Contacteaza-ne si pe

EVENIMENT

PORȚILE CETĂȚII Bastionare Alba Carolina: Când au fost construite, ce reprezintă și cât s-a investit în restaurare

Publicat

CETATE, LATURA DE VEST, AERIANAAu trecut 300 de ani de când a început construcția celei mai mari cetăţi din Estul Europei și sunt aproape 5 ani de când  i-a fost redată frumusețea. Astăzi, albaiulienii și turiștii se bucură de zeci de monumente care fac dovada că la Alba Iulia s-a scris istorie nu doar la 1 Decembrie 1918, ci și acum sute, chiar mii de ani. Poate cele mai importante elemente ale cetății sunt cele şapte porți. Pentru că sunt cunoscute destul de puține lucruri despre PORȚILE CETĂȚII, ne-am propus să vă arătăm unde sunt situate, ce reprezintă, când au fost construite și cât a costat renovarea fiecăreia. Reperele de ordin istoric şi arhitectural sunt oferite de Călin Anghel. 

 

 

alba iulia poza veche poarta 1 cetateParte a celei mai importante fortificaţii de tip Vauban din Transilvania, Poarta I este situată la baza terasei pe care a fost ridicată Cetatea, pe latura de răsărit a acesteia. Reprezintă primul punct de acces în incintă, după care urmează urcarea unui sector de drum, destul de înclinat, şi anume barbacana, la capătul căruia se află Poarta a II-a.

A fost construită din piatră, are forma unui arc de triumf şi este străpunsă de trei goluri, unul carosabil şi două pietonale. Decorul arhitectural, plasat pe stâlpi şi pilaştri, prin sobrietatea formelor, sugerează, stilizat, elemente caracteristice ordinului doric.

Poarta are şi un bogat decor sculptural cu reprezentări în relief, dispuse pe panourile situate deasupra golurilor pietonale, pe ambele faţade, şi rond-boss, în partea superioară, pe pilaştrii centrali, unde sunt plasate statuile lui Marte – zeul războiului şi Venus – zeiţa frumuseţii. Pe cei laterali sunt reprezentate două bombarde cu ţeava scurtă.
poarta_cetate-copy

În poziţie centrală, deasupra accesului carosabil, pe un mic soclu decorat cu volute, se află acvila bicefală, încoronată, pe pieptul căreia este redată monograma lui Carol al VI-lea. Ea ține în gheare un sceptru şi o sabie – ca simboluri ale puterii – şi reprezintă emblema de stat a Imperiului Austriac. Pe faţada exterioară, în partea stângă, deasupra accesului pietonal, este reprezentat Aeneas, fiul lui Anchises din Troia și al zeiței Afrodita, întemeietorul legendar al Romei, ce îl duce în spate pe tatăl său, pe care l-a salvat din Troia incendiată de ahei. În partea dreaptă este redat Hercule, un alt personaj legendar, în luptă cu Anteu. Gigantul, fiul lui Poseidon şi al Geei (Glia), nu putea fi învins cât timp rămânea în contact cu mama sa, pământul. Hercule l-a ridicat în braţe şi l-a ucis.

Pe faţada interioară, în relieful din partea stângă, este reprezentat din nou Hercule, de această dată ucigând leul din Nemeea, o fiară sângeroasă ce teroriza ţinutul, prima dintre „muncile” sale, în care s-a angajat din porunca fratelui său vitreg, Eurystheus, regele Argosului. În relieful situat deasupra accesului pietonal din partea dreaptă este reprezentat un alt personaj mitologic, Perseu, fiul lui Zeus şi al lui Danae, ce ţine ridicat capul retezat al Meduzei, cerut de Polydectes. În mâna stângă are sabia, cu vârful în jos, iar la picioarele sale se află corpul decapitat al Gorgonei.

Acest bogat decor arhitectural şi sculptural este rodul activităţii în cadrul şantierului Cetăţii (1715-1738) a unei echipe de pietrari şi sculptori, dintre care cel mai cunoscut este Johann König, originar din Bavaria.

Lucrările la Poarta I au început în anul 2001 dar au fost întrerupte din cauza lipsei de fonduri. În anul 2006, a apărut primul proiect finanţat de Ministerul Culturii, “Lucrări de conso­lidare – restaurare Poarta I” şi  au reînceput lucrările de restaurare. Valoarea proiectului a fost de 2.248.772,33 lei, fără TVA și a fost finalizat în 2007.

poarta II 1Poarta a II-a, amplasată la extremitatea superioară a barbacanei, era următorul punct de acces în cetate de pe latura de est şi ultimul înaintea Porţii a III-a. Împreună cu Poarta I, delimitează barbacana Cetăţii, şi anume traseul şicanat ce avea drept scop îngreunarea accesului asediatorilor la poarta principală, precum şi forţarea acestora să folosească o cale ce-i expunea tirului apărătorilor.

În cazul Cetăţii Alba Carolina, traseul era un drum de acces cu o pantă destul de pronunţată care pornea de la prima poartă şi ducea la cea de-a doua.

Această poartă a avut o istorie mai zbuciumată, fiind demolată parţial în anul 1937, cu ocazia pregătirii terenului din faţa Porţii a III-a, pe care s-a ridicat obeliscul dedicat memoriei celor trei conducători ai răscoalei din 1784, Horea, Cloşca şi Crişan. Atunci au fost înlăturate elementele centrale ale monumentului, iar nivelul de călcare a fost coborât cu 1,10 m, astfel încât panta barbacanei a fost modificată pentru a se realiza un acces auto mai uşor.

Adalbert CserniÎntre cei doi stâlpi încastraţi în zidurile din cărămidă ce mărginesc barbacana se aflau două volume de zidărie, cu pilaştri aplatizaţi în zona mediană. La baza acestora, pe câte un postament viguros, se înalţă, fiecare pe câte o coloană, doi atlanţi, unul mai tânăr, iar celălalt mai vârstnic, ce susţin capiteluri cu volute, de factură ionică. Pe fiecare dintre acestea se află câte un leu rampant ce poartă un scut cu emblema împăratului Carol al VI-lea. Dispunerea stâlpilor şi a volumelor de zidărie delimitează, la nivelul porţii, trei căi de acces: una carosabilă şi două pietonale.
Forma cornişelor ce mărginesc în partea superioară volumele de zidărie, precum şi alte elemente de decor, cum ar fi ghirlandele din partea superioară a pilaştrilor, sunt specifice barocului imperial austriac. În partea superioară, stâlpii laterali susţin, pe câte un mic edicul prismatic, ghiulele ornamentale în explozie.

În anul 2009, poarta a fost reconstruită pe baza elementelor originale păstrate – stâlpii laterali, atlanţii şi un leu rampant – precum şi a acestei imagini, după ce în prealabil panta barbacanei a fost adusă la înclinaţia originală.

2.253.396,32 de lei, adică peste 520.000 de euro au fost plătiţi pentru reconstruirea Porţii a II-a a Cetăţii

VEZI: PREŢ SCANDALOS: Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a costat cât un bloc cu 4 etaje. Nu este restaurare ci o construcţie asemănătoare

Poarta a III-a, amplasată pe latura de est a incintei, este principalul punct de acces în cetate. Ea se dovedeşte a fi cea mai impozantă dintre cele şase porţi ale fortificaţiei, remarcându-se, nu doar prin dimensiuni, ci şi prin bogăţia decorului, ce face parte dintr-un program mai amplu, menit a-l glorifica pe împăratul Carol al VI-lea. Totodată, prin calitatea plasticii figurative, acest monument, împreună cu celelalte porţi ale cetăţii Alba Carolina, a influenţat evoluţia sculpturii baroce din Transilvania.

GRAVURA, POARTA IIIA fost construită în perioada 1715-1728, aici desfăşurându-şi activitatea o experimentată echipă de pietrari şi sculptori, dintre care a fost consemnat în documente bavarezul Johann König.
Este o poartă monumentală de forma unui arc de triumf, având în partea superioară un edicul prismatic, pe coronamentul căruia este amplasată statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea. Dispune de trei intrări: una carosabilă şi două pietonale, mai mici, iar podul din faţa acesteia era mobil, ridicându-se seara, poarta fiind astfel închisă până la răsăritul soarelui.

Decoraţia faţadei exterioare – estice – a porţii este una mai sobră, iar în realizarea ei s-au utilizat elemente din arhitectura greacă, specifice ordinului doric. Astfel, golurile de acces sunt flancate fiecare de câte doi pilaştri masivi pe care se sprijină o friză de factură dorică, alcătuită dintr-o alternanţă de triglife şi metope, acestea din urmă fiind decorate cu arme (tunuri) şi echipament militar (coifuri şi armuri) reprezentate în basorelief. Cornişa situată în partea superioară, de forma unei acolade, protejează friza şi, în zona mediană, adăposteşte pajura bicefală, încoronată, cu aripile deschise, care are pe piept blazonul Principatului Transilvaniei şi ţine în gheare semnele puterii – spada şi sceptrul.

poarta III 1Deasupra intrărilor pietonale sunt amplasate două panouri în care sunt reprezentate în basorelief scenele: Învestirea lui Eugeniu de Savoia de către împărat în fruntea coaliţiei antiotomane – la dreapta şi Întoarcerea din campania victorioasă şi primirea triumfală a comandantului – la stânga. Spaţiile de forma unor triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a fiecărui gol de acces, sunt decorate cu arme şi alte echipamente militare antice, reprezentate, la rândul lor, în basorelief.

La baza ediculului ridicat peste poarta propriu-zisă se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din faţada nivelului inferior şi decorat cu aceleaşi motive militare: arme, echipament de luptă şi stindarde. La extremităţi, deasupra pilaştrilor laterali, se află două grupuri statuare alcătuite fiecare din câte doi prizonieri turci legaţi de o coloană împodobită cu echipament militar capturat: steaguri, armuri, ţevi de tun, trompete şi tobe.

statueta poarta 3Decoraţia faţadei interioare – vestice – este cu mult mai bogată, exuberantă chiar, de certă factură barocă. Pilaştrii care încadrează golurile de acces sunt profilaţi şi au în partea superioară capiteluri de factură ionică, cu volute decorate suplimentar cu ghirlande vegetale. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor patru atlanţi care poartă capitelurile ce susţin antablamentul. Atlanţii au trupurile puternice, încovoiate de efortul depus, şi exprimă stări sufleteşti diferite: revoltă, resemnare, nepăsare şi durere.
Deasupra celor două goluri de acces pietonal se află panouri decorative realizate în basorelief, reprezentând scene din luptele împotriva turcilor. Acestea au în partea inferioară, fiecare, câte un blazon princiar redat în altorelief. Şi pe această faţadă, spaţiul din partea superioară a intrărilor a fost decorat, fiind reprezentate arme, tunuri, ghiulele, scuturi, armuri şi coifuri.

poarta 3 III aAntablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă bogat decorată cu piese de echipament militar şi o cornişă de forma unei acolade, ce adăposteşte în zona mediană un scut cu emblema împăratului Carol al VI-lea. În partea superioară, se află un parapet ritmat de prelungirile pilaştrilor din nivelul inferior, decorat cu aceleaşi motive militare, flancate de puti. Deasupra fiecărui pilastru ce armează parapetul se află câte o statuie reprezentând patru dintre virtuţi: Abundenţa (Pacea), Gloria (Înţelepciunea), Justiţia (Echilibrul), Forţa (Războiul).

Din partea dreaptă a faţadei vestice porneşte o scară ce duce la baza ediculului – o construcţie de mici dimensiuni, de forma unui trunchi de piramidă cu laturile curbe – pe care este amplasată statuia ecvestră a împăratului, încadrată de prizonieri turci prăvăliţi, printre care trece maiestuos împăratul. Acesta poartă un echipament militar roman, sugerându-se, şi pe această cale, ideea descendenţei monarhului din vechii împăraţi ai Romei.

Edificiul are o încăpere strâmtă şi scundă, în care accesul se realizează printr-o uşă dreptunghiulară, plasată pe faţada vestică, în timp ce pe latura opusă există două mici ferestre semicirculare, prevăzute cu zăbrele. Timp de decenii s-a considerat că aici ar fi fost închis Horea, liderul răscoalei din 1784, înaintea execuţiei.

Poarta a III-a a fost prima care a intrat pe lista priorităților și pentru care au început în 1998. Finanţarea a venit abia prin anul 2007. Va­loarea proiectului a fost de 6.927.027,24 de lei, bani alocați de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

poarta ivNumită în trecut şi „Poarta Episcopului”, Poarta a IV-a este situată în partea de vest a Cetăţii, în zona mediană a curtinei ce uneşte bastioanele Sf. Mihail şi Trinitarienilor. Prevăzută cu o singură intrare, carosabilă, şi cu pod mobil la exterior, ea permitea accesul în incintă după trecerea de celelalte două porţi de pe latura de vest (a V-a şi a VI-a).

Tunelul porţii, acoperit cu o boltă de factură barocă, străbate curtina de la est la vest, ducând la podul mobil. Intrarea în gang este marcată de un portal monumental, decorat în maniera porţilor de pe latura de est. Doi pilaştri profilaţi, având în partea superioară capiteluri cu volute de factură ionică, decorate suplimentar cu ghirlande vegetale, susţin antablamentul. Fiecare pilastru are angajat în partea inferioară un piedestal (stilobat) pe care se sprijină câte o coloană, servind drept soclu celor doi atlanţi care, prin intermediul capitelurilor, susţin la rândul lor partea superioară a portalului.

Adalbert CserniAntablamentul este alcătuit dintr-o arhitravă uşor profilată, o friză continuă nedecorată şi o cornişă de forma unei acolade care adăposteşte, în zona mediană, acvila bicefală încoronată, ce ţine în gheare sceptrul şi sabia – simboluri ale puterii – ce reprezintă emblema de stat a Imperiului Austriac. Spaţiile de forma a două triunghiuri cu latura lungă curbată, situate în partea superioară a golului de acces, sunt decorate cu arme, stindarde şi alte echipamente militare antice (armuri, coifuri), reprezentate în tehnica basoreliefului. Bolţarul median al arcului porţii poartă o mască ce pare a fi întruchiparea Mâniei (Furor). Deasupra cornişei, în dreptul celor doi pilaştri, sunt reprezentate, pe câte un mic edicul prismatic, ghiulele ornamentale în explozie.
În spatele portalului, de o parte şi de alta a pasajului carosabil, se aflau camerele de gardă ale garnizoanei, iar la etaj erau încăperi de locuit.

Poarta a IV-a, alături de celelalte trei de pe latura de est, prin decoraţia plastică a faţadei, face parte dintr-un amplu program propagandistic, menit să glorifice persoana împăratului Carol al VI-lea şi, totodată, reprezintă un valoros monument de artă barocă transilvăneană, datând din primele decenii ale secolului al XVIII-lea.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a alocat 2.007.693,88 lei pentru restaurarea acestui monumet. Lucrările au îmceput în anul 2003 și s-au finalizat în 2006. În incinta porții s-a dechis și un centru de informare turistică.

Adalbert Cserni

Adalbert Cserni

Poarta a V-a este situată pe latura de vest a fortificaţiei, între ravelinul Sfântul Mihail şi contragarda bastionului Trinitarienilor. Împreună cu cea de-a VI-a poartă, facilitează accesul în Cetate de pe latura de vest, dinspre Platoul Romanilor.
Tunelul porţii, acoperit cu o boltă de factură barocă, este precedat de un pod de mici dimensiuni, ce asigură legătura între ravelin şi cea de-a treia linie de apărare a fortificaţiei, contragarda. Intrarea în gang este marcată de un portal din piatră, monumental, nedecorat. Doi pilaştri masivi, încastraţi în zidul de cărămidă, susţin o grindă de piatră şi delimitează poarta carosabilă ce are o deschidere de formă semicirculară, uşor turtită. Arcul porţii este realizat din blocuri mari de piatră şi se sprijină pe doi montanţi, iar în partea superioară are evidenţiat bolţarul median.
Această poartă a fost blocată pentru mai bine de cinci decenii cu un zid de cărămidă, până la restaurarea din anul 2010, când i-a fost redat aspectul iniţial şi a fost inclusă în circuitul turistic.

Poarta a V-a a fost redeschisă publicului în luna aprilie a  anului 2011. Renovarea acestui obiectiv turistic a costat 800.000 de euro.

14_01Poarta a VI-a este situată pe latura de vest a fortificaţiei, pe ceea ce constituie a treia linie de apărare a Cetăţii, şi anume contragarda. Împreună cu cea de-a V-a, facilitează accesul în Cetate de pe latura de vest, dinspre Platoul Romanilor.
Este o poartă simplă, alcătuită din doi stâlpi masivi din piatră, încastraţi în zidul de cărămidă ce mărgineşte contragarda. Ei delimitează un acces carosabil, prin care, parcurgând un pasaj îngust, uşor curbat, se ajunge la Poarta a V-a a Cetăţii. Stâlpii porţii au, fiecare, în zona mediană, câte un pilastru aplatizat, iar în partea superioară sunt mărginiţi de o cornişă profilată şi susţin câte un mic edicul prismatic, pe care sunt reprezentate ghiulele neexplodate. În faţa porţii, la exteriorul incintei, se află un pod ce asigura trecerea peste şanţul ce mărgineşte fortificaţia.
Prin această poartă au intrat în cetate regele Ferdinand şi regina Maria în 1919, când au vizitat prima dată Alba Iulia, și în 1922, când au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari.

polistiren poarta VI7Renovarea porții a început odată cu reabilitarea Laturii de Vest a cetății Alba Carolina, moment în care a fost renovată și poarta a IV-a.

Pentru finanţarea proiectului, s-a accesat un credit bancar contractat pentru mai multe obiective de investiţii locale. Pentru obiectivul “Reconstituire şi punere în valoare acces latura de Vest Cetatea Alba Carolina – municipiul Alba Iulia”, creditul aprobat a fost de 5.691.850 lei, utilizat în perioada 2010 – 2011 în sumă de 603.254,53 lei, în 2012, 496.968,54 lei, iar redistribuit pentru anul acesta 2.091.626,93 lei.

Indicatori în cadrul proiectului: carosabil şi parcaje (13.804 mp), pietonal (7.680 mp), spaţiu multifuncţional şanţ (4.580 mp), piste biciclete şanţ (730 mp), zone verzi (19.500 mp), 3 poduri auto din beton armat (cu lungimile de 8 m, 10 m şi 37 m), 3 poduri lemn fixe (pasarela I, II şi III – AC total 131,45 mp), 2 poduri mobile (AC total 32,62 mp), o estacadă fixă (poarta V – AC 209,90 mp), o pasarelă (Poarta VI – AC 39,60 mp).

Poarta a VII-a – era secretă, fiind zidită cu un strat subțire de cărămidă. A fost folosită în timpul Revoluției de la 1848 de către Avram Iancu și trupele moților care au venit în ajutorul locuitorilor cetății.

 

Documentare realizată de Călin Anghel (expert în reconstituiri istorice) pentru edu.kindergraff.ro

foto: Arhivă Alba 24, Adalbert Cserni

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

EVENIMENT

Percheziții de amploare în Alba și alte 5 județe. 32 de descinderi care vizează o rețea de firme ”fantomă”

Publicat

Polițiștii din Mureş au făcut în această dimineață 32 de percheziții în București și în 6 județe, printre care și Alba, la sediile unor firme și la domiciliile unor persoane bănuite că au cauzat un prejudiciu de aproape 300.000 de lei, prin evaziune fiscală. 3 mandate de aducere vor fi puse în executare astăzi.

Potrivit unui comunicat al Poliției Române, la data de 17 ianuarie 2018, polițiștii de investigare a criminalității economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureş, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, efectuează 32 de percheziții, în municipiul București și în județele Mureş, Bistriţa Năsăud, Cluj Napoca, Alba, Prahova şi Ilfov.

Perchezițiile sunt efectuate la sediile unor firme și la domiciliile unor persoane bănuite de evaziune fiscală.

În fapt, din cercetări, a rezultat faptul că, în perioada 2012 – 2017,  reprezentanţii unei firme, din județul Mureş, ar fi stabilit o serie de relaţii comerciale fictive, cu 11 societăţi comerciale bănuite a avea un comportament de tip firmă fantomă.

Astfel, societatea din Mureş ar fi obţinut deduceri fiscale ilegale prin interpunerea unor societăţi de tip fantomă, care nu ar fi declarat livrări către societatea vizată.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este în valoare de aproximativ 284.000 de lei.

Vor fi puse în executare 3 mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi conduse la audieri și dispunerea măsurilor legale.

Foto: arhivă

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Cum i-a oferit Viorica Dăncilă lui Dragnea, un tulnic. Șeful PSD, comparat cu Avram Iancu

Publicat

Se întâmpla vara trecută, la Mamaia, la întâlnirea femeilor social-democrate. Liviu Dragnea a primit din mâna europarlamentarului Vioricăi Dăncilă, ”tulnicul” lui Avram Iancu, cu care, i-a spus aceasta, Crăișorul Munților își chema ostașii la luptă. Ne-aţi spus că suntem o armată şi că aveţi încredere în noi. Iar noi vă asigurăm că, de fiecare dată, vom fi prezenţi. Avram Iancu îşi chema cu acest tulnic ostaşii la luptă. Noi vi-l oferim dumneavoastră. Cele 240.000 de membre ale PSD, alături de dumneavoastră, alături de PSD!” i-a spus Viorica Dăncilă lui Dragnea.

Fermecate de discursul liderului, femeile din PSD l-au comparat pe Liviu Dragnea cu un personaj istoric şi i-au dat un cadou pe măsură: un tulnic cu care să sune după ajutor. Dragnea a mai primit o ie, pe care a și îmbrăcat-o.

Liviu Dragnea: „Vor râde aşa cum au mai râs, vor ameninţa, aşa cum au mai ameninţat. Vor face dosare, aşa cum au mai făcut. Dar nu le va merge la nesfârşit. Şi asta e o veste proastă pentru ei”.

În faţa armatei de femei social-democrate, dedicate trup şi suflet partidului, dar şi ţării, Liviu Dragnea a decretat: „Nu ştim să pierdem. Dar ştim, în schimb, să câştigăm, iar ei ştiu asta şi îi sperie în continuare”.

Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD, în przent nominalizată la funcția de prim-ministru: „Ne-aţi spus că suntem o armată şi că aveţi încredere în noi. Iar noi vă asigurăm că, de fiecare dată, vom fi prezenţi. Avram Iancu îşi chema cu acest tulnic ostaşii la luptă. Noi vi-l oferim dumneavoastră. Cele 240.000 de membre ale PSD, alături de dumneavoastră, alături de PSD!”

Liviu Dragnea: „ Când o să simt nevoia, o să sun din el şi o să pun pe Facebook şi atunci, vă aştept pe toţi.”

Sursă: Digi24

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Procesul de recepţie pe lotul 3 al autostrăzii Sebeş – Turda, SUSPENDAT de CNAIR. Problemele constatate

Publicat

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat, miercuri, motivele oficiale pentru care a decis suspendarea procesului de recepţie la tronsonului cuprins între Aiud şi Decea pe Autostrada Sebeş – Turda.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat miercuri că a constatat probleme la lotul 3 al autostrăzii Sebeş – Turda şi a decis suspendarea procesului de recepţie.

Autostrada A10 Sebeş – Turda traversează judeţele Alba şi Cluj având o lungimea totală de 70 km, şi leagă autostrăzile A1 şi A3.

Potrivit CNAIR, comisia constituită în data de 9 ianuarie pentru a inspecta, în vederea recepționării, lucrările efectuate de antreprenor la construcția lotului 3 al autostrăzii Sebeș – Turda a constatat o serie de neconformități ceea ce a dus la suspendarea procesului de recepție la terminarea lucrărilor.

Astfel, în urma inspecției s-au constatat o serie de neconformități, printre cele mai importante fiind următoarele:

  • au fost identificate numeroase zone cu deficiențe de planeitate și rugozitate. Pentru aceste zone raportul prezintă un calificativ INADMISIBIL;
  • nu s-a respectat Normativul 605, referitor la recoltarea de carote la o suprafata de 20.000 mp in vederea stabilirii grosimii straturilor rutiere;
  • nu au fost respectate prevederile Proiectului Tehnic privind calea pe pod;
  • pe anumite sectoare asigurarea scurgerii apelor prezintă neconformități;
  • există panouri de semnalizare de dimensiuni mari care sunt parțial obturate de parapete/panouri fonoabsorbante;
  • la structura de la km 45+600 există defecte la suprafața betoanelor;
  • sistemul ITS, echipamentul de cântărire în mișcare, înregistrează numerele de înmatriculare ale remorcilor, fără a fi înregistrat numărul de înmatriculare al capului tractor, așa cum a fost solicitat de Beneficiar;
  • nu a fost efectuată corespunzător semnalizarea in Spatiile de Serviicii. Aceasta trebuie completată cu două semne adiționale pentru autoturisme pentru fiecare Spațiu de Servicii, precum și marcaj de interzicere în zonele care separă parcările pentru autocare. De asemenea, se consideră a fi necesară completarea semnaliăarii orizontale din cadrul Spațiilor de Servicii cu săgeți de orientare a participanților la trafic;
  • este necesară completarea semnalizării cu marcaj de interzicere la intersecția dintre bretele, așa cum este specificat în cadrul Raportului de Audit de Siguranță;
  • nu au fost respectate avizele CTE Siguranța Circulației privind obligativitatea Antreprenorului de a realiza iluminatul cu tehnologie LED;
  • se impune verificarea de către Proiectant și Inginer a proiectului tehnic pentru bazinele de retenție și prezentarea calculelor de dimensionare, având în vedere nivelul apelor din acestea;
  • trebuie asigurată semnalizarea rutieră pentru devierea traficului la nodurile rutiere Unirea și Aiud, conform reglementărilor în vigoare

În urma constatărilor făcute, comisia de recepţie a decis suspendarea procesului de recepţie la terminarea lucrărilor, stabilind, împreună cu executantul, un termen de remediere de 90 zile. În funcție de condițiile meteorologice acest termen poate fi prelungit la cererea Antreprenorului.

CNAIR SA a transmis Antreprenorului raportul cu neconformitățile pentru remedierea acestora în vederea recepționării la terminarea lucrărilor și a punerii în circulație a acestui sector de autostradă.

Citește și Pe bretelele de acces pe autostrada Sebeș – Turda ”abia încape un Duster”. Raport alarmant privind Lotul 3

sursa: cnadnr.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Editorial Radu Ghelmez: Fabrica de Nimeni a mai produs un prim-ministru

Publicat

Fabrica de Nimeni a mai produs un nimeni ce ne va fi vremelnic prim ministru după care se va întoarce spășit în nimenimatul binemeritat.

N-au cu cine, sper că e clar acum tuturor că n-au cu cine. Când loialitatea de tip mafiot este singura monedă acceptată în interiorul organizației, oamenii ce promovează spre vârf au o unică și suficientă calitate: loialitatea. Nu contează cine ești și ce știi să faci pentru că oricum nu o să faci ce știi sau vrei să faci, o să faci ce îți cere dragnea să faci sau o să pleci cu un șut un cur pe urmele anonimului dinaintea ta…

Partidul nu este, așadar, neinteresat de competență; incompetența e în natură lui și nu poate fi evitată pentru că, să fim serioși, ce fel de om cu caracter, experiență și rezultate poate să îi fie loial unuia că Dragnea care a scăpat de pușcarie prin clemența judecătorilor și este, și azi și în vecii vecilor, condamnat penal pentru fraudă electorală.

Avem toți capetele superpatrate de la cât ni s-a explicat doct și condescendent că marea putere a psd e teritoriul, că acolo există o organizație formidabilă, o mașinărie bine unsă ce nu da niciodată greș și că așa și doar prin asta putem înțelege cum de câștiga psd atât de frecvent în condițiile în care a rămas la fel de praf cum îl știm din totdeauna. Dați-mi voie să mărturisesc că, admirând exemplarele rătăcite la oraș de pe așa zisele domenii feudale, nu pot să îmi stăpânesc dezamăgirea. Ăștia sunt oamenii din teritoriu, oasele și mușchii de partid?

Nu pot să accept că aceste secretare în sensul peiorativ al cuvântului, proporțional recrutate din ambele sexe, bune doar să aducă oală la pat stăpânului când se trezește din desfrâu, sunt arhitecții și inginerii organizației cu O mare de la oaie, multă, multă oaie.

Să fie oare posibil că baronii din provincie să fi păstrat pentru ei talentul și priceperea și să ne trimită nouă la capitală doar cârpe de suflat nașul mafiot că să ne inducă în eroare?

Oare e totul o mare conspirație pesedista cu genii politice care ne conduc din umbră prin intermediul ăstora de le uiți numele înainte să-l afli? Sau există o explicație mai simplă care zice că, atunci când îl vezi pe unu că Marian Oprișan, aia e, what you see is what you get și nici măcar un neuron în plus?

Să fie oare posibil că iarăși să ne fi mințit noi pe noi înșine cu mitul asta fondator al organizației din teritoriu că să ne explicăm convenabil de ce câștiga neică nimenii ăștia puterea de atâta amar de ani? Ar investi vreunul dintre voi măcar trei lei într-o întreprindere populată de astfel creaturi ce mimează prost educația? Cum putem să credem că le-a ieșit măcar ceva, când vedem cu ochii noștri ce și cât știu să facă? Urmașii noștri ne vor înțelege poate mai bine, nouă ne e clar doar că nu ne e clar mai nimic.

Să ne resemnăm așadar constatând că râdem noi, râdem de Teleorman că e județul căruia i-a furat Dragnea până și Dunărea, d-apăi banii, dar uite că măcar pentru câțiva teleormăneni soartă zâmbește când nici nu te aștepți. Păi ziceți voi acuma, am fi auzit noi vreodată și o data ceva cât de mic despre doamnă Dăncilă dacă nu s-ar fi născut, dintre toate colțurile lumisoarei ăsteia bătrâne, fix în Magicul Teleorman?

Nu e ea de vină, sărmana, ea nici nu cred că înțelege prea în profunzime ce i se întâmplă, de vină suntem noi, ăștia care prea ușor ne mințim singuri cum că psd e un partid și merită puterea sau știe ce să facă cu ea.

Om trăi și om vedea, să îi urăm să îți țină gură cât să treacă măcar anul pe tron, că nu știu zău dacă mai am nervi să mai aflu prea curând despre încă un pesedist despre care nu exista nimic care să merite știut.

Radu Ghelmez

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte, în 17 ianuarie, pe Sfântul Antonie, începătorul vieţii călugăreşti

Publicat

Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte la data de 17 ianuarie pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, considerat de tradiţia monastică drept cel mai popular ascet şi începătorul vieţii călugăreşti.

Totodată, împreună cu Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare, SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE este apreciat ca fiind întemeietorul monahismului creştin. Trăitor în secolul al III-lea şi la începutul secolului al IV-lea, Sfântul Antonie cel Mare este prăznuit în fiecare an, în toate tradiţiile creştine, la data de 17 ianuarie.

„Părintele monahilor”care a trăit 85 de ani în pustiu, marele pusnic Antonie, tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi. În zilele noastre, ca şi în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor. Se consideră că SFANTUL ANTONIE CEL MARE îi păzeşte pe oameni de duhurile rele, de primejdii şi vrăji.

Cuviosul ANTONIE CEL MARE s-a născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc, în anul 251, într-o familie de ţărani creştini înstăriţi. În copilărie, Sfântul prefera să meargă frecvent cu părinţii la biserică decât să-ţi petreacă timpul cu copiii de vârsta lui.

Astfel, el a învăţat de la părinţi şi de la bunici credinţa în Hristos. După moartea părinţilor, pe când el împlinise vârsta de 20 de ani, s-a ocupat de educaţia sorei sale minore. Când în biserică tânărul Antonie a auzit cuvântul Evangheliei, care spune : „De voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde avuţiile tale şi urmează Mie (Matei 19,21), a fost impresionat de aceste cuvinte şi a urmat îndemnul Evanghelistului.

Şi-a împărţit partea sa de avere săracilor, iar mai târziu a procedat la fel cu moştenirea sorei lui, pe care a lăsat-o în grija unei comunităţi de fecioare. Urmând sfatul unui ascet bătrân, Cuviosul a vieţuit o vreme într-o colibă la marginea satului natal Coma. În anul 285, când a împlinit vârsta de 35 de ani, Sfântul Antonie s-a stabilit într-o fortăreaţă izolată numită Pispir, la marginea deşertului din Munţii Tebaidei, unde a trăit până-n anul 306.

SFANTUL ANTONIE CEL MARE şi-a dorit să fie izolat complet de lume, după modelul pustnicilor deşertului şi ducea o viaţă foarte aspră: primea pâine prin acoperişul casei de două ori pe an, deoarece uşa de la intrare era zidită.

După multă muncă de convingere, de teama ereticilor arieni, ucenicii săi l-au determinat să părăsească fortăreaţa. În timp, s-a dus vestea despre viaţa aspră pe care Cuviosul o ducea, iar contemporanii săi îl considerau pe Antonie părintele spiritual al călugărilor din mai multe colonii monahice din deşertul Egiptului, printre care cele din Nitria şi Schit. Pe credincioşii care veneau la el să-i ceară un sfat, Sfântul Antonie îi îndruma să îmbrăţişeze viaţa monahală.

În jurul anilor 310, Cuviosul a făcut o călătorie la Alexandria, pentru a-i încuraja pe creştinii prigoniţi în timpul persecuţiilor romane, din vremea împăratului roman Maximian.

Marele pustnic a trecut la viaţa veşnică în anul 356, când împlinise vârsta de 105 ani. El a lăsat în urmă un număr impresionant de ucenici asceţi în lumea întreagă, cărora le-a lăsat cuvântul de învăţătură : Să creadă în Iisus şi să fugă de ispitele şi de înşelăciunile diavoleşti.

Interesant este faptul că SFANTUL ANTONIE CEL MARE răspundea în scris mesajelor primite de la credincioşii din toate categoriile sociale. În timp, ucenicii săi au ridicat o mânăstire pe locul unde Sfântul şi-a petrecut ultimii ani de viaţă.

Înainte de a muri, SFANTUL ANTONIE CEL MARE a lăsat ucenicilor săi un testament prin care le cerea să fie îngropat într-un loc secret, pe care să nu-l descopere nimeni. Respectând întocmai dorinţa părintelui lor duhovnicesc, ucenicii au îngropat trupul Cuviosului încât, secole de-a rândul, nimeni nu l-a descoperit.

Abia în ultimii ani, în urma cercetărilor făcute pentru restaurarea Mănăstirii Sfântului Antonie din Egipt, constructorii au ajuns la concluzia că mormântul cu moaştele Sfântului s-ar afla sub Sfânta Masă a bisericii centrale a mănăstirii.

Respectând dorinţa Cuviosului, care le spunea ucenicilor în testament:”Voi îngropaţi trupul meu, nimeni să nu ştie locul, afară de voi singuri. Iar eu la Învierea morţilor îl voi lua nestricăcios de la Mântuitorul”, mormântul a rămas pecetluit.

În fiecare zi de marţi, Biserica SFANTUL ANTONIE CEL MARE, situată lângă Curtea Veche din Bucureşti, este neîncăpătoare. Aici vin să se roage mii de credincioşi, majoritatea tineri. Biserica este cel mai vechi lăcaş de cult, construit în Capitală de domnitorul Mircea Ciobanul, prin anul 1559.

Mai târziu, în anul 1847, în timpul unui incendiu, o bună parte din construcţie a fost afectată. Cam în aceeaşi vreme, o bisericuţă cu hramul Sfântul Antonie, situată în apropiere, unde se închinau puşcăriaşii, a fost distrusă complet de un incendiu.

Martorii oculari din acea vreme spun că dintre ruine a fost salvată o icoană a Sfântului Antonie, într-o zi de marţi. Sfântul odor a fost dus la biserica situată lângă Curtea Veche care, pe atunci, se numea Buna Vestire. Acum, la icoana Sfântului Antonie, făcătoare de minuni, aşezată lângă catapeteasmă, se roagă mii de credincioşi şi poartă hramul Sfântului Anton, al bisericuţei arse odinioară.

Biserica Domnească (Paraclis Patriarhal) de la Curtea Veche din Bucureşti îl cinsteşte în ziua hramului pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare (17 ianuarie), care a devenit ocrotitorul său după incendiul din 23 martie 1847. Atunci, Biserica Sfântul Anton – Puşcărie ( din apropierea Bisericii Domneşti) a ars în întregime.

Rugăciunile făcute în sfântul lăcaş timp de nouă săptămâni ajută la împlinirea celor mai arzătoare dorinţe. Cei care au făcut acest ritual, de novene, s-au rugat pentru sănătate, pentru vindecarea de boli grave, pentru spargerea farmecelor, ca sporul şi liniştea sufletească să revină în casa lor.

 

sursa: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate