Contacteaza-ne si pe

ADMINISTRATIE

TESTUL de SINCERITATE cu Florin Roman şi Mircea Hava: Disputele de pe traseul problemelor autostrăzii Sebeş-Turda

avatar

Publicat

Doi dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai Puterii şi Opoziţiei din Alba privind proiectul autostrăzii Sebeş – Turda, un subiect fierbinte pentru comunitatea locală şi judeţeană, dar şi o investiţie necesară pentru dezvoltarea economică a zonei au fost prezenţi la „Testul de sinceritate” Alba24 cu Dan Lungu şi au dezvăluit, în detaliu, care sunt circumstanţele în care vom putea circula, cel mai devreme în 2016, pe o cale rutieră modernizată spre Cluj sau Sibiu.

Chiar dacă acest subiect a fost discutat atât în conferinţe de presă, cât şi în interviuri acordate de cele două părţi, de data aceasta, pe Alba24, puteţi afla detalii în premieră şi informaţii importante în contextul realizării acestei autostrăzi.

Dacă vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman, a prezentat în emisiunea „Testul de sinceritate” la Alba24, în detaliu, cu documente, schiţe şi hărţi, ce presupune proiectul autostrăzii Sebeş – Turda şi care sunt diferenţele faţă de proiectul propus în 2008 pentru drumul expres în aceeaşi zonă, amintind că Primăria Alba Iulia a dat aviz nefavorabil pentru proiectul actual şi că primarul Mircea Hava ar fi împotriva autostrăzii, edilul oraşului  a făcut afirmaţii dure, insistând că nu se opune vreunei investiţii ce poate aduce bunăstare zonei şi că referiri la acest aspect sunt doar declaraţii politice.

Roman a explicat că „drumul expres din 2008 a primit aviz favorabil de la Primăria Alba Iulia, pe al cărui traseu urmau să fie demolate 9 case, iar altele, în proximitate, urmau să <beneficieze> de poulare fonică şi chimică. Foarte multă lume din Oarda abia acum a aflat abia acum că era în proiect demolarea a 9 case în traseul vechi al drumului expres. Actualul traseu este la aproximativ 200 m distanţă, în zona amintită, faţă de cel vechi”.

De asemenea, vicele CJ precizează că „traseul pe vechiul aliniament a primit aviz favorabil de la toate primăriile din judeţul Alba pe teritoriul localităţilor cărora urma să treacă acest drum expres. Consiliul Judeţean, în urma acestor avize, a eliberat certificatul de urbanism. Acest drum expres urma să se realizeze sută la sută din fonduri guvernamentale. Procedura a fost finalizată, în sensul că a fost un studiu de fezabilitate al CNADNR finalizat. Acest traseu a fost abandonat în 2008 pentru că nu au fost bani la bugetul de stat pentru continuarea acestor lucrări. În 2013, nu mai vorbim de un drum expres, ci de autostradă”. În continuare, Florin Roman a descris cu lux de amănunte cum a reuşit să susţină realizarea proiectului autostrăzii, inclusiv întâlnirile şi discuţiile cu ministrul Şova şi şeful CNADNR şi demersurile ce au adus includerea în finanţarea europeană POS Transport n plus 3 pentru cei 70,2 kilometri de autostradă.

A prezentat calendarul „evenimentelor” legate de discuţiile privind proiectul autostrăzii, pornind cu solicitarea către CNADNR, avize, contextul în care au apărut nemulţumirile localnicilor de la Oarda, rolul pe care acesta consideră că îl are primarul Mircea Hava în evoluţia situaţiei şi modificări în proiect în favoarea cetăţenilor şi dezvoltării economice a judeţului Alba. S-a referit inclusiv la posibilităţile luate în discuţie de modificare a traseului autostrăzii în zona Oarda, unde sunt zone protejate de lege şi nu permit intervenţii umane. Nu în ultimul rând, a atras atenţia asupra unor eventuale interese imobiliare din zona traseului autostrăzii – amintind de investiţii private ce se pregătesc aproape de nodul rutier din zona de nord a municipiului şi solicitând instituţiilor statului să monitorizeze îndeaproape modul în care se eliberează autorizaţiile de construcţie şi contractele de vânzare-cumpărare, pe traseul autostrăzii, odată ce acesta va fi finalizat.

A răspuns, de asemenea, întrebărilor adresate de moderatorul Dan Lungu privind subiectele asupra cărora a avut declaraţii în contradictoriu cu primarul Mircea Hava – de la bazinul olimpic, până la amenajarea cinematografului, construcţia sălii polivalente, a unui teatru şi nu în ultimul rând, autostrada.

„Un om trebuie judecat prin ceea ce face. Este cea mai mare investiţie pentru judeţ în ultimii 20 de ani. Dacă autostrada nu se face, judeţul se va depopula, nu se va dezvolta economic. Tinerii nu-şi vor găsi locuri de muncă, vor fi nevoiţi să plece. Am avut întâlniri cu investitori importanţi din Spania, Austria şi Franţa şi care au întrebat, prima dată, dacă se face autostrada. Autostrada se finalizează în 2016”, a concluzionat Florin Roman.

Primarul Mircea Hava a recunoscut că „zâmbeşte amar” când aude întrebarea dacă s-ar opune proiectului autostrăzii. „Arătaţi-mi un om în judeţul ăsta care ar încerca sau ar dori să se opună. Şi cei <victime colaterale> îşi doresc autostrada. Este evident ce ne poate aduce bun autostrada. Creează bunăstare, mobilitate. Nu aveţi timp în emisiune ca să spun ce am făcut pentru oraşul ăsta. Indiferent cine vine cu un proiect, de la oricare partid politic, vă stau la dispoziţie cu toată forţa mea, cu priceperea mea. Să spui că Hava şi PDL-ul se opune autostrăzii mi se pare cea mai abjectă, cel mai urât lucru pe care l-am auzit din 90 încoace. Doar un om care gândeşte eminamente politic poate să spună aşa ceva. Că am avut discuţii legate de noduri rutiere, este altă treabă. Această autostradă se va face nu cum vreau eu, ci cum vrea constructorul, proiectantul. Eu nu pot să aduc bani pentru autostradă, am adus pentru oraş, dar mă bucur că se face”, a declarat Hava, la începutul emisiunii.

 

Mircea Hava a explicat şi de ce primăria a dat avizul negativ pentru proiectul autostrăzii: „Am dat avizul negativ pentru că, din ceea ce ni s-a trimis în cererea noastră, nu aveam nod în partea de nord, către Teiuş şi cel din partea de sud era prost pus, adică nu era corelat cu programul nostru de dezvoltare ulterioară, suntem aproape gata cu PUG, e în avizare la CNADNR. Încercăm să găsim o soluţie să legăm Zlatna şi zona Munţilor Apuseni de reţeaua de drum fără să mai trecem prin oraş.

În partea de sud, racordarea autostrăzii la oraş era făcută la şoseaua de centură, noi am cerut să fie la DN1. Cei de la autostrăzi au fost de acord. Şi se rezolvă, am bătut palma şi s-a dat drumul la aviz, s-a semnat certificatul de urbanism. În momentul în care cele două noduri sunt pe hârtie, avizul vine.

A rămas nemulţumirea oamenilor de la Oarda. O să încerc să le explic. M-am întâlnit cu o parte dintre ei, la dezbateri, atunci când a fost celălalt traseu. Acum acel traseu se modifică, se face un pic mai bine. Cum să-i învrăjbesc? Le-am explicat că nu primăria face autostrada. Oamenii vor fi despăgubiţi. Este cea mai mare minciună că PDL-ul se opune autostrăzii. Eu spun da acestui proiect”.

A dezvăluit şi de ce nu s-a întâlnit de fiecare dată cu vicepreşedintele CJ Alba, Florin Roman, pentru discuţii pe diferite teme de interes local şi a dat detalii şi despre despăgubirile în zona autostrăzii.

Referitor la investiţia de la bazinul olimpic, Mircea Hava a spus că „timpul le va lămuri pe toate”, că „toată chestiunea a fost o bâzâială politică” şi că „aşteptăm rectificarea, avem toate promisiunile”.

A vorbit şi despre alocarea de fonduri de la Guvern, problema achiziţiei de indicatoare turistice şi investiţii locale.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
2 Comentarii

2 Comments

  1. avatar

    coleg

    miercuri, 26.06.2013 la 09:03

    Roman a trecut la PPDD? Numai retardatii aia ne explicau la tabla tampeniile. Bine totusi ca stie sa scrie!

  2. avatar

    tamy

    joi, 27.06.2013 la 11:47

    Ciez : „Roman a explicat că „drumul expres din 2008 a primit aviz favorabil de la Primăria Alba Iulia, pe al cărui traseu urmau să fie demolate 9 case, iar altele, în proximitate, urmau să de poulare fonică şi chimică. Foarte multă lume din Oarda a aflat abia acum că era în proiect demolarea a 9 case în traseul vechi al drumului expres. Actualul traseu este la aproximativ 200 m distanţă, în zona amintită, faţă de cel vechi”. … unde as continua eu se vor darama 2 case iar 22 de case vor fi lasate in proximitatea autostrazii (numaratile si voi pe harata dl. Roman ) de astea nu pomeneste nimeni . Dupa parerea mea este mult mai crunt sa ti se puna stilpul linga casa si sa te oblige sa stai la umbra autostrazii urmand să de poulare fonică şi chimică decat sa ti se ofere posibilitatea sa te muti in alta parte .Spunetii ca ati gasit un traseu mai bun mai sus cu 200m de vechiul traseu DAR DVS. NU FACETI DECAT SA O STRECURATI PRINTRE CASELE NOASTRE de aceea NU PUTEM FI DEACORD SUB NICI O FORMA si v-am oferit si variante de a ocoli cartierul. Va aduc aminte ca Autostrada nu este o simpla carare (poteca) ci este un drum lat de peste 30 de m si va fi construit pe viata nu pe 2 zile….. Ordenii stiu de 4 ani că era în proiect demolarea a 9 case în traseul vechi al drumului expres nu ca au aflat abia acum ….. Pe harta pe vechiul traseu dvs. ati tras un cerc mare cu carioca si din desen parca se lateste peste case iar pe noul traseu ati suptiat-o ca pe o domnisoara…. ca sa o puteti strecura printre case. Dl. Roman sa nu asteptati binele dupa raul pe care il faceti.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Trei medalii pentru sportivii de la Revolution Academy Alba la Campionatul Național de Taekwondo

avatar

Publicat

Sportivii de la Revolution Academy Alba s-au întors acasă cu trei medalii de la Campionatul Național de Taekwondo WTF 2018, desfășurat în acest weekend la București. Delegația de la Alba a fost formată din trei sportivi, toți ajungând pe podium, asta în condițiile în care practică Taekwondo de doar jumătate de an.

Două medalii de bronz și una de argint au fost cucerite de luptătorii de la Revolution Academy Alba la Campionatul Național de Taekwondo WTF de la București, prima lor competiție din cariera de sportivi.

Gabriela Șandru (12 ani, Alba Iulia) a obținut medalie de argint la categoria -44 kg, cadeți clasa B.

Ana Cibiu (12 ani, Alba Iulia) a obținut medalie de bronz la categoria -41 kg, cadeți clasa B.

Petru Roncea (17 ani, Sebeș) a obținut medalie de bronz la categoria -63, juniori clasa B.

Cei trei sportivi se antrenează de câteva luni alături de antrenorul Alin Moldovan, fost sportiv de performanță, medaliat la Campionatele Naționale de Taekwondo ,  care a înființat Revolution Academy Alba în noiembrie 2017.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

23 aprilie: Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Obiceiuri, tradiții și credințe populare

avatar

Publicat

sfantul gheorghe

În fiecare an, la 23 aprilie, credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A urmat cariera militară și a ajuns comandant în armata împăratului Dioclețian.

VEZI:  MESAJE de Sfântul Gheorghe: Urări de sănătate şi „La mulţi ani” pentru cei dragi, de ziua numelui

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuți și onorați sfinți ai creștinismului.

În anul 303, împăratul a dat un decret prin care toți creștinii erau obligați să se lepede de credința în Hristos și să se închine zeilor. Sfântul Gheorghe, pentru că nu a vrut să jertfească zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare în anul 303, în ziua de 23 aprilie.

Menționăm că Biserica creștină serbează ziua morții sfinților ca ziua lor de naștere. Numai Fecioara Maria și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la această regulă.

Sfântul Gheorghe în iconografie

Iconografia păstrează imaginea Sfantului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur. În credința populară Sfântul Gheorghe este asociat adesea cu omorârea balaurului. Această legendă datează din secolul XII și una din variantele sale este „Legenda Aurea”. Se povestește cum un balaur imens și feroce a apărut lângă orașul Selena din Lybia. Locuitorii trebuiau să-i ofere zilnic oi pentru a-i potoli foamea, iar când nu au mai avut oi, balaurul a cerut pe fata împăratului. Atunci a apărut un viteaz creștin care s-a oferit să răpună balaurul. În unele icoane timpurii fata împăratului este înfățișată în gura balaurului, în timp ce un viteaz cu o suliță se luptă cu acesta. După ce a străpuns balaurul cu sulița tânărul a dus-o pe prințesa la palatul împăratului, care i-a oferit mâna ei și jumătate din împărăție. Viteazul a refuzat spunând că mai are multe alte lucruri de îndeplinit în lupta sa pentru apărarea bisericii și ajutorul săracilor și nedreptățitilor; apoi le-a spus că numele lui este Gheorge și a plecat.

Această imagine a sfântului a rămas în amintirea oamenilor ca model de curaj în lupta cu diavolul.

Sfântul Gheorghe mai este reprezentat într-o mantie roșie, culoare tradițională pentru un martir, dar și ca războinic pedestru sau ca tribun militar în veșminte patriciene, cu o diadema metalică pe cap, cu o platoșă sub mantie, ținând o cruce în mâna dreaptă și o sabie în mâna stângă.

În 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.

 

Obiceiuri de Sfântul Gheorghe

În tradiția populară Sfântul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor.

În spiritualitatea populară, între San-George și Samedru (Sfântul Dumitru) există o înțelegere cosmică. Se spune că atunci când broaștele cântă pentru prima oară, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viață.

În dimineața zilei de San-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeză la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, în grădini și pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea că oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice.

Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor. Ele erau puse și în hrana animalelor, în credința că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

În ajunul zilei de San-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Există și obiceiul ca în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineața zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiș în pădure pentru a culege mătrăguna și năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streașină, în credința că ele le vor aduce pețitori bogați.

Flăcăii cautau în dimineața zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută. Vasul era ascuns într-un loc doar de el știut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită. Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Femeile căsătorite mergeau în pădure și culegeau plante doar de ele știute (mulgătoare, untul vacii), pe care le adăugau în hrana animalelor, în credința că vacile vor da mult lapte și de bună calitate.

Nimeni nu avea voie să doarmă în aceasta zi deoarece se credea că acel care încalcă interdicția, avea să fie somnoros întregul an.

Urzicatul era un alt obicei practicat de San-George. Exista convingerea că prin urzicat ei vor fi mai ageri, mai harnici și mai sănătoși de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.

Dintre toate obiceiurile enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstrează doar obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri verzi.

sursa: creștinortodox.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Trebuie să îți schimbi permisul de conducere anul acesta? Lista actelor necesare

avatar

Publicat

Românii care vor să-şi schimbe permisul auto în acest an din diferite motive, fie că a expirat sau va expira foarte curând, au nevoie de un anumit set de documente . De reţinut ar mai fi că se poate solicita eliberarea unui permis de conducere înainte sau după expirare, după efectuarea vizitei medicale, pe baza următoarelor documente:

a) cererea titularului se editează informatic la ghiseu şi se înmânează titularului pentru a o semna şi pentru a completa informaţiile privind fişa medicală şi dovada plăţii  contravalorii permisului de conducere;

b) în cazul cetăţenilor români, actul de identitate al titularului, în original şi copie, din care rezultă că acesta are domiciliul sau reşedinţa în România;

c) în cazul cetăţenilor străini, carte de rezidenţă, permis de şedere, certificat de înregistrare însoţit de paşaport, paşaport diplomatic/serviciu;

d) dovada plăţii contravalorii permisului de conducere – contravaloarea se poate achita la sediu. Plata contravalorii permiselor de condcuere se poate face on-line în sistem internet banking, dar şi de la orice bancă unde persoana are deschis un cont bancar.

e) permisul de conducere, în cazul deteriorării acestuia sau pentru schimbarea numelui. În cazul pierderii sau furtului permisului de conducere, titularul declară acest fapt prin completarea în mod corespunzător a cererii (prin bifarea căsuţelor corespunzătoare);

f) documentul emis de o unitate medicală autorizată, în original din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medical să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere.

În cazul persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, ca urmare a condamnării pentru o infracţiune care a fost dezincriminată, în condiţiile art. 4 din Codul penal, acestea vor prezenta pentru eliberarea unui nou permis de conducere, documentele de mai sus însoţite de hotărârea de dezincriminare, nefiind necesară susţinerea vreunui examen.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Peisaje care îți taie respirația pe TRANSALPINA. Imagini aeriene de pe cea mai înaltă șosea din România

avatar

Publicat

Imagini aeriene spectaculoase filmate pe Transalpina au fost publicate zilele acestea pe rețele de socializare. DN 67 C – Transalpina sau Drumul Regelui este cea mai înaltă şosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul – din Munţii Parâng, în Carpaţii Meridionali – face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.

Transalpina străbate patru judeţe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o „şosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpuşa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) şi Muntinu (2.062 m). (cf. Wikipedia)

Șoseaua este una cu probleme, încă de la finalizarea ei. A fost închisă, din cauza lipsei elementelor de siguranţă rutieră, apoi a fost redeschisă, deși încă mai sunt câteva probleme tehnice. Cu toate acestea este fabuloasă! Iar imaginile, văzute de sus, sunt şi mai spectaculoase.

Drumul și-a luat numele de la latinescul „Transalpina” (țara de dincolo de munți), cum era numită în vechile texte și hărți latinesti Țara Românească. Este supranumit “Drumul Regelui”, pentru că Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit, în anul 1938, l-a inaugurat parcurgîndu-l el însuși împreună cu familia regală.

Desi este mai înaltă, mult mai veche si mai frumoasă decât Transfăgărășanul, este mai puțin cunoscută pentru  că, Transalpina, cu toate că este catalogat  drum național, DN 67c (partial), nu a fost niciodată asfaltată până în 2009. Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu piatră de Regele Carol al II-lea după 1930 si reablitată de germani în al II-lea razboi mondial. După aceea a fost data uitarii de autoritatile române.

Acest lucru a  ajutat natura din jurul Transalpinei să-și păstreze neatinsa sălbaticia și farmecul aparte pe care îl mai au doar puține locuri din țara.

Este printre puținele drumuri din România pe care se poata ajunge cu masina până la nilelul norilor si chiar deasupra lor. Soseaua Transalpina este încă un drum aflat inca in reabilitare.

În 2017 începând cu 29 Mai 2017 Transalpina a fost deschisă oficial circulației rutiere și între Rânca și Obârșia Lotrului (între orele 7:00 – 20:00) cu restricții de tonaj (< 3,5 T) și de viteză 30 km/h. A fost închisă traficului pe 23.10.2017. Din cauza acumularilor mari de zăpadă din zona alpină, în 2018 Transalpina va fi deschisă la inceputul lunii iunie între Obârșia Lotrului și Rânca.

 

Transalpina nu a avut niciodată un program fix de deschidere sau închidere, totul depinzând de venirea zăpezii și de topirea ei. Pe portiunea Obarsia Lotrului – Ranca zăpada persistă, de obicei, din luna noiembrie până în luna iunie.

sursa video: Noi iubim România

sursa info: Transalpina.Biz

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: 50 de români stabiliți în Ungaria, în vizită la Alba Iulia printr-un proiect inițiat de MRP

avatar

Publicat

Proiectul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), „Descoperă și Cunoaște România” (DCR), ediția Centenar a continuat în acest weekend în Hunedoara și Alba Iulia cu participarea a 50 de etnici români veniți din Ungaria. În Cealaltă Capitală aceștia s-au întâlnit cu autorități locale și au vizitat Cetatea Alba Carolina.

În perioada 20 – 22 aprilie, grupul de români din Ungaria a avut  întrevederi cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale și va vizita principalele obiective din cele două județe.

Evenimentul de la Alba Iulia a avut loc duminică la Prefectura Alba.  Cei 50 de etnici veniți din Ungaria s-au întâlnit cu reprezentnții instituțiilor pentru a vedea cum funcționează acestea și au discutat cu cu factori decizionali: prefect, deputați, senatori, consiliul județean, consiliul local.

„În an Centenar este important să ne reafirmăm susținerea și unitatea cu frații noștri de pretutindeni, iar astăzi am creat o punte între românii din Gyula Ungaria și noi cei din capitala de suflet a românilor, Alba Iulia” a spus deputatul Ioan Dîrzu.

Delegația a luat contact cu ce înseamnă România, istoria acesteia, tradițiile și obiceiurile, și au avut  oportunitatea de a discuta cu reprezentanți ai Guvernului României despre nevoile și dorințele lor în calitate de români care vor să păstreze legătura cu țara. La Alba Iulia au vizitat și Universitatea „1 Decembrie 1918”.

„Am fost onorat să primesc la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia delegația celor 50 de etnici români stabiliți în Ungaria, aflați la Alba Iulia în cadrul proiectului ,,Descoperă și cunoaște România” – Proiectul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Am avut, astfel, ocazia de a le prezenta oportunitățile de studiu și de dezvoltare profesională într-o instituție-simbol pentru identitatea noastră națională” spune rectorul Daniel Breaz.

Proiectul MRP „Descoperă și Cunoaște România” își propune să contribuie la consolidarea dialogului între etnicii români din afara granițelor, în vederea menținerii legăturilor identitare românești.

Edițiile anului Centenar vor fi dedicate tinerilor din comunitățile istorice și se vor desfășura în perioada martie – decembrie 2018.

Prin DCR 2018, ministerul îşi propune ca în Anul Centenarului să aducă în ţară 500 de români care trăiesc în comunităţile istorice în vederea realizării unui schimb de experințe și pentru a-i încuraja să păstreze și promoveze identitatea românească.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate