Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ECONOMIE

Patru MILIARDE de dolari: Miza proiectului ratat de la Roșia Montană! Un fond de pe Wall Street susține ”Gabriel Resources” împotriva României!

avatar

Publicat

salvam rosia montanaDisputa pentru proiectul minier de la Roșia Montană, derulată în tăcere sub tutela Băncii Mondiale ar putea lăsa România fără 4 miliarde de dolari. Pariază pe asta un fond de investiții de pe Wall Street care susține financiar procesul deschis de ”Gabriel Resources” statului român, în schimbul unui procent din câștig. Procesul are loc într-o tăcere absolută, agreeată atât de România, cât și de compania străină. Proiectul minier a fost unul ”cu cântec”, încă de la început fiind implicate servicii secrete și personaje controversate. O istorie la zi a situației fostei viitoare investiții din Munții Apuseni.

Vă mai amintiți campania ”Ce ai face cu patru miliarde de dolari?” inițiată cu vreo 6 ani în urmă de Roșia Montană Gold Corporation? Pe scurt, era vorba despre niște spoturi video care reprezentau oameni ”simpli”, ”opriți” pe stradă și întrebați în ce proiect ar trebui să investească România patru miliarde de dolari? Un fel de vox-populi. Răspunsurile erau la fel de ”simple” precum erau și respondenții. Toate nevoile țării erau enumerate, de la autostrăzi la educație, sere pentru legume românești și bani pentru IMM-uri. Importantă era însă concluzia: ”Proiectul de la Roșia Montană aduce României patru miliarde de dolari respectând standardele de mediu”. Mesajul are o oarecare relevanță abia acum, când România ar putea pierde exact (!) 4 miliarde de dolari în urma unui proces netransparent aflat pe rolul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor legate de Investiții din cadrul Băncii Mondiale.

Așadar, să nu fi fost vorba, încă de la început, de bani pe care România ar fi putut să îi ia în cazul începerii proiectului, ci despre bani pe care statul ar putea fi obligat să-i dea, în cazul blocării acestuia? Surse din cadrul companiei ”Gabriel Resources” au spus pentru alba24.ro că indiferent de echipele de management care s-au perindat la conducere, a fost ”cultivat un comportament juridic adecvat ținând cont de situația în care s-ar ajunge la proces”. Aceasta înseamnă că ”Gabriel” a avut întotdeauna o strategie cu finalitate legală, care să-i confere un avantaj în cazul unei dispute la instanțele internaționale. De cealaltă parte, statul a avut un comportament ambiguu, schimbările de miniștri și schimbările de poziție ale guvernelor, contribuind la aceasta.

Tratate bilaterale, la momentul ”oportun”

Gabriel Resources vs. Statul Român este ”vedeta” litigiilor aflate în dispută la International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID, din punct de vedere al mizei financiare. Cu toate acestea, paradoxal dar poate nu întâmplător, publicul din România nu știe mai nimic despre acest proces. Potrivit tratatelor bilaterale între România, Marea Britanie și Canada (unde sunt înregistrate filialele ”Gabriel”), în baza cărora se desfășoară disputa juridică amintită, companiile britanice și canadiene au dreptul să dea România în judecată dacă consideră că acțiunile statului le aduc prejudicii. Și companiile românești pot da în judecată cele două țări, dar, bineînțeles, nu este cazul. În plus, tratatele au fost semnate în 2011, când situația exploatării de la Roșia Montană începea să se clatine serios. Care a fost atunci motivul pentru care România a acceptat semnarea celor două tratate din care nu câștiga nimic?

Transparența zero: punct comun al celor două părți

Tratatul cu Canada presupune transparență. În cazul unui proces, cum este acesta, publicul are dreptul să aibă acces la audieri și la documentele juridice, cu excepția cazurilor în care sunt discutate informații confidențiale sau secrete de stat. Această regulă poate fi ignorată, dacă părțile din proces au ajuns la un acord prin care doresc restricționarea accesului, iar curtea de arbitraj a Băncii Mondiale acceptă regulile stabilite de părțile implicate. Și din moment ce documentele procesului nu sunt publice (în ciuda deciziei unei instanțe din Cluj Napoca), înseamnă că nici statul și nici compania să nu doresc ca publicul din România (în special) să nu aibă acces la acest proces cu o miză uriașă.  Nu se știe ce resurse implică procesul, ce strategie este urmată, ce pleadează partea română… De fapt, nu se șite mai nimic.

Gabriel vs. RomaniaPotrivit unui raport internațional, făcut public astăzi (14 februarie 2017) de Corporate Europe Observatory, ”Gabriel Resources” și guvernul român țin departe de ochii publicului datele acestui proces, iar documentele esențiale rămân secrete. ”Ambele părți au eșuat în a derula acest arbitraj într-o manieră transparentă. Această lipsă de transparență este incompatibilă cu obligațiile României de a asigura cetățenilor ei dreptul de acces la informație” spune Marcos Orellana de la Centrul pentru Drept Internațional de Mediu, avocat care acordă asistență celor de la Alburnus Maior și care, de altfel, a participat la prima audiere de la Washington, în calitate de observator (la sfârșitul anului trecut). Acesta a constatat că ”audierea nu a fost transmisă online, ci prin televiziune cu circuit închis, numai pentru cei care se aflau în clădirea tribunalului, fără acces la prezentările powerpoint făcute de părți”.

Bani de pe Wall Street, pariați pe investiția de la Alba

Raportul amintit este intitulat ”Goana după aur se mută în tribunalele de investiții” și a fost publicat astăzi de către Corporate Europe Observatory (co-editat de Mining Watch România, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu și Alburnus Maior). Documentul aduce o informație inedită și surprinzătoare legată de faptul că un fond de pe Wall Street pariază împotriva statului român și susține financiar compania ”Gabriel Resources” în acest proces, urmând să primească o felie serioasă din eventualul câștig. Este vorba despre ”Tenor Capital Management” care plătește avocații companiei, în schimbul unui procent din câștig. Fondul este specializat în asemenea operațiuni. Spre exemplu, în 2016, în cazul Crystallex vs. Venezuela, ”Tenor Capital Management” a obținut 1,4 miliarde de dolari, în urma celor 36 de milioane de dolari ”investite” în caz. Asemenea aranjamente financiare ridică mult costurile de apărare ale statului român, în acest caz și dezechilibrează mult balanța. Primul efect: intimidarea autorităților fiscale din România în legătură cu o investigație legată de rambursări de TVA în valoare de 27 de milioane de lei pentru activități de PR, promovare și consultanță.

Cu cine se apără România?

Potrivit siteului celor de la ICSID, ”Gabriel Resources” este reprezentată de White & Case din Washington DC, o firmă care își propune ”să ajute companiile, guvernele și instituțiile financiare să își atingă ambițiile globale”. De cealaltă parte, România a apelat la consorțiul format din LALIVE Geneva și Leaua & Asociații din București. Statul a mai apelat la acest consorțiu și în cazul unui litigiu început în 2010 la Tribunalul Arbitral ICSID, reușind să evite plata a aproape 500 de milioane de dolari către Hassan Awdi, Entreprise Business Consultants Inc și Alfa El Corporation, într-un alt caz celebru: Rodipet.

Cum s-a ajuns la 4 miliarde de dolari?

La jumătatea anului 2015, ”Gabriel Resources” reclama statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile române cu cele canadiene și britanice, la șase luni după ce compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile. Potrivit reprezentanților companiei, nu au primit nici un răspuns. „Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate”, se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată. De asemenea, compania mai preciza că a investit în total aproape 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană, bani pe care îi vrea înapoi împreună cu profiturile potențiale. În concluzie, managementul companiei a fost perfect, de vină fiind doar statul.

Offshore și personaje controversate

Roșia Montană a devenit celebră după ce un personaj controversat, cu legături în serviciile secrete româneşti şi străine, pe nume Frank Timiş, a iniţiat, în spatele unui offshore, un proiect de extragere a aurului din mină folosind tehnica separării aurului prin cianură.

contract asociereToată povestea a început în 1994, când Ministerul Industriilor a elaborat o listă a proiectelor prioritare pentru cooperare internaţională în industria minieră. Dintre acestea, cel mai important era cel de la Roşia Montană, despre care existau informaţii certe cu privire la concentraţia ridicată de aur care există în acest zăcământ. Un an mai târziu, în 1995, Consiliul de Administraţie al RAC Deva, transformată între timp în Minvest, a elaborat un caiet de sarcini prin care se prevedea găsirea unui partener străin care să asigure surse de finanţare şi care să primească 49% din afacere, restul de 51% urmând să rămână părţii române. În acel an, compania australiană Gabriel Resources NL, cu sediul în Oxleigh dr. Malaga (Australia de Vest), reprezentată de omul de afaceri Frank Timiş, a transmis autorităţilor române o scrisoare de intenţie prin care propunea tocmai o cooperare pentru prelucrarea minereurilor auro-argintifere în amestec cu steril vechi de la Roşia Montană, Gura Barza – Brad şi Zlatna.

Servicii secrete și o asociere ca în anii 90…

Acordul semnat între cele două părţi la data de 4 septembrie 1995 a avut, însă, cu totul alte elemente decât cele stabilite iniţial de Consiliul de Administraţie al RAC Deva. Prin acest acord, statul român detinea maxim 49% din afacere, iar partenerul străin –compania australiană obscură şi fără nici un fel de experienţă în domeniu – restul de 51%.
La acea dată, Gabriel Resources NL nu a depus nici un fel de documente care să ateste bonitatea firmei, dar, cu toate acestea, afacerea, care era în totală contradicţie cu deciziile anterioare ale Consiliului de Administraţie de la RAC Deva, s-a realizat. Reprezentanţii Regiei au trecut imediat la treabă şi au transmis, fără acordul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, licenţele de exploatare din zonele vizate de proiect către Gabriel Resources NL.

În acest fel, firma din Australia de Vest a reuşit o asociere pe uşa din dos cu statul. Afacerea a fost perfectată cu Frank Timis, un om de afaceri cu un trecut dubios şi cu legături în serviciile secrete (a sponsorizat din postura de proprietar al proiectului de la Roşia Montană, o adunare a şefilor de servicii secrete din Europa Centrală şi de Est, la Snagov).

Ponderea statului român s-a diminuat şi mai mult printr-o serie de acte, semnate de către directorii de la RAC. Astfel, un act adiţional semnat în 1997 cu Frank Timiş de către reprezentanţii companiei de la Deva, fără acordul Consiliului de Administraţie al societăţii, a adus înţelegerea cu Gabriel Resources foarte aproape de ceea ce „australienii” intenţionau încă de la început: statul român poate deţine 20% până la 35% din afacere (dacă aduce aport în natură).

Afacere pierdută felie cu felie

Gabriel Resources NL, spre deosebire de statul român, ştia ce face încă de la început, o dovedeşte înscrierea la Bursa de Valori din Vancouver (în data de 25.04.1997) a firmei Gabriel Resources cu sediul în Denver, Colorado. Compania a înaintat un prospect realizat de Goespel Shields & Partners (firma de brokeraj) ce arată că ar deţine 80% dintr-o viitoare exploatare minieră din România, mai precis cea de la Roşia Montană.

act aditionalProblema este, însă, faptul că societatea mixtă, SC Eurogold Resources SA, formată de RAC Deva (33,8%), Gabriel Resources Ltd. Canada (65%) şi încă câteva societăţi româneşti cu procente insignifiante (Cartel Bau SA Cluj-Napoca, Foricon SA Deva si Comat Trading SA Bistrița), s-a infiinţat în 11.06.1997, cu două luni după înscrierea Gabriel Resources pe bursă.
În noua firmă, partenerul australian s-a metamorfozat în „Gabriel Resources Ltd.„, cu sediul în paradisul fiscal Channel Islands, Marea Britanie, reprezentat prin Frank Timiş şi Gerard Edward Wood. Un ultim act adiţional semnat de directorul general de atunci al RAC Deva a pus capac afacerii în ceea ce priveşte procentul ce îi revenea părţii române. Ponderea RAC Deva a scăzut de la 33,8% la 19,3%. Decizia s-a luat din nou fără a exista mandate din partea Adunării Generale a Acţionarilor. Miza: 310 tone de aur şi aproximativ 1600 de tone de argint. O parte dintre aceste date s-au regăsit într-un dosar deschis de DNA cu mai mulți ani în urmă, care s-a terminat exact așa cum a început: discret.

Ce n-ai face cu 4 miliarde de dolari?

Au urmat ani întregi de războaie de imagine cu toată lumea: militanţi, activişti, instituţii ale statului, presă, public… care au costat zeci de milioane de euro, bani cheltuiți cu o eficienţă discutabilă. Managementul companiei a fost asigurat succesiv de mai multe echipe, niciuna nereușind să ”pornească” investiția. În final, scandalul cu miză enormă a ajuns în faza arbitrajului internațional. Cu ajutorul unor super-avocați, compania va încerca să îi facă pe români să plătească cele 4 miliarde de dolari, după ce, cu câțiva ani înainte, îi întreba ce ar face cu ei. Nici unul dintre ”oamenii simpli” din campaniile ”Gabriel” nu au răspuns că i-ar da companiei, drept despăgubire. Probabil că întrebarea corectă ar fi fost: ”ce n-ai face cu 4 miliarde de dolari?”

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

SFÂNTUL ILIE, sărbătorit de credincioşi, pe 20 iulie. Aducătorul de ploi şi furtuni. Tradiţii şi obiceiuri

avatar

Publicat

Celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă, Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. Sfântul și marele proroc Ilie a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile.

Se spune că fost ridicat la Cer în vârtej de vânt, intr-un car de foc, tras de cai scăpărători, în timp ce mergea alături de Elisei, ucenicul său.

Citește și MESAJE, URĂRI și SMS-uri de Sfântul Ilie 2018. Un gând frumos celor care își sărbătoresc ziua numelui

Ilie, care în limba română înseamnă ‘’Al cărui Dumnezeu el este’’ a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr. în ținutul Tesvi, din Galaad, într-o familie de preoți.

Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ulei nu i se mai goli.

După câteva zile de ședere în casa acestei văduve, fiul acesteia muri, iar femeia în durerea ei îl acuză pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale. Sfântul Ilie îl luă pe copil și după ce suflă de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viață, Sfântul profețind prin acest lucru învierea morților.

Cele mai numeroase tradiții practicate de sărbătoarea Sfântului Ilie se regăsesc în mediul păstoresc.

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie, și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

Biserica îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

În România, peste 150.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie. Dintre aceștia, majoritatea poartă numele Ilie, Iliuță, Lică, adar şi Eliade, Ilieș, Iliuș sau Iliev.

Dintre femeile care vor sărbători duminică, majoritatea se numesc Ilinca, Eliana sau Ilia.

În Ziua Sfântului Ilie:

– nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină)

– îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri și mere la biserică spre binecuvantare și se împart de pomană

– se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor

– se duc berbecii la berbecar

– dacă tună, vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile

În această zi, peste 150.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.

In Panteonul romanesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui si a focului, identificata cu Helios, din mitologia greaca, si cu Gebeleizis, din mitologia geto-dacă.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sânt-Ilie provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In perioada sa pamanteana, Ilie a savarsit pacate, cel mai mare fiind uciderea parintilor sai la indemnul diavolului, pacate pe care le-a ispasit in moduri diferite si din aceasta cauza Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut in randul sfintilor si l-a urcat la cer intr-o trasura cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sânt-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.

surse: crestinortodox.ro, realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Acciza la carburanţi ar putea fi eliminată. Ministrul Finanțelor: „Efectul s-ar duce către populație”

avatar

Publicat

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că şi-ar dori să elimine acciza la carburanţi şi are în vedere o astfel de măsură. Totuși, supra-acciza la carburanți a fost introdusă, pe 30 august 2017, de Guvernul PSD-ALDE condus de Mihai Tudose.

„Ne putem gândi la scoaterea accizei la carburanţi. Eu personal, mi-aş dori foarte mult. În cazul în care s-ar scoate, efectul s-ar duce către populaţie. Dacă reducerea respectivă nu se duce la pompă, ci în buzunarul unor companii, nu am făcut nimic”, a spus Teodorovici.

El a mai anunţat că vrea să reducă numărul taxelor şi impozitelor.

„Orice român normal la cap, cu atât mai mult ministrul Finanţelor, trebuie să aibă în vedere o astfel de măsură. (…) Nu sunt adeptul unor noi taxe şi impozite, numărul lor trebuie redus”, a spus Teodorovici.

Majorarea accizelor la carburanți în două etape – de la 15 septembrie 2017 şi 1 octombrie 2017 – a fost decisă de Guvernul PSD-ALDE în şedinţa din 30 august 2017.

Ministrul Finanţelor de atunci, Ionuţ Mişa, anunţa că majorarea accizei va genera o scumpire de câte 0,16 lei/litru pentru toate tipurile de carburanţi – benzină cu plumb, fără plumb şi motorină. El susţinea că această majorare se produce în etape „pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului care poate genera creşteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de stat”.

De la momentul la care a fost anunţată această măsură, preţurile carburanţilor la pompă au început însă să crească.

Ulterior, în Parlament, opoziția a încercat să impună eliminarea majorării accizelor, dar majoritatea PSD-ALDE a respins propunerea prin vot.

Din cauza supra-accizei la carburanți, combinată cu creșterea cotației petrolului, benzina și motorina s-au tot scumpit în ultima perioada. Spre exemplu, în mai 2018 comparativ cu toamna anului trecut, preţul unui litru de benzină era cu aproximativ un leu mai mare. În toamna lui 2017, benzina şi motorina puteau fi cumpărate cu aproximativ 4 lei şi 60 de bani pe litru. În mai 2018, la pompă, prețul unui litru de benzină era de 5 lei și 69 de bani, iar prețul unui litru de motorină este de 5 lei și 82 de bani.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

COD GALBEN de FURTUNĂ în judeţul Alba. Ploi, descărcări electrice , grindină şi vânt. Zonele vizate

avatar

Publicat

Meteorologii au emis un COD GALBEN de furtună pentru județul Alba, valabil joi, în intervalul orar 18:55 – 20:15 în zona de Est a județului Alba. Se vor semnala descărcări electrice, averse cca. 25 l/mp, grindină și intensificari ale vântului.

Zonele vizate sunt: Blaj, Jidvei, Șona, Valea Lungă, Lopadea Nouă, Cetatea de Baltă, Sâncel, Bucerdea Grânoasă, Fărău, Crăciunelu de Jos.

Se vor semnala averse care vor cumula 20-25 l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, grindină de dimensiuni mici.

sursa: meteoromania.ro

Citește mai departe
Publicitate

CÎMPENI

De la muncă direct la distracție. Zilele Orașului Cîmpeni, organizate în mijlocul săpămânii, de marți până vineri

avatar

Publicat

De când a dat vacanța, la Cîmpeni nu se mai ține cont că-i zi de lucru sau de odihnă. Așa se face că Primăria a organizat Zilele Orașului fix în mijlocul săptămânii, de marți și până vineri. În jur de 35.000 de euro a costat manifestarea care anul acesta se vrea a fi una dedicată Centenarului Marii Uniri, asta deși singurul eveniment din program care să amintească de Marea Unire este un concurs de frumusețe intitluat sugestiv „Miss Centenar”. 

Ca să nu concureze cu Târgul de Fete de pe Muntele Găina și să riște să-i fie orașul gol în plin eveniment, primarul Călin Andreș s-a gândit că dacă tot e vacanță de ce să nu organizeze zilele orașului în mijlocul săptămânii, mai ales că momentele artistice sunt programate după ora 18.00, iar cei care mai lucrează prin oraș își pot face liniștiți siesta pe „ritmuri” de Vlăduța Lupău, poate fanfara sau de ce nu Ansamblul 60+.

Anul acesta Zilele Orașului de la Cîmpeni au încercat să se concentreze pe cei 100 de ani de la Marea Unire, au încercat dar nu au reușit. Singurele lucruri care au amintit de Centenar au fost: denumierea achiziției de organizare a evenimentului de care s-a ocupat prietenul primăriei Sebeș, Ștefan Show de la Oiejdea, și un concurs de frumusețe la care probabil au participat fete tinere cu toate că se căuta o Miss Centenar.

20.893 de euro a costat strict organizarea evenimentului care include „artiști de talie natională, regională, locală, materiale publicitare, materiale necesare bunei desfășurări și trupe, ansambluri, orchester de muzică populară sau în funcție de tematică, prezentatori, dacă este și concurs, juriu,etc”.

12.835,65 de euro a costat scena și sonorizare și alți 541 de euro focul de artificii ce probabil vor fi date vineri după „super-concertul” Alex Velea.

 

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Proiectul IPJ Alba „În vacanță îmi fac doar amintiri frumoase”. Activități preventive în tabăra de vară de la Cetea

avatar

Publicat

Copiii şi cadrele didactice din „Centrul Misionar pentru Tineret Cetea” s-au întâlnit cu poliţiştii de la prevenire şi cu specialiştii în prevenirea consumului de droguri şi au aflat cum pot reduce riscul de a deveni victime ale infracțiunilor. Activitatea a avut loc în cadrul proiectului derulat, pe perioada vacanţei de vară, de IPJ Alba, intitulat „În vacanţă îmi fac doar amintiri frumoase”.

La data de 18 iulie 2018, poliţiştii Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, împreună cu specialiști ai Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Alba Iulia au fost prezenţi în tabăra de vară de la „Centrul Misionar pentru Tineret Cetea” unde s-au întâlnit cu noua serie de copii, sosiţi pentru a petrece 7 zile.

Specialiştii în promovarea siguranţei au susţinut teme privind prevenirea consumului substanţelor cu efect halucinogen, prevenirea violenţei, prevenirea furturilor şi nu în ultimul rând a accidentelor rutiere.

Poliţiştii au participat, alături de copii, la activităţile organizate pe parcursul zilei, oferindu-le recomandări menite să le sporească siguranţa pe durata întregii vacanţe de vară.

Astfel de activităţi vor avea loc, săptămânal, atât la Centrul Misionar pentru Tineret Cetea cât şi în celelalte tabere şcolare din judeţul Alba.

Acestea sunt prevăzute în cadrul Proiectului „În vacanţă îmi fac doar amintiri frumoase” derulat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba în parteneriat cu Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Alba Iulia şi Direcția Județeană pentru Tineret si Sport Alba, pe perioada vacanţei de vară.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate