Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

SOLSTIŢIU de VARĂ 2017: Cea mai lungă zi din an. Magie, credinţe populare şi ritualuri de la sfârşitul lunii iunie

Publicat

solstitiu de varaPe 21 iunie, este solstiţiul de vară în emisfera nordică, adică este cea mai lungă zi din an. Marchează începutul verii astronomice. De acum, ziua se scurtează, devenind egală cu noaptea, la echinocţiul de toamnă.

Denumirea de solstițiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) și stitium, de la verbul sistere (a se opri, a rămîne constant; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul făcut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului. În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice.

Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii

De momentul solstițiului de vară sunt legate şi o serie de legende şi superstiţii

sanzaieneleLa români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie). Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii. În anumite situații, când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni distructive: stârnesc furtuni și vijelii, aduc grindină, lovesc pe cei nepăsători cu boala numită „luatul cu Drăgaica”, lasă câmpurile fără rod etc.

În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.

Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.

Talismanul norocos

soare mainiDe momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui. Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Ritualuri

ieleleDeși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.

În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației. Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.
În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

 

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

Număr dublu de cereri de azil în Canada, din decembrie. Vizele pentru români ar putea fi reintroduse

Publicat

Numărul românilor care au cerut azil în Canada a crescut considerabil, după ce această ţară a eliminat vizele, în decembrie anul trecut.  În doar două luni s-au înregistrat peste 230 de cereri, aproape dublu faţă de întregul an 2016. Informaţia apare în presa de la Ottawa, care scrie că reprezentanţi ai guvernului canadian au discutat despre acest subiect cu diplomaţi români. În cazul bulgarilor, în schimb, numărul cererilor de azil a rămas la un nivel scăzut, deşi vizele au fost ridicate şi pentru această ţară.

Canadienii spun chiar că ar putea decide reintroducerea vizelor pentru români, dacă numărul cererilor de azil va atinge în acest an un anumit nivel, fără a preciza pragul respectiv. Nu ar fi, de altfel, prima dată când ar lua o astfel de decizie.

În 2009, Guvernul canadian a anunţat reintroducerea imediată a vizelor pentru cetăţenii din Cehia şi din Mexic, pentru a pune astfel capăt unei adevărate explozii de cereri de azil depuse de cetăţenii acestor două ţări.

Vizele pentru cehi fuseseră ridicate în 2007, iar în aproape doi ani, se înregistraseră de 600 de ori mai multe cereri de azil din partea cetățenilor cehi. Mulți dintre ei erau romi. Canada a ridicat din nou vizele pentru cehi abia peste patru ani.

Surse: digi24.ro, ipolitics.ca

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Pod de 130 de metri, rezistent la un ”scenariu apocaliptic”. Străjan Jr. explică planurile pentru Alba Iulia

Publicat

Zona din fața Catedralei Ortodoxe va trece prin schimbări majore în următoarele luni. Un pod de peste 130 de metri, din lemn, sticlă și beton, pe care vor putea sări deodată toți oamenii care încap pe el, o Piață de ceremonii cu stâlpișori electrici și un sistem inteligent de iluminare, care va distribui lumina în funcție de gradul de încărcare al parcului, sunt numai câteva dintre elementele noului proiect. 

Arhitectul Vlad Străjan a explicat în cadrul ședinței de vineri a Consiliului Local Alba Iulia, prin ce modificări va trece zona în care se va construi Ansamblul Marii Uniri. Vlad este fiul arhitectului Ioan Străjan și el este cel care a proiectat zona.

”Propunem modernizarea întregului areal, format de Parcul Unirii, realizarea unei Piețe de ceremonii care să fluidizeze traficul și să conecteze cele două substrăzi de pe lateralele parcului, cu momumentul care nu ne aparține și realizarea legăturii axului între piața de ceremonii și Catedrala Ortodoxă. Sunt patru elemente principale. La partea de parc se propune menținerea vegetației existente, o să se renunțe la o pondere de 20% din arbori, plantându-se undeva la 300-400 de arbori noi, împreună cu tufăriș, plante perene și flori…, realizarea unor zone de picnic, înlocuirea întregului sistem de iluminat public, realizarea unor puncte de apă potabilă și perdele de răcorire prin pardoseală, continuarea parcului cu Piața de Ceremonii care va avea un sistem de stâlpișori automați care în funcție de scenariu, autoritățile publice vor putea controla accesul… ” a spus Vlad Străjan.

Potrivit acestuia, sistemul de iluminat va fi bazat pe tehnologia LED, ”de ultimă generație și foarte inteligent” și va ști, în funcție de gradul de încărcare al parcului, câtă lumină trebuie să genereze și unde anume să o facă.

”Podul va fi realizat din trei module. Două module care vor fi supraterane, peste șanțurile existente, și un modul care se va așeza pe acel loc al ravelinului. Podul va fi lung de 131 de metri și lat de 6. Elementul central va fi dintr-un lemn tehnic, antiderapant, iar elementele marginale vor din sticlă. Și parapetul va fi tot din sticlă, pentru a lăsa perspectivă și ascendentă și descendentă în relația cu șanțurile” a adăugat Vlad Străjan.

Pe pod nu se va putea însă circula cu mașina. ”Am proiectat podul în așa fel încât dacă este plin de oameni, ei vor putea sări toți la unison… Ne-am imaginat niște scenarii destul de apocaliptice ca să fim siguri.  Am încercat să mergem cu niște scenarii la maxim” a mai explicat arhitectul. Pentru mai multă siguranță, podul va fi și betonat.

De asemenea, pasajul care face legătura cu Bulevardul Transilvaniei se va redeschide pietonilor.

Primăria Alba Iulia va plăti aproape un milion de lei pentru un studiul de fezabilitate, proiectul tehnic de execuție și proiectul pentru autorizarea lucrărilor legate de ”Ansamblul memorial al Marii Uniri de la Alba Iulia”. Contractul s-a atribuit printr-un fel de „circuit închis” către Biroul de Proiectare Străjan SRL din Alba Iulia. Procedura se numește NEGOCIERE fără anunț de participare. Doar că, la negociere, instituția a pierdut peste 175.000 de lei față de valoarea estimată. Dincolo de costuri, proiectul pare destul de interesant și propune o perspectivă nouă față de ceea ce a fost până acum în oraș.

Controversele rămân însă în ceea ce privește Monumentul Unirii, o construcție de 22 de metri, gândită în anii 90 de sculptorul Mihai Buculei. Acea construcție va fi realizată de către Ministerul Culturii, însă șansele ca ea să fie gata până la 1 decembrie, sunt rezervate, în condițiile în care contractul nu a fost încă atribuit.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Spectacol concurs dedicat lui Caragiale, la Liceul de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia

Publicat

Liceul de Arte “Regina Maria” a organizat vineri, 16 februarie, etapa judeţeană a spectacolului concurs Timeless Moments with I.L. Caragiale – ediţia a X-a, ȋn parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba.

Cu fiecare ediţie se lărgeşte echipa proiectului, astfel că la etapa judeţeană din acest an s-au ȋnscris elevi de la Şcoala gimnazială “Vasile Goldiş” Alba Iulia, Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” – structura Bărăbanţ, Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir, Şcoala Gimnazială “Nicodim Ganea” Bistra.

Cele 3 secţiuni ale concursului (teatru, limba engleză, creaţie plastică) au fost alternate cu muzică tradiţională romȃnească, muzică clasică şi poezie realizȃndu-se astfel legătura dintre descrierea caragialiană a neamului romȃnesc, ȋmplinirea celor 100 de la ani de la Marea Unire şi ȋnvăţarea prin intermediul muzicii implementată prin proiectul Erasmus+, Music is…Life Long Learning, la Liceul de Arte “Regina Maria” ȋn perioada 2016-2018.

La secţiunea I.L.Caragiale – personaje memorabile – elevii de la Şcoala gimnazială “Vasile Goldiş” din Alba Iulia, ȋndrumaţi de doamnele profesoare Lăncrănjan Floare, Horşa Daniela şi bibliotecar Barb Gianina, au interpretat Un pedagog de şcoală nouă, cu care au cȃştigat premiul I. Elevii de la instituţia gazdă, pregătiţi de d-na prof. Olteanu Rodica, au interpretat Five o’clock obţinȃnd locul al II-lea.

La secţiunea Caragiale’s Charming World premiul I a fost obţinut de echipa de la Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” – structura Bărăbanţ, elevele fiind ȋndrumate de d-na prof. Trif Eleonora.

La secţiunea Gȃnduri caragialiene ȋn imagini artistice, premiul I a fost obţinut de eleva Costea Andrada (gimnaziu) şi Theiss Marie Elisabeth (liceu) de la Liceul de Arte “Regina Maria”.

Momentele de muzică clasică (eleva Maria Drăguşin -pian, ȋndrumător prof. Alexandra Păcurar) şi muzică tradiţională romȃnescă (grup vocal format dintr-o parte a elevilor de la secţia de Muzică vocală tradiţională romȃnească – ȋndrumaţi de d-nele prof. Bereczki Mihaela şi Şandru-Sebaş Marinela, acompaniaţi de domnii profesori Burz Gheorghe (vioară) şi Pleşa Răzvan (pian) şi de elevii Barbu Laurenţiu (clarinet) şi Hulea Florin (saxofon)) au construit melodios o punte ȋntre lumea caragialiană şi lumea contemporană, iar poezia Satul meu recitată de eleva Alina Hileagă ne-a reamintit tuturor de bunici şi de valorile la care ei au ţinut o viaţă şi pe care noi le căutăm ȋn depărtare, deşi ele sunt atȃt de aproape.

Membrii juriului – prof. Livia Dioşan, prof. Nicoleta Apostol, prof. Nadia Albescu, prof. Cristina Pop, prof. Camelia Greculeac, prof. Narcis Borteş, bibliotecar Felicia Colda – i-au felicitat pe participanţi pentru modul particular ȋn care au interacţionat cu universul caragialian, exprimȃndu-şi speranţa de a se reȋntȃlni la ediţiile următoare.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cetățeni din cartierul Ampoi I vs mașini parcate. ”Trebuie să intrăm pe banda opusă de mers”

Publicat

O parte dintre locuitorii cartierului Ampoi I din Alba Iulia sunt nemulțumiți de modul în care sunt parcate pe carosabil mașinile, în zona din spatele magazinului Penny. Aceștia spun că nu pot ieși din parcare decât pe banda cealaltă de mers, vizibilitatea fiind redusă din această cauză.

”Bună ziua. Sunt locuitor în cartierul Ampoi I din Alba Iulia. Vă atașez niste poze ca să vedeți cum se parchează mașinile pe strada Livezii, în apropierea magazinului Penny. Ca să poți să ieși cu mașina din parcarea magazinului și inclusiv din cartier, trebuie să intri cu mașina până pe banda opusă de mers. Întrucât vizibilitatea este foarte redusă aș dori ca poliția să vină să ia măsurile de rigoare. Vă mulțumesc” ne-a scris unul dintre aceștia.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Klaus Ionannis, din nou la schi în Șureanu. A venit bronzat din Tenerife, în stațiunea preferată

Publicat

Președintele României, Klaus Iohannis a făcut o pasiune pentru pârtiile de schi de la Șureanu. Sâmbătă, acesta a urcat din nou la Șureanu, pentru o zi frumoasă la zăpadă. Însoțit de angajați ai SPP, care au sosit puțin înaintea președintelui, acesta s-a dat de mai multe ori, așteptând, de fiecare dată, la coadă mai bine de 15 minute. Președintele era foarte bronzat la față, după concediul petrecut recent în Tenerife. 

Klaus Ionannis vine foarte des în județul Alba pentru a schia. De fiecare dată este recunoscut de oameni și se poartă foarte natural, așteptând ca toată lumea un loc pe telescaun.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate