Contacteaza-ne si pe
Publicitate

EVENIMENT

PORȚILE CETĂȚII Bastionare Alba Carolina: Când au fost construite, ce reprezintă și cât s-a investit în restaurare

avatar

Publicat

CETATE, LATURA DE VEST, AERIANAAu trecut 300 de ani de când a început construcția celei mai mari cetăţi din Estul Europei și sunt aproape 5 ani de când  i-a fost redată frumusețea. Astăzi, albaiulienii și turiștii se bucură de zeci de monumente care fac dovada că la Alba Iulia s-a scris istorie nu doar la 1 Decembrie 1918, ci și acum sute, chiar mii de ani. Poate cele mai importante elemente ale cetății sunt cele şapte porți. Pentru că sunt cunoscute destul de puține lucruri despre PORȚILE CETĂȚII, ne-am propus să vă arătăm unde sunt situate, ce reprezintă, când au fost construite și cât a costat renovarea fiecăreia. Reperele de ordin istoric şi arhitectural sunt oferite de Călin Anghel. 

 

 

alba iulia poza veche poarta 1 cetateParte a celei mai importante fortificaţii de tip Vauban din Transilvania, Poarta I este situată la baza terasei pe care a fost ridicată Cetatea, pe latura de răsărit a acesteia. Reprezintă primul punct de acces în incintă, după care urmează urcarea unui sector de drum, destul de înclinat, şi anume barbacana, la capătul căruia se află Poarta a II-a.

A fost construită din piatră, are forma unui arc de triumf şi este străpunsă de trei goluri, unul carosabil şi două pietonale. Decorul arhitectural, plasat pe stâlpi şi pilaştri, prin sobrietatea formelor, sugerează, stilizat, elemente caracteristice ordinului doric.

Poarta are şi un bogat decor sculptural cu reprezentări în relief, dispuse pe panourile situate deasupra golurilor pietonale, pe ambele faţade, şi rond-boss, în partea superioară, pe pilaştrii centrali, unde sunt plasate statuile lui Marte – zeul războiului şi Venus – zeiţa frumuseţii. Pe cei laterali sunt reprezentate două bombarde cu ţeava scurtă.
poarta_cetate-copy

În poziţie centrală, deasupra accesului carosabil, pe un mic soclu decorat cu volute, se află acvila bicefală, încoronată, pe pieptul căreia este redată monograma lui Carol al VI-lea. Ea ține în gheare un sceptru şi o sabie – ca simboluri ale puterii – şi reprezintă emblema de stat a Imperiului Austriac. Pe faţada exterioară, în partea stângă, deasupra accesului pietonal, este reprezentat Aeneas, fiul lui Anchises din Troia și al zeiței Afrodita, întemeietorul legendar al Romei, ce îl duce în spate pe tatăl său, pe care l-a salvat din Troia incendiată de ahei. În partea dreaptă este redat Hercule, un alt personaj legendar, în luptă cu Anteu. Gigantul, fiul lui Poseidon şi al Geei (Glia), nu putea fi învins cât timp rămânea în contact cu mama sa, pământul. Hercule l-a ridicat în braţe şi l-a ucis.

Pe faţada interioară, în relieful din partea stângă, este reprezentat din nou Hercule, de această dată ucigând leul din Nemeea, o fiară sângeroasă ce teroriza ţinutul, prima dintre „muncile” sale, în care s-a angajat din porunca fratelui său vitreg, Eurystheus, regele Argosului. În relieful situat deasupra accesului pietonal din partea dreaptă este reprezentat un alt personaj mitologic, Perseu, fiul lui Zeus şi al lui Danae, ce ţine ridicat capul retezat al Meduzei, cerut de Polydectes. În mâna stângă are sabia, cu vârful în jos, iar la picioarele sale se află corpul decapitat al Gorgonei.

Acest bogat decor arhitectural şi sculptural este rodul activităţii în cadrul şantierului Cetăţii (1715-1738) a unei echipe de pietrari şi sculptori, dintre care cel mai cunoscut este Johann König, originar din Bavaria.

Lucrările la Poarta I au început în anul 2001 dar au fost întrerupte din cauza lipsei de fonduri. În anul 2006, a apărut primul proiect finanţat de Ministerul Culturii, “Lucrări de conso­lidare – restaurare Poarta I” şi  au reînceput lucrările de restaurare. Valoarea proiectului a fost de 2.248.772,33 lei, fără TVA și a fost finalizat în 2007.

poarta II 1Poarta a II-a, amplasată la extremitatea superioară a barbacanei, era următorul punct de acces în cetate de pe latura de est şi ultimul înaintea Porţii a III-a. Împreună cu Poarta I, delimitează barbacana Cetăţii, şi anume traseul şicanat ce avea drept scop îngreunarea accesului asediatorilor la poarta principală, precum şi forţarea acestora să folosească o cale ce-i expunea tirului apărătorilor.

În cazul Cetăţii Alba Carolina, traseul era un drum de acces cu o pantă destul de pronunţată care pornea de la prima poartă şi ducea la cea de-a doua.

Această poartă a avut o istorie mai zbuciumată, fiind demolată parţial în anul 1937, cu ocazia pregătirii terenului din faţa Porţii a III-a, pe care s-a ridicat obeliscul dedicat memoriei celor trei conducători ai răscoalei din 1784, Horea, Cloşca şi Crişan. Atunci au fost înlăturate elementele centrale ale monumentului, iar nivelul de călcare a fost coborât cu 1,10 m, astfel încât panta barbacanei a fost modificată pentru a se realiza un acces auto mai uşor.

Adalbert CserniÎntre cei doi stâlpi încastraţi în zidurile din cărămidă ce mărginesc barbacana se aflau două volume de zidărie, cu pilaştri aplatizaţi în zona mediană. La baza acestora, pe câte un postament viguros, se înalţă, fiecare pe câte o coloană, doi atlanţi, unul mai tânăr, iar celălalt mai vârstnic, ce susţin capiteluri cu volute, de factură ionică. Pe fiecare dintre acestea se află câte un leu rampant ce poartă un scut cu emblema împăratului Carol al VI-lea. Dispunerea stâlpilor şi a volumelor de zidărie delimitează, la nivelul porţii, trei căi de acces: una carosabilă şi două pietonale.
Forma cornişelor ce mărginesc în partea superioară volumele de zidărie, precum şi alte elemente de decor, cum ar fi ghirlandele din partea superioară a pilaştrilor, sunt specifice barocului imperial austriac. În partea superioară, stâlpii laterali susţin, pe câte un mic edicul prismatic, ghiulele ornamentale în explozie.

În anul 2009, poarta a fost reconstruită pe baza elementelor originale păstrate – stâlpii laterali, atlanţii şi un leu rampant – precum şi a acestei imagini, după ce în prealabil panta barbacanei a fost adusă la înclinaţia originală.

2.253.396,32 de lei, adică peste 520.000 de euro au fost plătiţi pentru reconstruirea Porţii a II-a a Cetăţii

VEZI: PREŢ SCANDALOS: Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a costat cât un bloc cu 4 etaje. Nu este restaurare ci o construcţie asemănătoare

Poarta a III-a, amplasată pe latura de est a incintei, este principalul punct de acces în cetate. Ea se dovedeşte a fi cea mai impozantă dintre cele şase porţi ale fortificaţiei, remarcându-se, nu doar prin dimensiuni, ci şi prin bogăţia decorului, ce face parte dintr-un program mai amplu, menit a-l glorifica pe împăratul Carol al VI-lea. Totodată, prin calitatea plasticii figurative, acest monument, împreună cu celelalte porţi ale cetăţii Alba Carolina, a influenţat evoluţia sculpturii baroce din Transilvania.

GRAVURA, POARTA IIIA fost construită în perioada 1715-1728, aici desfăşurându-şi activitatea o experimentată echipă de pietrari şi sculptori, dintre care a fost consemnat în documente bavarezul Johann König.
Este o poartă monumentală de forma unui arc de triumf, având în partea superioară un edicul prismatic, pe coronamentul căruia este amplasată statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea. Dispune de trei intrări: una carosabilă şi două pietonale, mai mici, iar podul din faţa acesteia era mobil, ridicându-se seara, poarta fiind astfel închisă până la răsăritul soarelui.

Decoraţia faţadei exterioare – estice – a porţii este una mai sobră, iar în realizarea ei s-au utilizat elemente din arhitectura greacă, specifice ordinului doric. Astfel, golurile de acces sunt flancate fiecare de câte doi pilaştri masivi pe care se sprijină o friză de factură dorică, alcătuită dintr-o alternanţă de triglife şi metope, acestea din urmă fiind decorate cu arme (tunuri) şi echipament militar (coifuri şi armuri) reprezentate în basorelief. Cornişa situată în partea superioară, de forma unei acolade, protejează friza şi, în zona mediană, adăposteşte pajura bicefală, încoronată, cu aripile deschise, care are pe piept blazonul Principatului Transilvaniei şi ţine în gheare semnele puterii – spada şi sceptrul.

poarta III 1Deasupra intrărilor pietonale sunt amplasate două panouri în care sunt reprezentate în basorelief scenele: Învestirea lui Eugeniu de Savoia de către împărat în fruntea coaliţiei antiotomane – la dreapta şi Întoarcerea din campania victorioasă şi primirea triumfală a comandantului – la stânga. Spaţiile de forma unor triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a fiecărui gol de acces, sunt decorate cu arme şi alte echipamente militare antice, reprezentate, la rândul lor, în basorelief.

La baza ediculului ridicat peste poarta propriu-zisă se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din faţada nivelului inferior şi decorat cu aceleaşi motive militare: arme, echipament de luptă şi stindarde. La extremităţi, deasupra pilaştrilor laterali, se află două grupuri statuare alcătuite fiecare din câte doi prizonieri turci legaţi de o coloană împodobită cu echipament militar capturat: steaguri, armuri, ţevi de tun, trompete şi tobe.

statueta poarta 3Decoraţia faţadei interioare – vestice – este cu mult mai bogată, exuberantă chiar, de certă factură barocă. Pilaştrii care încadrează golurile de acces sunt profilaţi şi au în partea superioară capiteluri de factură ionică, cu volute decorate suplimentar cu ghirlande vegetale. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor patru atlanţi care poartă capitelurile ce susţin antablamentul. Atlanţii au trupurile puternice, încovoiate de efortul depus, şi exprimă stări sufleteşti diferite: revoltă, resemnare, nepăsare şi durere.
Deasupra celor două goluri de acces pietonal se află panouri decorative realizate în basorelief, reprezentând scene din luptele împotriva turcilor. Acestea au în partea inferioară, fiecare, câte un blazon princiar redat în altorelief. Şi pe această faţadă, spaţiul din partea superioară a intrărilor a fost decorat, fiind reprezentate arme, tunuri, ghiulele, scuturi, armuri şi coifuri.

poarta 3 III aAntablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă bogat decorată cu piese de echipament militar şi o cornişă de forma unei acolade, ce adăposteşte în zona mediană un scut cu emblema împăratului Carol al VI-lea. În partea superioară, se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din nivelul inferior, decorat cu aceleaşi motive militare, flancate de puti. Deasupra fiecărui pilastru ce armează parapetul se află câte o statuie reprezentând patru dintre virtuţi: Abundenţa (Pacea), Gloria (Înţelepciunea), Justiţia (Echilibrul), Forţa (Războiul).

Din partea dreaptă a faţadei vestice porneşte o scară ce duce la baza ediculului – o construcţie de mici dimensiuni, de forma unui trunchi de piramidă cu laturile curbe – pe care este amplasată statuia ecvestră a împăratului, încadrată de prizonieri turci prăvăliţi, printre care trece maiestuos împăratul. Acesta poartă un echipament militar roman, sugerându-se, şi pe această cale, ideea descendenţei monarhului din vechii împăraţi ai Romei.

Edificiul are o încăpere strâmtă şi scundă, în care accesul se realizează printr-o uşă dreptunghiulară, plasată pe faţada vestică, în timp ce pe latura opusă există două mici ferestre semicirculare, prevăzute cu zăbrele. Timp de decenii s-a considerat că aici ar fi fost închis Horea, liderul răscoalei din 1784, înaintea execuţiei.

Poarta a III-a a fost prima care a intrat pe lista priorităților și pentru care au început în 1998. Finanţarea a venit abia prin anul 2007. Va­loarea proiectului a fost de 6.927.027,24 de lei, bani alocați de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

poarta ivNumită în trecut şi „Poarta Episcopului”, Poarta a IV-a este situată în partea de vest a Cetăţii, în zona mediană a curtinei ce uneşte bastioanele Sf. Mihail şi Trinitarienilor. Prevăzută cu o singură intrare, carosabilă, şi cu pod mobil la exterior, ea permitea accesul în incintă după trecerea de celelalte două porţi de pe latura de vest (a V-a şi a VI-a).

Tunelul porţii, acoperit cu o boltă de factură barocă, străbate curtina de la est la vest, ducând la podul mobil. Intrarea în gang este marcată de un portal monumental, decorat în maniera porţilor de pe latura de est. Doi pilaştri profilaţi, având în partea superioară capiteluri cu volute de factură ionică, decorate suplimentar cu ghirlande vegetale, susţin antablamentul. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor doi atlanţi care, prin intermediul capitelurilor, susţin la rândul lor partea superioară a portalului.

Adalbert CserniAntablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă nedecorată şi o cornişă de forma unei acolade care adăposteşte, în zona mediană, acvila bicefală încoronată, ce ţine în gheare sceptrul şi sabia – simboluri ale puterii – ce reprezintă emblema de stat a Imperiului Austriac. Spaţiile de forma a două triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a golului de acces, sunt decorate cu arme, stindarde şi alte echipamente militare antice (armuri, coifuri), reprezentate în tehnica basoreliefului. Bolţarul median al arcului porţii poartă o mască ce pare a fi întruchiparea Mâniei (Furor). Deasupra cornişei, în dreptul celor doi pilaştri, sunt reprezentate, pe câte un mic edicul prismatic, ghiulele ornamentale în explozie.
În spatele portalului, de o parte şi de alta a pasajului carosabil, se aflau camerele de gardă ale garnizoanei, iar la etaj erau încăperi de locuit.

Poarta a IV-a, alături de celelalte trei de pe latura de est, prin decoraţia plastică a faţadei, face parte dintr-un amplu program propagandistic, menit să glorifice persoana împăratului Carol al VI-lea şi, totodată, reprezintă un valoros monument de artă barocă transilvăneană, datând din primele decenii ale secolului al XVIII-lea.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a alocat 2.007.693,88 lei pentru restaurarea acestui monumet. Lucrările au îmceput în anul 2003 și s-au finalizat în 2006. În incinta porții s-a dechis și un centru de informare turistică.

Adalbert Cserni

Adalbert Cserni

Poarta a V-a este situată pe latura de vest a fortificaţiei, între ravelinul Sfântul Mihail şi contragarda bastionului Trinitarienilor. Împreună cu cea de-a VI-a poartă, facilitează accesul în Cetate de pe latura de vest, dinspre Platoul Romanilor.
Tunelul porţii, acoperit cu o boltă de factură barocă, este precedat de un pod de mici dimensiuni, ce asigură legătura între ravelin şi cea de-a treia linie de apărare a fortificaţiei, contragarda. Intrarea în gang este marcată de un portal din piatră, monumental, nedecorat. Doi pilaştri masivi, încastraţi în zidul de cărămidă, susţin o grindă de piatră şi delimitează poarta carosabilă ce are o deschidere de formă semicirculară, uşor turtită. Arcul porţii este realizat din blocuri mari de piatră şi se sprijină pe doi montanţi, iar în partea superioară are evidenţiat bolţarul median.
Această poartă a fost blocată pentru mai bine de cinci decenii cu un zid de cărămidă, până la restaurarea din anul 2010, când i-a fost redat aspectul iniţial şi a fost inclusă în circuitul turistic.

Poarta a V-a a fost redeschisă publicului în luna aprilie a  anului 2011. Renovarea acestui obiectiv turistic a costat 800.000 de euro.

14_01Poarta a VI-a este situată pe latura de vest a fortificaţiei, pe ceea ce constituie a treia linie de apărare a Cetăţii, şi anume contragarda. Împreună cu cea de-a V-a, facilitează accesul în Cetate de pe latura de vest, dinspre Platoul Romanilor.
Este o poartă simplă, alcătuită din doi stâlpi masivi din piatră, încastraţi în zidul de cărămidă ce mărgineşte contragarda. Ei delimitează un acces carosabil, prin care, parcurgând un pasaj îngust, uşor curbat, se ajunge la Poarta a V-a a Cetăţii. Stâlpii porţii au, fiecare, în zona mediană, câte un pilastru aplatizat, iar în partea superioară sunt mărginiţi de o cornişă profilată şi susţin câte un mic edicul prismatic, pe care sunt reprezentate ghiulele neexplodate. În faţa porţii, la exteriorul incintei, se află un pod ce asigura trecerea peste şanţul ce mărgineşte fortificaţia.
Prin această poartă au intrat în cetate regele Ferdinand şi regina Maria în 1919, când au vizitat prima dată Alba Iulia, și în 1922, când au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari.

polistiren poarta VI7Renovarea porții a început odată cu reabilitarea Laturii de Vest a cetății Alba Carolina, moment în care a fost renovată și poarta a IV-a.

Pentru finanţarea proiectului, s-a accesat un credit bancar contractat pentru mai multe obiective de investiţii locale. Pentru obiectivul “Reconstituire şi punere în valoare acces latura de Vest Cetatea Alba Carolina – municipiul Alba Iulia”, creditul aprobat a fost de 5.691.850 lei, utilizat în perioada 2010 – 2011 în sumă de 603.254,53 lei, în 2012, 496.968,54 lei, iar redistribuit pentru anul acesta 2.091.626,93 lei.

Indicatori în cadrul proiectului: carosabil şi parcaje (13.804 mp), pietonal (7.680 mp), spaţiu multifuncţional şanţ (4.580 mp), piste biciclete şanţ (730 mp), zone verzi (19.500 mp), 3 poduri auto din beton armat (cu lungimile de 8 m, 10 m şi 37 m), 3 poduri lemn fixe (pasarela I, II şi III – AC total 131,45 mp), 2 poduri mobile (AC total 32,62 mp), o estacadă fixă (poarta V – AC 209,90 mp), o pasarelă (Poarta VI – AC 39,60 mp).

Poarta a VII-a – era secretă, fiind zidită cu un strat subțire de cărămidă. A fost folosită în timpul Revoluției de la 1848 de către Avram Iancu și trupele moților care au venit în ajutorul locuitorilor cetății.

 

Documentare realizată de Călin Anghel (expert în reconstituiri istorice) pentru edu.kindergraff.ro

foto: Arhivă Alba 24, Adalbert Cserni

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Dovadă de spirit civic la Ighiu. Doi adolescenţi au găsit un telefon mobil pe stradă şi l-au predat Poliţiei

avatar

Publicat

Doi tineri din comuna Ighiu au dat dovadă de spirit civic și au predat Poliţiei un telefon mobil găsit pe stradă.

Potrivit IPJ Alba, duminică, la Postul de Poliţie Ighiu s-au prezentat doi verișori, de 12 şi 14 ani, din Ighiu, care au spus că au găsit, pe o stradă din comună, un telefon mobil şi l-au predat poliţiştilor.

În aceeași zi, polițiștii au reușit să identifice persoana care a pierdut telefonul, o femeie în vârstă de 39 de ani din localitatea Ighiu, căreia i l-au restituit. Obiectul pierdut era în valoare de 800 de lei.

Polițiștii le transmit, în mod public, felicitări lui Cristian şi Valentin pentru spiritul civic de care au dat dovadă, precum părinților şi dascălilor, pentru educația pe care le-au oferit-o.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: „Uniți de credință în istorie”. Biserica şi forţele armate, reunite la Alba Iulia, în Anul Centenar

avatar

Publicat

Alba Iulia este locul de întâlnire al cultelor din toată țara, alături de Armata Română, Jandarmerie, istorici, autorități locale și naționale, precum și membri ai societății civile. Se dezbate importanța celor 100 de ani de România.

Evenimentul a început după ora 12.00, în fața Catedralei Încoronării din Alba Iulia, cu un ceremonial militar şi un Te Deum.

La parada militară participă efective din cadrul MApN, Batalionul 136 Geniu Apulum, o subunitate din cadrul Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române București, o subunitate ecvestră din cadrul Jandarmeriei Române București, Fanfara reprezentativă a Jandarmeriei Române şi corul de elevi al Școlii de Subofițeri ai Jandarmeriei Române Fălticeni. Invitatul de onoare al Jandarmeriei Române este naistul Nicolae Voiculeț.

Garda Națională din cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia susține o reprezentație în fața publicului şi a oficialităților prezente la eveniment.

Programul cuprinde și un moment instrumental oferit de Fanfara Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba Iulia.

Continuă cu o conferință pe tema “Identitatea prin Credință”, la „Universitatea 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu participarea unor reprezentanți ai cultelor din toată țara, istorici, autorități locale și naționale.

Reuniunea este o premieră și se înscrie în seria manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, transmit organizatorii.

“Probabil că acum ar trebui să înţelegem, mai mult şi mai bine ca oricând, menirea noastră, misiunea noastră, locul, rolul şi rostul nostru în interiorul acestui stat, asumându-ne, în mod responsabil, toate aceste atribuţii, misiuni ori chemări!…Da, avem misiunea de a contribui la bunul mers al acestui popor, avem chemarea de a cinsti, respecta, cultiva şi consolida această ţară, prin tot ceea ce suntem şi facem, avem datoria de a preţui acest neam, avem obligaţia morală de a apăra şi de a sluji această ţară!”, a declarat Stelian Gomboş, consilier Secretariatul de Stat pentru Culte.

“Armenii din România s-au considerat în primul rând români. Stă mărturie faptul prin care, în timp ce armenii din întreaga lume sărbătoresc Sfintele Paști odată cu catolicii, armenii din vechiul Regat al României, prin dispensă au ales să sărbătorească odată cu majoritarii ortodocși. Tocmai pentru faptul că se considerau și ei români în acel teritoriu. Dar armenii din România, indiferent de confesiune, catolici ori ortodocși au rămas strâns uniți în jurul bisericii, a credinței și a noii lor patrii adoptive. Mărturie stau bisericile armenești din România, mormintele strămoșilor nostri și credința noastră în Dumnezeu și în România, Patria care i-a primit cu atâta generozitate pe strabunii noștri și la care înflorire și prosperitate am contribuit și noi armenii prin munca noastră și prin atâtea figuri ilustre ce le-am daruit pământului românesc”, a declarat Eduard Antonian, reprezentant Uniunea Armenilor din Romania

„La acest moment de centenar, privind înapoi vom descoperi că tot prin credință, „cei din vechime au căpătat o bună mărturie” (Evrei 11:2). Daco-romanii, păstrând fondul latin al graiului lor, au primit noţiunile creştinismului apostolic din latina vulgară. În limba română, rugăciunea „Tatăl nostru”, „Cele Zece Porunci dumnezeieşti”, „Crezul creştin” din secolul al IV-lea, sunt păstrate până azi în cuvinte de origine latină, demonstrând cu prisosinţă că românii au preluat creştinismul chiar de la misionarii din Imperiul Roman din primele secole. Societatea este rezultatul comportamentului conștient și deliberat. Să învățăm din credința înaintașilor respectând Legea lui Dumnezeu – aceasta va însemna să fii în război cu păcatele tale și în pace cu Dumnezeu și cu oamenii!”, declară Ștefan Tomoiagă, președinte Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România

“În calitate de reprezentant al Cultului Musulman din România, atât eu, cât și membrii comunității noastre sărbătorim acest moment unic în istoria patriei noastre și anume împlinirea a 100 de ani de la făurirea Marii Uniri.

Identitatea națională, noțiune fundamentală, definește un popor pentru totdeauna și are la bază unitatea de limbă, de teritoriu, economică și culturală manifestându-se în sentimentul apartenenței la o singură națiune.

Astăzi, într-o lume globalizată şi secularizată, România noastră trebuie să își păstreze identitatea şi să îşi promoveze simbolurile şi valorile spirituale. Niciun câștig lumesc nu poate suplini pierderea identității spirituale a unui popor”, declară Muftiu Iusuf Muurat, șeful Cultului Musulman din România

Evenimentul este organizat de Centrul Pentru Politici Locale în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Instituția Prefectului Alba, Primăria comunei Ighiu, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia.

28 mai 2018, „Uniți de credință în istorie” – Manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri

PROGRAMUL:

12.00- 12.15 Te Deum

12.15 – 12.20 Intonarea Imnului de Stat de către elevii Școlii de Subofițeri ai Jandarmeriei Române Fălticeni

12.20 – 12.40 Desfășurarea Ceremonialelor Oficiale:

– efective din cadrul MApN, Batalionul 136 Geniu Apulum

– subunitate Garda de Onoare Jandarmeria Romana Bucuresti

– subunitate Ecvestra  Jandarmeria Romana Bucuresti

– fanfara reprezentativa a Jandarmeriei Romane

12:40 – 13.00 Urările de bun venit pentru oaspeți

13:00 – 13:15 Paradă militară

13:15 – 13:30 Reprezentația Gărzii Naționale din cadrul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia

13: 30 – 14:00 Moment instrumental oferit de Fanfara Centrului de Cultura Augustin Bena, Alba Iulia

14:00 – 18.00 Conferința ”Identitate prin Credință”

– mesaje: Mesajul reprezentanților cultelor – Rolul credinței în identitatea națională, organizatori, Academia Română, istorici.

18:15 – 20-00 Dineu Oficial – Restaurant Medieval PUB 13 Alba Iulia.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Atenţionări de la Poliţia Română pentru şoferi: „Conduceţi cu un plus de atenție și prudență”

avatar

Publicat

Poliţiştii sunt la datorie pentru a preveni evenimentele rutiere grave și pentru a asigura fluidizarea și supravegherea traficului rutier. Se preconizează creșterea valorilor de trafic pe principalele drumuri, motiv pentru care şoferilor li se recomandă să conducă cu un plus de atenție și prudență.

Poliţia Română transmite recomandări şoferilor:

Conduceți cu atenție și respectați indicațiile polițiștilor din teren! Poliţiştii acționează pentru fluidizarea și monitorizarea traficului rutier, astfel încât întoarcerea acasă, după  minivacanţă, să se facă în siguranță.

 

Conduceți fără bruscarea comenzilor vehiculelor și să efectuați fiecare manevră doar după o temeinică asigurare.

Evitați efectuarea depăşirilor care, în condiţiile unui trafic rutier aglomerat, se dovedesc a fi periculoase.

Circulați cu viteză redusă, adaptată permanent condiţiilor concrete din trafic, în special când se circulă în coloană. De asemenea, pentru un plus de siguranţă, se impune şi mărirea distanţei în mers între vehicule.

În condiţiile unui trafic aglomerat sau a apariţiei blocajelor rutiere, păstraţi-vă calmul, nu blocaţi intersecţiile şi nu vă angajaţi în depăşirea unei coloane de autovehicule.

Conducătorii auto începători trebuie să evite, pe cât posibil, conducerea autovehiculului pe timp de noapte sau pe distanţe mari, dată fiind experienţa redusă şi riscul implicării în evenimente rutiere.

Toţi ocupanţii autovehiculelor trebuie să utilizeze centura de siguranţă!

Traversarea drumului public trebuie făcută de pietoni numai prin locurile marcate corespunzător, după o temeinică asigurare și să evite, pe cât posibil, deplasarea pe partea carosabilă.

sursa: politiaromana.ro

 

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

JOI: Şedinţă la CJ Alba. Alegerea vicepreşedintelui şi validarea mandatului pentru un nou consilier judeţean

avatar

Publicat

Consilierii judeţeni din Alba se reunesc joi, 31 mai, de la ora 11.00, în ședință ordinară, cu 17 proiecte pe ordinea de zi. Vor avea de aprobat, printre altele, validarea mandatului de consilier judeţean pentru Iuliana Şarlea (supleant pe lista PNL), alegerea unui nou vicepreședinte al Consiliului Județean Alba, administrarea unor spaţii, licenţe de traseu pentru transport public de persoane.

Şedința se desfăşoară în sala de ședințe a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din municipiul Alba Iulia, b-dul 1 Decembrie 1918, nr. 68.

Proiectul ordinii de zi:

1. Proiect de hotărâre privind validarea mandatului de consilier judeţean atribuit doamnei Şarlea Iuliana, declarat supleant pe lista Partidului Național Liberal la alegerile locale din data de 5 iunie 2016

2. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţei Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a Judeţului Alba (Luca Nicolae – PSD, devine membru ATOP)

3. Proiect de hotărâre privind alegerea unui vicepreședinte al Consiliului Județean Alba (vot secret, minimum 17 voturi)

4. Proiect de hotărâre cu privire la modificarea componenţei nominale a Comisiilor de specialitate ale Consiliului Județean Alba

5. Proiect de hotărâre cu privire la acordarea unui mandat special reprezentantului Judeţului Alba în Adunarea Generală a Acţionarilor la Societatea „Drumuri şi Poduri Locale Alba” SA (Paraschiva Horvat, pentru aprobarea situaţiei financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2017 şi acoperirea pierderii contabile aferente anului 2017 din rezervele constituite din profitul anilor precedenţi)

6. Proiect de hotărâre privind încetarea dreptului de administrare instituit în favoarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba asupra bunului imobil situat administrativ în Oraşul Abrud, str. Cuza Vodă, nr. 9, judeţul Alba şi trecerea bunului imobil din domeniul public al Județului Alba și administrarea Consiliului Județean Alba în domeniul public al Orașului Abrud și administrarea Consiliului local al Orașului Abrud (vechiul sediu al Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Abrud; vor fi amenajate spaţii ce vor fi folosite drept locuinţe de serviciu pentru medici, sedii pentru ONG-uri, locuinţe sociale provizorii pentru cetăţenii fără adăpost, închiriere către investitori)

7. Proiect de hotărâre privind actualizarea chiriei şi prelungirea perioadei de închiriere pentru spaţiul în suprafaţă utilă totală de 40 mp, situat la etajul doi al imobilului din municipiul Alba Iulia, str. Basarabiei, nr. 5A, judeţul Alba – proprietate privată a Judeţului Alba

8. Proiect de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preemţiune asupra imobilului – monument istoric, situat în municipiul Alba Iulia, str. Traian, nr. 28A, judeţul Alba, înscris în CF nr. 92241 Alba Iulia cu nr. top. 1817

9. Proiect de hotărâre privind actualizarea chiriei şi prelungirea perioadei de închiriere pentru două bunuri – spaţii, în suprafaţă utilă totală de 29 mp, situate la subsolul imobilului din municipiul Alba Iulia, str. Basarabiei, nr. 5A, judeţul Alba – proprietate privată a Judeţului Alba

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea închirierii de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba, a unor spaţii în suprafaţă utilă de 2 mp, din imobilele în care funcţionează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba şi Centrul de Servicii Comunitare „Arnsberg” Alba Iulia, proprietate publică a Judeţului Alba

11. Proiect de hotărâre privind aprobarea unor procese-verbale de vecinătate

12. Proiect de hotărâre cu privire la modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Alba nr. 105/26 aprilie 2018 privind aprobarea documentaţiei cadastrale de dezlipire a imobilului înscris în CF nr. 71740 Cugir, situat administrativ în oraşul Cugir, str. Victoriei, nr. 9, judeţul Alba, proprietate publică a Judeţului Alba

13. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării Statului de funcţii al Spitalului de Pneumoftiziologie Aiud

14. Proiect de hotărâre privind aprobarea modificării Statului de funcţii al Direcţiei Județene de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Alba

15. Proiect de hotărâre privind aprobarea atribuirii unei licenţe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale, pe traseul Ocna Mureş – Sebeş, operatorului de transport rutier Flamingo Travelling SRL

16. Proiect de hotărâre privind aprobarea atribuirii unei licenţe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale, pe traseul Aiud – Sebeş, operatorului de transport rutier Flamingo Travelling SRL

17. Proiect de hotărâre privind aprobarea atribuirii unei licenţe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate speciale, pe traseul Alba Iulia – Sebeş, operatorului de transport rutier Flamingo Travelling SRL

18. Aprobarea Procesului verbal încheiat cu ocazia ședinței „ordinară” a Consiliului Județean Alba din data de 28 martie 2018

Redactat: Vasile Bumbu, Secretarul Județului Alba

19. Aprobarea Procesului verbal încheiat cu ocazia ședinței „extraordinară” a Consiliului Județean Alba din data de 16 aprilie 2018

20. Aprobarea Procesului verbal încheiat cu ocazia ședinței „ordinară” a Consiliului Județean Alba din data de 26 aprilie 2018

21. Aprobarea Procesului verbal încheiat cu ocazia ședinței „extraordinară” a Consiliului Județean Alba din data de 8 mai 2018

22. Întrebări, interpelări, declaraţii politice

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Ministerul Sănătății: Aproape 200.000 de doze de vaccin antihepatic B vor fi distribuite în țară

avatar

Publicat

Vaccin, gripa

Aproape 200 de mii de doze de vaccin antihepatic B vor fi distribuite în toată țara, începând din această săptămână, a transmis într-un comunicat Ministerul Sănătății.

Potrivit ministerului, în data de 24 mai s-au încheiat analizele de testare necesare pentru dobândirea certificatului de obținere a seriilor oficiale pentru cele 198.000 de doze de vaccin hepatitic B, care se află în depozitul furnizorului. Astfel, săptămâna viitoare va începe distribuirea vaccinului în țară.

La sfârșitul săptămânii trecute, în maternități mai existau 5000 de doze de vaccin hepatitic B.

„Acolo unde stocul de vaccin s-a epuizat și nu există posibilitatea redistribuirii unei cantități suficiente de vaccin, până la primirea noilor doze, vor fi vaccinați copiii născuți din mame purtătoare de virus hepatitic B, iar pentru ceilalți copii se aplică schema alternativă de vaccinare, la medicul de familie, cu vaccin hexavalent care conține și vaccinul hepatitic B”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Sănătății

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate