au dreptul să dea România în judecată dacă consideră că acțiunile statului le aduc prejudicii. Și companiile românești pot da în judecată cele două țări, dar, bineînțeles, nu este cazul. În plus, tratatele au fost semnate în 2011, când situația exploatării de la Roșia Montană începea să se clatine serios. Care a fost atunci motivul pentru care România a acceptat semnarea celor două tratate din care nu câștiga nimic?

Transparența zero: punct comun al celor două părți

Tratatul cu Canada presupune transparență. În cazul unui proces, cum este acesta, publicul are dreptul să aibă acces la audieri și la documentele juridice, cu excepția cazurilor în care sunt discutate informații confidențiale sau secrete de stat. Această regulă poate fi ignorată, dacă părțile din proces au ajuns la un acord prin care doresc restricționarea accesului, iar curtea de arbitraj a Băncii Mondiale acceptă regulile stabilite de părțile implicate. Și din moment ce documentele procesului nu sunt publice (în ciuda deciziei unei instanțe din Cluj Napoca), înseamnă că nici statul și nici compania să nu doresc ca publicul din România (în special) să nu aibă acces la acest proces cu o miză uriașă.  Nu se știe ce resurse implică procesul, ce strategie este urmată, ce pleadează partea română… De fapt, nu se șite mai nimic.

Gabriel vs. RomaniaPotrivit unui raport internațional, făcut public astăzi (14 februarie 2017) de Corporate Europe Observatory, ”Gabriel Resources” și guvernul român țin departe de ochii publicului datele acestui proces, iar documentele esențiale rămân secrete. ”Ambele părți au eșuat în a derula acest arbitraj într-o manieră transparentă. Această lipsă de transparență este incompatibilă cu obligațiile României de a asigura cetățenilor ei dreptul de acces la informație” spune Marcos Orellana de la Centrul pentru Drept Internațional de Mediu, avocat care acordă asistență celor de la Alburnus Maior și care, de altfel, a participat la prima audiere de la Washington, în calitate de observator (la sfârșitul anului trecut). Acesta a constatat că ”audierea nu a fost transmisă online, ci prin televiziune cu circuit închis, numai pentru cei care se aflau în clădirea tribunalului, fără acces la prezentările powerpoint făcute de părți”.

Bani de pe Wall Street, pariați pe investiția de la Alba

Raportul amintit este intitulat ”Goana după aur se mută în tribunalele de investiții” și a fost publicat astăzi de către Corporate Europe Observatory (co-editat de Mining Watch România, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Alburnus Maior). Documentul aduce o informație inedită și surprinzătoare legată de faptul că un fond de pe Wall Street pariază împotriva statului român și susține financiar compania ”Gabriel Resources” în acest proces, urmând să primească o felie serioasă din eventualul câștig. Este vorba despre ”Tenor Capital Management” care plătește avocații companiei, în schimbul unui procent din câștig. Fondul este specializat în asemenea operațiuni. Spre exemplu, în 2016, în cazul Crystallex vs. Venezuela, ”Tenor Capital Management” a obținut 1,4 miliarde de dolari, în urma celor 36 de milioane de dolari ”investite” în caz. Asemenea aranjamente financiare ridică mult costurile de apărare ale statului român, în acest caz și dezechilibrează mult balanța. Primul efect: intimidarea autorităților fiscale din România în legătură cu o investigație legată de rambursări de TVA în valoare de 27 de milioane de lei pentru activități de PR, promovare și consultanță.

Cu cine se apără România?

Potrivit siteului celor de la ICSID, ”Gabriel Resources” este reprezentată de White & Case din Washington DC, o firmă care își propune ”să ajute companiile, guvernele și instituțiile financiare să își atingă ambițiile globale”. De cealaltă parte, România a apelat la consorțiul format din LALIVE Geneva și Leaua & Asociații din București. Statul a mai apelat la acest consorțiu și în cazul unui litigiu început în 2010 la Tribunalul Arbitral ICSID, reușind să evite plata a aproape 500 de milioane de dolari către Hassan Awdi, Entreprise Business Consultants Inc și Alfa El Corporation, într-un alt caz celebru: Rodipet.

Cum s-a ajuns la 4 miliarde de dolari?

La jumătatea anului 2015, ”Gabriel Resources” reclama statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile române cu cele canadiene și britanice, la șase luni după ce compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile. Potrivit reprezentanților companiei, nu au primit nici un răspuns. „Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate”, se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată. De asemenea, compania mai preciza că a investit în total aproape 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană, bani pe care îi vrea înapoi împreună cu profiturile potențiale. În concluzie, managementul companiei a fost perfect, de vină fiind doar statul.

Offshore și personaje controversate

Roșia Montană a devenit celebră după ce un personaj controversat, cu legături în serviciile secrete româneşti şi străine, pe nume Frank Timiş, a iniţiat, în spatele unui offshore, un proiect de extragere a aurului din mină folosind tehnica separării aurului prin cianură.

contract asociereToată povestea a început în 1994, când Ministerul Industriilor a elaborat o listă a proiectelor prioritare pentru cooperare internaţională în industria minieră. Dintre acestea, cel mai important era cel de la Roşia Montană, despre care existau informaţii certe cu privire la concentraţia ridicată de aur care există în acest zăcământ. Un an mai târziu, în 1995, Consiliul de Administraţie al RAC Deva, transformată între timp în Minvest, a elaborat un caiet de sarcini prin care se prevedea găsirea unui partener străin care să asigure surse de finanţare şi care să primească 49% din afacere, restul de 51% urmând să rămână părţii române. În acel an, compania australiană Gabriel Resources NL, cu sediul în Oxleigh dr. Malaga (Australia de Vest), reprezentată de omul de afaceri Frank Timiş, a transmis autorităţilor române o scrisoare de intenţie prin care propunea tocmai o cooperare pentru prelucrarea minereurilor auro-argintifere în amestec cu steril vechi de la Roşia Montană, Gura Barza – Brad şi Zlatna.

Servicii secrete și o asociere ca în anii 90…

Acordul semnat între cele două părţi la data de 4 septembrie 1995 a avut, însă, cu totul alte elemente decât cele stabilite iniţial de Consiliul de Administraţie al RAC Deva. Prin acest acord, statul român detinea maxim 49% din afacere, iar partenerul străin –compania australiană obscură şi fără nici un fel de experienţă în domeniu – restul de 51%.
La acea dată, Gabriel Resources NL nu a depus nici un fel de documente care să ateste bonitatea firmei, dar, cu toate acestea, afacerea, care era în totală contradicţie cu deciziile anterioare ale Consiliului de Administraţie de la RAC Deva, s-a realizat. Reprezentanţii Regiei au trecut imediat la treabă şi au transmis, fără acordul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, licenţele de exploatare din zonele vizate de proiect către Gabriel Resources NL.

În acest fel, firma din Australia de Vest a reuşit o asociere pe uşa din dos cu statul. Afacerea a fost perfectată cu Frank Timis, un om de afaceri cu un trecut dubios şi cu legături în serviciile secrete (a sponsorizat din postura de proprietar al proiectului de la Roşia Montană, o adunare a şefilor de servicii secrete din Europa Centrală şi de Est, la Snagov).

Ponderea statului român s-a diminuat şi mai mult printr-o serie de acte, semnate de către directorii de la RAC. Astfel, un act adiţional semnat în 1997 cu Frank Timiş de către reprezentanţii companiei de la Deva, fără acordul Consiliului de Administraţie al societăţii, a adus înţelegerea cu Gabriel Resources foarte aproape de ceea ce „australienii” intenţionau încă de la început: statul român poate deţine 20% până la 35% din afacere (dacă aduce aport în natură).

Afacere pierdută felie cu felie

Gabriel Resources NL, spre deosebire de statul român, ştia ce face încă de la început, o dovedeşte înscrierea la Bursa de Valori din Vancouver (în data de 25.04.1997) a firmei Gabriel Resources cu sediul în Denver, Colorado. Compania a înaintat un prospect realizat de Goespel Shields & Partners (firma de brokeraj) ce arată că ar deţine 80% dintr-o viitoare exploatare minieră din România, mai precis cea de la Roşia Montană.

act aditionalProblema este, însă, faptul că societatea mixtă, SC Eurogold Resources SA, formată de RAC Deva (33,8%), Gabriel Resources Ltd. Canada (65%) şi încă câteva societăţi româneşti cu procente insignifiante (Cartel Bau SA Cluj-Napoca, Foricon SA Deva si Comat Trading SA Bistrița), s-a infiinţat în 11.06.1997, cu două luni după înscrierea Gabriel Resources pe bursă.
În noua firmă, partenerul australian s-a metamorfozat în „Gabriel Resources Ltd.„, cu sediul în paradisul fiscal Channel Islands, Marea Britanie, reprezentat prin Frank Timiş şi Gerard Edward Wood. Un ultim act adiţional semnat de directorul general de atunci al RAC Deva a pus capac afacerii în ceea ce priveşte procentul ce îi revenea părţii române. Ponderea RAC Deva a scăzut de la 33,8% la 19,3%. Decizia s-a luat din nou fără a exista mandate din partea Adunării Generale a Acţionarilor. Miza: 310 tone de aur şi aproximativ 1600 de tone de argint. O parte dintre aceste date s-au regăsit într-un dosar deschis de DNA cu mai mulți ani în urmă, care s-a terminat exact așa cum a început: discret.

Ce n-ai face cu 4 miliarde de dolari?

Au urmat ani întregi de războaie de imagine cu toată lumea: militanţi, activişti, instituţii ale statului, presă, public… care au costat zeci de milioane de euro, bani cheltuiți cu o eficienţă discutabilă. Managementul companiei a fost asigurat succesiv de mai multe echipe, niciuna nereușind să ”pornească” investiția. În final, scandalul cu miză enormă a ajuns în faza arbitrajului internațional. Cu ajutorul unor super-avocați, compania va încerca să îi facă pe români să plătească cele 4 miliarde de dolari, după ce, cu câțiva ani înainte, îi întreba ce ar face cu ei. Nici unul dintre ”oamenii simpli” din campaniile ”Gabriel” nu au răspuns că i-ar da companiei, drept despăgubire. Probabil că întrebarea corectă ar fi fost: ”ce n-ai face cu 4 miliarde de dolari?”

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ADMINISTRATIE

Hava îl parafrazează pe Seneca în legătură cu mașinile parcate ”aiurea” în Alba Iulia: ”ridicare urbanum est”

Publicat

Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a anunțat că prin implementarea sistemului de ridicare a mașinilor parcate neregulamentar în oraș, administrația nu face decât să ”taxeze nesimțirea afișată ostentativ”. Acesta a adăugat că toți cei implicați în această activitate au făcut astăzi o vizită la Sibiu, un oraș unde acest sistem a fost deja pus în practică. ”Niciun albaiulian care își ia cu el la volan și bunul simț, nu doar cheile, nu va fi afectat” a afirmat Hava. Pentru a fi mai convingător, primarul a parafrazat vorbele atribuite filosofului Seneca: errare humanum est au devenit ridicare urbanum est.

”Alba Iulia, la nașterea ei, a fost contemporană cu Seneca. O adaptare mai mult sau mai puțin inspirată, pornind de vestitul ”errare humanum est” atribuit lui, tot se impune: ridicare urbanum est. Cam așa aș rezuma ceea ce se va întampla, cel mai probabil, din februarie și în Alba Iulia, ca în orice alt oraș civilizat din țară și, mai ales, din Europa. Vorbesc de ridicarea mașinilor parcate aiurea, pe spațiul public. Și subliniez aiurea.

Pentru că, nicio mașină parcată regulamentar nu va fi afectată de noua măsură impusă de lege. Pe scurt, nu vom face altceva decât să taxam nesimțirea afișată ostentativ. Să îi punem la respect pe cei care “descalecă “ din mașină direct la casa de marcat din supermarket.

Oricine are treabă, oriunde în oras, între 8 si 16, are și alternative de parcare, cu condiția să le și caute, cum fac oamenii cu bun simț. În afara acestui interval, aproape la fel, cu puțină răbdare în plus. Așadar, niciun albaiulian care își ia cu el la volan și bunul simț, nu doar cheile, nu va fi afectat.

Cei care vor greși înseamnă că au timpul, nervii și banii necesari să își răscumpere greșeala… Momentan se studiază problema, se compară cu alte sisteme asemanatoare și se evaluează toate posibilitățile de adaptare la situația din teren, astfel încât surprizele să fie excluse. Azi, toți cei implicați sunt în deplasare de documentare la Sibiu” a afirmat Mircea Hava, într-o postare pe contul său de facebook.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Concurs la IPJ Alba pentru încadrare a 12 posturi de ofiţeri, agenţi şi de personal contractual

Publicat

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a scos la concurs, pentru încadrare din sursă externă, 12 posturi vacante de ofiţeri, agenţi şi de personal contractual. Înscrierile se efectuează până în data de 19 ianuarie, pentru posturile de ofiţeri şi agenţi de poliţie şi până în data de 26 ianuarie, pentru posturile de personal contractual.

La data de 11 ianuarie au debutat înscrierile la concursurile organizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba, pentru încadrarea, din sursă externă a unui număr de 12 posturi, după cum urmează:

-un post de ofițer specialist la Serviciul Resurse Umane – Formare profesională continuă;
-un post de ofițer specialist la Serviciul Logistic – Administrarea patrimoniului imobiliar și intendență,
-un post de ofițer specialist la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice;
-un post de ofițer specialist la Structura de Securitate (CSTIC);
-două posturi de agent la Financiar;
-un post de agent la Serviciul Logistic, Biroul Tehnic – Exploatare și reparații auto;
-un post de agent la Serviciul Logistic – Administrarea patrimoniului imobiliar și intendență – construcții;
-un post de agent (analist programator ajutor) la Serviciul Comunicații și Informatică;
-un post de agent (administrator rețea) la Serviciul Comunicații și Informatică;
-un post de personal contractual muncitor calificat (bucătar) la Serviciul Logistic – Popotă;
-un post de personal contractual operator controlor date la Serviciul Rutier;

Condiţiile ce trebuie îndeplinite de către candidaţi, calendarul întregii activităţi, tematica şi bibliografia, precum şi alte date de interes, se regăsesc pe site-ul https://ab.politiaromana.ro.

Înscrierile au loc până în data de 19 ianuarie, pentru posturile de ofiţeri şi agenţi de poliţie şi până în data de 26 ianuarie, pentru funcțiile de personal contractual.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

IPJ Alba: Amenzi de peste 60.000 de lei, în ultimele 24 de ore. Opt şoferi au rămas fără permise

Publicat

În ultimele 24 de ore, poliţiştii din Alba au intervenit la 22 de evenimente, 17 fiind solicitări ale cetăţenilor făcute prin serviciul de urgenţă 112, au aplicat 250 de amenzi şi au constatat 42 de infracţiuni. 13 infracţiuni au fost constatate în flagrant delict.

Au fost constatate 42 de infracţiuni şi au fost aplicate 250 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de  63.855 lei, din care 20 pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică, 227 la O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, iar restul la alte acte normative, transmite IPJ Alba.

Dintre sancţiunile aplicate la regimul rutier, 45 au fost aplicate pentru depăşirea regimului legal de viteză.

Au fost reţinute 8 de permise de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice şi au fost retrase 6 certificate de înmatriculare.

13 autori de infracțiuni au fost depistaţi în flagrant delict.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Minor din Blaj, cu dosar penal pentru furt. I-a sustras telefonul mobil unui tânăr, pe stradă

Publicat

Un minor, în vârstă de 15 ani, din Blaj, este cercetat de poliţiştii de investigaţii criminale din muncipiu, pentru un furt comis în noiembrie 2017. A fost depistat luni, în cadrul unei acţiuni cu efective mărite.

Citeşte şi Acţiune de amploare a Poliţiei, la Blaj şi localităţile arondate. Amenzi de peste 30.000 de lei

Minorul ar fi abordat, pe stradă, alt minor căruia i-ar fi cerut să-i împrumute telefonul mobil pentru a verifica o aplicaţie, iar ulterior ar fugit cu telefonul, în valoare de 850 de lei.

Prejudiciul a fost recuperat integral şi restituit păgubitului, iar faţă de minor, cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

A distrus tastatura unui bancomat, la Blaj. Tânăr de 33 de ani, cercetat de poliţişti

Publicat

Un tânăr în vârstă de 33 de ani din Blaj este cercetat de poliţiştii de investigaţii criminale, pentru o faptă de distrugere comisă la sfârșitul lunii decembrie 2017.

Bărbatul ar fi distrus tastatura unui aparat ATM aparţinând unei unităţi bancare din Blaj, potrivit IPJ Alba.

Pe numele său a fost întocmit dosar penal în care este cercetat pentru distrugere.

A fost depistat în cadrul unei acţiuni cu efective mărite, ale Poliţiei, la Blaj şi localităţile arondate.

Vezi şi Acţiune de amploare a Poliţiei, la Blaj şi localităţile arondate. Amenzi de peste 30.000 de lei

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate