Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Palatul Cultural din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

Publicat

palat

palat cultural blaj Palatul Cultural din Blaj a câştigat premiul UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”. „Administraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”, a fost motivaţia juriului pentru acest premiu.

Comisia Europeană şi Europa Nostra au anunţat miercuri câştigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/ Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului.

Palatul Culturii Blaj_1 interior Anul acesta au fost premiate două exemple din România: Palatul Cultural din Blaj, în categoria „Conservare”, şi Zoltán Kallós, în categoria „Serviciu dedicat”, propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European.

Cei 29 de laureaţi din 18 ţări sunt recunoscuţi pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate şi educaţie, formare şi sensibilizare. Juriul, format din experţi independenţi, a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizaţii şi persoane fizice din 39 de ţări din Europa.

Palatul Cultural din Blaj a trecut printr-o transformare spectaculoasă. La aproape patru ani de la debutul lucrărilor, clădirea poate fi considerată unul dintre cele mai importante edificii culturale din judeţul Alba.

Spaţii luminoase, cu accente contemporane şi nuanţe subtile vor putea găzdui spectacole de teatru, balet, operă, expoziţii şi alte evenimente culturale. Recepția tehică a lucrărilor va avea loc în 15 februarie, iar marea deschidere în 20 septembrie.

palatul cultural blajPalatul Cultural din Blaj se află în centrul istoric al Blajului, în Piaţa 1848, fiind cuprins în zona de protecție a monumentelor istorice de importanță națională din oraş. Clădirea iniţială a fost proiectată în 1930, de arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui evenimente organizate de Asociaţia culturală ASTRA. A fost inaugurată şase ani mai târziu, în 1936, în prezența regelui Carol al II-lea și a întregului guvern și a găzduit toate evenimentele culturale din perioada interbelică.

Tot aici au funcționat, pe rând, Muzeul de Istorie și Etnografie, Biblioteca Orașenească și Centrul de Radioficare. Imobilul a fost în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice, apoi a trecut la stat, în administrarea Ministerului Artelor (Ateneul Popular „Horea, Cloșca și Crișan” din Blaj).

După 1989, a fost retrocedat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice. Ultima dată, clădirea a găzduit cinematograful “Nicolae Bălcescu”. În decembrie 1995, un incendiu imens a distrus clădirea în proporție de 40%. Mai rămăseseră doar pereții exteriori și o parte din încăperile de la primul etaj.

YouTube video

 

Primăria Blaj: Proiectul de reabilitare al Palatului Cultural, o realizare excepţională pentru patrimoniul cultural, recunoscută de Comisia Europeană şi Europa Nostra

Palatul Cultural Administraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni minime şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent. Aceasta constituie un precedent naţional şi reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane.

Aceasta este concluzia care a stat la baza acordării Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017 pentru proiectul Blajului – PALATUL CULTURAL, de către Comisia Europeană şi Federaţia Pan-Europeană a organizaţiilor din domeniul patrimoniului Europa Nostra, al cărui preşedinte este tenorul Placido Domingo, transmite Primăria Blaj.

Vezi VIDEO: Palatul Culturii din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

În spatele acestui premiu, cu o rezonanţă deosebită pentru România şi Transilvania, dar mai ales pentru Alba şi Blaj, stă povestea dramatică a acestei clădiri, munca în echipă a unor oameni, instituţii sau companii care au crezut şi au ales să contribuie la dezvoltarea destinului european al Blajului.

Citeşte şi Palatul Cultural de la Blaj, redeschis la 81 de ani de la inaugurarea din`36. Casa Regală și Guvernul, invitați la evenimentul din 20 septembrie

Palatul Cultural din Blaj, proiectat de arhitectul Victor Smigelschi, a fost inaugurat în septembrie 1936 cu ocazia serbărilor jubiliare ale Asociaţiunii ASTRA de la Blaj şi a înscăunării Mitropolitului Blajului, Alexandru Nicolescu, în prezenţa Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea, a Majestăţii Sale Regele Mihai, la acea dată, Mare Voievod de Alba Iulia şi a Guvernului României, de atunci, condus de Gheorghe Tătărăscu.

La acea dată Palatul Cultural din Blaj era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Transilvania, scena lui găzduind cele mai cunoscute reprezentaţii teatrale şi muzicale ale vremii. Spaţiul generos al clădirii a adăpostit în încăperile sale, începând cu anul 1939, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Blajului, Biblioteca Orăşenească şi Cinematograful „Nicolae Bălcescu”.

Destinul luminos al acestei clădiri a suferit o turnură dramatică în perioada comunistă, la fel ca întreaga societate românească. La 3 martie 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România şi după desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, proprietarul iniţial al imobilului, clădirea trece în proprietatea statului român şi se va numi Ateneul Popular ”Horea, Cloşca şi Crişan”. Activitatea culturală se diminuează în mod dramatic, singura funcţiune rămânând aceea de cinematograf şi de Centru de Radioficare.

După 1989, Palatul Cultural a fost retrocedat de către statul român Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice, însă perioada dramatică din destinul acestei clădiri nu s-a sfârşit odată cu căderea comunismului şi, în decembrie 1995, un incendiu puternic distruge aproape în totalitate imobilul. Se părea că acest incendiu devastator a pecetluit definitiv soarta Palatului Cultural, care timp de 16 ani a rămas o ruină în centrul istoric al Blajului.

În anul 2011, Primăria Municipiului Blaj în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba au hotărât să repună în valoare tradiţia istorică şi culturală a Blajului, iar primul obiectiv major al acestui parteneriat a fost reabilitarea Centrului Istoric şi implicit a Palatului Cultural.

Acest proiect major de repunere în valoare a istoriei Blajului s-a bucurat şi de susţinerea Bisericii Greco-Catolice din Blaj, care cedat clădirea, în condiţii avantajoase, Municipiului Blaj în ideea restaurării imediate a Palatului Cultural. Având în vedere starea avansată de degradare în care se găsea imobilul, municipalitatea alături de Consiliul Judeţean Alba au demarat lucrările de reabilitare.

Primul pas a fost organizarea de către Municipiul Blaj a unui Concurs de soluţii pentru  proiectarea reabilitării Palatului Cultural, procedură de succes care a condus  la alegerea celei mai bune soluţii de proiectare şi în final la obţinerea celei mai înalte distincţii europene oferite pentru conservarea patrimoniului cultural. Ideea arhitectului Vlad Sebastian Rusu de la Biroul de arhitectură ASIZA Cluj-Napoca a fost declarată câştigătoare şi de aici s-a trecut la faza de proiectare. Această idee de proiectare a fost premiată iniţial in România de revista Arhitectura, însă, la acea dată, nimeni nu anticipa marele succes european.

Arhitectul şi iniţiatorii proiectului de reabilitare au dorit ca vizitatorii şi participanţii la manifestările găzduite de Palatul Cultural să-şi amintească de trauma prin care a trecut acest imobil şi de aceea întregul ansamblu, ca un remember, face referire la incendiul din decembrie 1995, dar şi la cele mai importante momente din existenţa acestuia. Măreţia, decăderea şi renaşterea acestui edificiu pare similară cu destinul Blajului.

Lucrările de reabilitare au început în iulie 2013, au fost efectuate de asocierea companiilor HARBAU Miercurea Ciuc – SC K/KISS SRL Cristuru-Secuiesc şi au costat aproximativ 1.000.000 de euro, recepţia acestora fiind efectuată în anul 2017. Inaugurarea oficială a Palatului Cultural din Blaj este programată în luna septembrie 2017, la exact 81 de ani de la deschiderea sa.

Punerea în funcţiune a Palatului Cultural coincide cu perioada de renaştere economică şi culturală a Blajului, care a devenit, în ultimii 10 ani, una dintre cele mai frumoase urbe din ţară.

La acest succes s-a ajuns şi datorită faptului că municipalitatea a înţeles că dezvoltarea economică durabilă trebuie să ţină cont de beneficiile multiple ale patrimoniului cultural şi istoric al comunităţii. Această idee a stat şi la baza parteneriatului de succes între Municipiul Blaj şi Judetul Alba, o idee care s-a concretizat într-un model de bună practică pentru dezvoltarea comunităţilor locale, mai transmite administraţia locală.

Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017, obţinut de proiectul Palatului Cultural, confirmă drumul european al Blajului, viabilitatea marilor proiecte iniţiate în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi mai ales rolul important al patrimoniului cultural în viaţa socială a unei comunităţi.

„Acest premiu este rodul excelentului parteneriat dintre Municipiul Blaj, Judeţul Alba, echipa de arhitecţi condusă de arhitectul Vlad Rusu şi antreprenorul lucrării, fiind o realizare excepţională pentru Proiectul „Blajul european”, a declarat primarul Municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax