Contacteaza-ne si pe

ADMINISTRATIE

VIDEO: Palatul Cultural din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

avatar

Publicat

palat cultural blajPalatul Cultural din Blaj a câştigat premiul UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”. „Administraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”, a fost motivaţia juriului pentru acest premiu.

Comisia Europeană şi Europa Nostra au anunţat miercuri câştigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/ Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului.

Palatul Culturii Blaj_1 interiorAnul acesta au fost premiate două exemple din România: Palatul Cultural din Blaj, în categoria „Conservare”, şi Zoltán Kallós, în categoria „Serviciu dedicat”, propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European.

Cei 29 de laureaţi din 18 ţări sunt recunoscuţi pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate şi educaţie, formare şi sensibilizare. Juriul, format din experţi independenţi, a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizaţii şi persoane fizice din 39 de ţări din Europa.

Palatul Cultural din Blaj a trecut printr-o transformare spectaculoasă. La aproape patru ani de la debutul lucrărilor, clădirea poate fi considerată unul dintre cele mai importante edificii culturale din judeţul Alba.

Spaţii luminoase, cu accente contemporane şi nuanţe subtile vor putea găzdui spectacole de teatru, balet, operă, expoziţii şi alte evenimente culturale. Recepția tehică a lucrărilor va avea loc în 15 februarie, iar marea deschidere în 20 septembrie.

palatul cultural blajPalatul Cultural din Blaj se află în centrul istoric al Blajului, în Piaţa 1848, fiind cuprins în zona de protecție a monumentelor istorice de importanță națională din oraş. Clădirea iniţială a fost proiectată în 1930, de arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui evenimente organizate de Asociaţia culturală ASTRA. A fost inaugurată şase ani mai târziu, în 1936, în prezența regelui Carol al II-lea și a întregului guvern și a găzduit toate evenimentele culturale din perioada interbelică.

Tot aici au funcționat, pe rând, Muzeul de Istorie și Etnografie, Biblioteca Orașenească și Centrul de Radioficare. Imobilul a fost în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice, apoi a trecut la stat, în administrarea Ministerului Artelor (Ateneul Popular „Horea, Cloșca și Crișan” din Blaj).

După 1989, a fost retrocedat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice. Ultima dată, clădirea a găzduit cinematograful “Nicolae Bălcescu”. În decembrie 1995, un incendiu imens a distrus clădirea în proporție de 40%. Mai rămăseseră doar pereții exteriori și o parte din încăperile de la primul etaj.

 

Primăria Blaj: Proiectul de reabilitare al Palatului Cultural, o realizare excepţională pentru patrimoniul cultural, recunoscută de Comisia Europeană şi Europa Nostra

Palatul CulturalAdministraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni minime şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent. Aceasta constituie un precedent naţional şi reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane.

Aceasta este concluzia care a stat la baza acordării Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017 pentru proiectul Blajului – PALATUL CULTURAL, de către Comisia Europeană şi Federaţia Pan-Europeană a organizaţiilor din domeniul patrimoniului Europa Nostra, al cărui preşedinte este tenorul Placido Domingo, transmite Primăria Blaj.

Vezi VIDEO: Palatul Culturii din Blaj, câștigătorul premiului UE Europa Nostra 2017 la categoria „Conservare”

În spatele acestui premiu, cu o rezonanţă deosebită pentru România şi Transilvania, dar mai ales pentru Alba şi Blaj, stă povestea dramatică a acestei clădiri, munca în echipă a unor oameni, instituţii sau companii care au crezut şi au ales să contribuie la dezvoltarea destinului european al Blajului.

Citeşte şi Palatul Cultural de la Blaj, redeschis la 81 de ani de la inaugurarea din`36. Casa Regală și Guvernul, invitați la evenimentul din 20 septembrie

Palatul Cultural din Blaj, proiectat de arhitectul Victor Smigelschi, a fost inaugurat în septembrie 1936 cu ocazia serbărilor jubiliare ale Asociaţiunii ASTRA de la Blaj şi a înscăunării Mitropolitului Blajului, Alexandru Nicolescu, în prezenţa Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea, a Majestăţii Sale Regele Mihai, la acea dată, Mare Voievod de Alba Iulia şi a Guvernului României, de atunci, condus de Gheorghe Tătărăscu.

La acea dată Palatul Cultural din Blaj era unul dintre cele mai importante edificii de cultură din Transilvania, scena lui găzduind cele mai cunoscute reprezentaţii teatrale şi muzicale ale vremii. Spaţiul generos al clădirii a adăpostit în încăperile sale, începând cu anul 1939, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Blajului, Biblioteca Orăşenească şi Cinematograful „Nicolae Bălcescu”.

Destinul luminos al acestei clădiri a suferit o turnură dramatică în perioada comunistă, la fel ca întreaga societate românească. La 3 martie 1948, odată cu instaurarea regimului comunist în România şi după desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, proprietarul iniţial al imobilului, clădirea trece în proprietatea statului român şi se va numi Ateneul Popular ”Horea, Cloşca şi Crişan”. Activitatea culturală se diminuează în mod dramatic, singura funcţiune rămânând aceea de cinematograf şi de Centru de Radioficare.

După 1989, Palatul Cultural a fost retrocedat de către statul român Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice, însă perioada dramatică din destinul acestei clădiri nu s-a sfârşit odată cu căderea comunismului şi, în decembrie 1995, un incendiu puternic distruge aproape în totalitate imobilul. Se părea că acest incendiu devastator a pecetluit definitiv soarta Palatului Cultural, care timp de 16 ani a rămas o ruină în centrul istoric al Blajului.

În anul 2011, Primăria Municipiului Blaj în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba au hotărât să repună în valoare tradiţia istorică şi culturală a Blajului, iar primul obiectiv major al acestui parteneriat a fost reabilitarea Centrului Istoric şi implicit a Palatului Cultural.

Acest proiect major de repunere în valoare a istoriei Blajului s-a bucurat şi de susţinerea Bisericii Greco-Catolice din Blaj, care cedat clădirea, în condiţii avantajoase, Municipiului Blaj în ideea restaurării imediate a Palatului Cultural. Având în vedere starea avansată de degradare în care se găsea imobilul, municipalitatea alături de Consiliul Judeţean Alba au demarat lucrările de reabilitare.

Primul pas a fost organizarea de către Municipiul Blaj a unui Concurs de soluţii pentru  proiectarea reabilitării Palatului Cultural, procedură de succes care a condus  la alegerea celei mai bune soluţii de proiectare şi în final la obţinerea celei mai înalte distincţii europene oferite pentru conservarea patrimoniului cultural. Ideea arhitectului Vlad Sebastian Rusu de la Biroul de arhitectură ASIZA Cluj-Napoca a fost declarată câştigătoare şi de aici s-a trecut la faza de proiectare. Această idee de proiectare a fost premiată iniţial in România de revista Arhitectura, însă, la acea dată, nimeni nu anticipa marele succes european.

Arhitectul şi iniţiatorii proiectului de reabilitare au dorit ca vizitatorii şi participanţii la manifestările găzduite de Palatul Cultural să-şi amintească de trauma prin care a trecut acest imobil şi de aceea întregul ansamblu, ca un remember, face referire la incendiul din decembrie 1995, dar şi la cele mai importante momente din existenţa acestuia. Măreţia, decăderea şi renaşterea acestui edificiu pare similară cu destinul Blajului.

Lucrările de reabilitare au început în iulie 2013, au fost efectuate de asocierea companiilor HARBAU Miercurea Ciuc – SC K/KISS SRL Cristuru-Secuiesc şi au costat aproximativ 1.000.000 de euro, recepţia acestora fiind efectuată în anul 2017. Inaugurarea oficială a Palatului Cultural din Blaj este programată în luna septembrie 2017, la exact 81 de ani de la deschiderea sa.

Punerea în funcţiune a Palatului Cultural coincide cu perioada de renaştere economică şi culturală a Blajului, care a devenit, în ultimii 10 ani, una dintre cele mai frumoase urbe din ţară.

La acest succes s-a ajuns şi datorită faptului că municipalitatea a înţeles că dezvoltarea economică durabilă trebuie să ţină cont de beneficiile multiple ale patrimoniului cultural şi istoric al comunităţii. Această idee a stat şi la baza parteneriatului de succes între Municipiul Blaj şi Judetul Alba, o idee care s-a concretizat într-un model de bună practică pentru dezvoltarea comunităţilor locale, mai transmite administraţia locală.

Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural în 2017, obţinut de proiectul Palatului Cultural, confirmă drumul european al Blajului, viabilitatea marilor proiecte iniţiate în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba şi mai ales rolul important al patrimoniului cultural în viaţa socială a unei comunităţi.

„Acest premiu este rodul excelentului parteneriat dintre Municipiul Blaj, Judeţul Alba, echipa de arhitecţi condusă de arhitectul Vlad Rusu şi antreprenorul lucrării, fiind o realizare excepţională pentru Proiectul „Blajul european”, a declarat primarul Municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

„Green Fashion Show” 2018: Paradă de costume din materiale reciclabile, spectacol şi premii pentru elevi

avatar

Publicat

La Alba Iulia se va desfășura miercuri, 25 aprilie, a 9-a ediție a paradei „Green Fashion Show”. Evenimentul se desfăşoară în incinta AlbaMall începând cu ora 17.00.

Parada „Green Fashion Week”, marchează finalul Campaniei „eCOol” 2018, o inițiativă care vizează sensibilizarea elevilor și a cadrelor didactice față de necesitatea protejării mediului înconjurător.

Evenimentul va  reuni sute de elevi de la licee din județul Alba care vor aduce pe scenă ținute vestimentare inedite, realizate din materiale reciclabile.

Tinerii vor avea ocazia să câștige unul din multele premii oferite de organizatori: eco-excursia, bilete la Festivalul Internațional de Teatru Povești din Alba Iulia și  portofolii de modă. Noutatea evenimentului de anul acesta îl reprezintă faptul că 5 dintre cei mai buni designeri vor putea câștiga câte un loc la atelierul de scenografie ”Identitate” din cadrul Festivalului de Teatru Povești.

Parada eco se va încheia cu un concert susținut de SHIFT.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Salariile din Primăria Vințu de Jos: Reacția primarului după publicarea listelor în Alba24

avatar

Publicat

Primarul comunei Vințu de Jos, Ion Iosif Josan, a transmis, printr-un drept la replică, că stabilirea cuantumului salariilor în cadrul instituției pe care o conduce s-a făcut respectând toate prevederile legale, considerând că acestea „nu sunt salarii halucinante, ci niște salarii decente pentru o țară membră a UE în secolul 21”. De asemenea, primarul a ținut să precizeze că instituția pe care o conduce nu a mai fost vizată, în ultima perioadă, de acțiuni ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

„Primul lucru care aduce prejudicii grave de imagine se regăsește în titlu articolului SALARII halucinante la PRIMĂRIA VINȚU DE JOS: Primaul „Las` FierVințului” primește lunar peste 11.000 de lei. Știu că trăim într-o lume în căutare de senzațional și că tot timpul titlurile conțin fabulos, senzațional sau alte asemenea cuvinte care atrag cititorul, dar totuși cred că halucinant nu este un cuvânt potrivit pentru un titlu de articol de ziar care respectă atât cetățeanul, cât și pe cei a căror referire se face la articol. Prin titlulatura Primarul „Las` FierVințului” se aduce un prejudiciu de imagine comunei Vințu de Jos deoarece eu vreau să cred că articolul pe care dumneavoastră l-ați scris este unul serios, nu un pamflet. Titulatura este una defăimătoare pentru că instituția pe care o conduc și reprezintă comunitatea vințană este una serioasă, nu una desprinsă din filmele de comedie.

De asemenea, un alt prejudiciu de imagine adus instituției noastre este acela că acesta este celebră pentru vizitele DNA din ultimii ani. Pentru o informare corectă trebuie să precizez că instituția noastră nu a mai fost vizată de acțiuni ale DNA în ultima perioadă, iar acest lucru nu poate decât să mă bucure deoarece înseamnă că lucrurile au decurs exact cum trebuie în cadrul primăriei.

În ceea ce privește indemnizația mea trebuie să precizez că aceasta a fost stabilită de Legea 153/2017, ca și sporul la care dumneavoastră faceți referire. Și înainte de a face afirmații ar fi trebuit să vă informați de faptul că instituția noastră are în implementare în acest moment 4 proiecte europene din fonduri nerambursabile. Dar din ce înțeleg din modul în care puneți problema în aliniatul 2 al articolului, faptul că se accesează fonduri europene nerambursabile nu ar fi un lucru chiar bun. Și poate că aveți impresia că un primar nu are mult de lucru sau responsabilități, așa că vă invit cu plăcere să citiți legea administrației publice locale, legea finanțelor publice, legea finanțelor publice locale și multe alte legii din domeniu care cu siguranță vă vor schimba opinia.

Deși nu are nici o legătură cu funcția pe care o ocup în acest moment, dumneavoastră ați considerat că trebuie să precizați că am fost poștaș. Să știți că nu îmi e rușine că am fost poștaș, deoarece nu cred că e o rușine să muncești. Și ca să fiu sincer citind celelalte articole referitoare la salariile din primării, scrise de autor, în nici unul nu am găsit referiri legate de slujbele anterioare ale celorlalți edili locali, astfel încât îl consider un atac la persoană.

Referitor la remunerația mea, a persoanelor cu funcții de conducere și a celorlalte persoane care fac parte din aparatul de specialitate al primarului trebuia să faceți precizarea că sumele trecute sunt sumele brute, iar din acestea aproximativ 45% se duc pe impozit pe venit și contribuții la pensii și sănătate.

În ceea ce privește indemnizația Coordonatorului P.I. ar trebui să vă fi informat că salariul acestuia este stabilit în cadrul contractului de finanțare privind combaterea sărăciei și incluziunea socială, la care faceți referire în cadrul articolului și că acesta este plătit din bani europeni.

Stabilirea cuantumului salariilor în cadrul instituției noastre s-a făcut respectând toate prevederile legale și consider că nu sunt salarii halucinante, ci niște salarii decente pentru o țară membră a UE în secolul 21. Sau ce ar trebui să înțeleagă cei care lucrează la stat, că ei nu au dreptul la salarii decente? Eu consider că fiecare persoană are dreptul la o remunerare decentă a muncii sale și cred că aceasta ar fi o gândire sănătoasă din partea oricui.

Comuna Vințu de jos are aproximativ 5400 de locuitori, iar volumul de lucru al angajaților primăriei este unul mare, iar eu ca și conducător al instituției sunt mulțumit de modul în care lucrează fiecare dintre cei care fac parte din aparatul de specialitate. Și să știți că majoritatea angajaților sunt veniți în instituție când salariile în administrația publică nu erau deloc mari, iar atunci nu am auzit pe nimeni spunând <vai săracii, ce salarii mici au> sau alte lucruri de genul. Nu știu dacă ați citit cartea președintelui Iohannis Pas cu Pas, dar la un moment dat acesta spunea că la momentul crizei economice a pierdut foarte mulți oameni de valoare din cadrul primăriei Sibiu deoarece nu a putut să-i mai țină din cauză că nu putea să le ofere salarii decente. În cadrul instituției conduse de mine , se regăsesc oameni care au rămas din perioada aceea, precum și oameni care au venit în anii ce au urmat, care au acceptat să vină pe salariile care erau la vremea respectivă și aceștia și-au făcut treabă cu prisosință. Sunt oameni care își asumă prin semnătură răspunderea pentru actele pe care le întocmesc și muncesc în folosul cetățenilor.

În ceea ce privește voucherele de vacanță la data publicării listei pe site acestea nu erau bugetate, iar cu siguranță când va fi cazul se va publica pentru că în cadrul instituției noastre respectarea legii este prioritară. De asemenea, vreau să precizez că sumele de bani din care se plătesc asistenții persoaneli, provin de la bugetul de stat.

Aș dori să mai adaug că ruinele castelului Martinuzzi nu aparțin domeniului public sau privat al comunei Vințu de Jos, astfel încât instituția noastră nu poate face investiții în reabilitarea acestuia. Degradarea acestuia nu este din vina primăriei, și cu siguranță că nici salariile lunare ale angajaților nu ajută la dărâmarea castelului”, a transmis, într-un drept la replică, primarul comunei Vințu de Jos, Josan Ion Iosif.

Citește și SALARII halucinante la PRIMĂRIA VINȚU DE JOS: Primarul ”Las’ FierVințului” primește lunar peste 11.000 de lei

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

ISU Alba: Măsuri de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis pentru arderea vegetației

avatar

Publicat

Pentru informarea şi conştientizarea populaţiei asupra măsurilor de prevenire şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice utilizării focului deschis pentru igienizarea curților/ anexelor gospodărești și arderea vegetației uscate, ISU Alba a transmis câteva recomandări specifice ce trebuie respectate pe timpul desfăşurării acestor activităţi.

Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se face cu respectarea următoarelor prevederi generale:

  • condiţii meteorologice fără vânt;
  • colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată;

  • executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;

  • curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;

  • desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;

  • asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;

  • supravegherea permanentă a arderii;

  • stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;

  • interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.

Nu se admite utilizarea focului deschis la distanţe mai mici de 40 metri faţă de locurile cu pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 metri faţă de materiale sau substanţe combustibile (hârtie, lemn, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.

În cazul nerespectării prevederilor legale, pe timpul executării lucrărilor cu foc deschis pentru igienizarea curților / anexelor gospodărești și arderea vegetației uscate, cetăţenii sunt pasibili de următoarele sancţiuni contravenţionale:

  • amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei: arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi – art. 1 pct. 3 litera „r” din HGR nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor;

  • amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei: amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi – art. 1 pct.3 litera „r” din HGR nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor;

  • amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei: inacţiunea persoanelor fizice şi juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe şi care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora – art. 44 pct. III litera „a” din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

  • amendă de la 3.000 la 6.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv de la 25.000 la 50.000 lei pentru persoanele juridice: obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă – art. 96 alin. (1) pct. 9 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

27 – 29 aprilie: Turneul final al Campionatului național de polo feminin se joacă la Alba Iulia

avatar

Publicat

polo feminin

Bazinul olimpic din Alba Iulia găzduieşte în weekend turneul final al Campionatului național de polo feminin, senioare. Bazinul va fi închis pentru agrement pe toată durata competiției.

Turneul final al Campionatului național de polo feminin, senioare este organizat de Federația Română de Polo.

Programul competiției este următorul:

Etapa I, vineri 27 aprilie, ora: 17:00

  • C.S. Rapid – C.S. Crișul Oradea
  • C.S Dinamo – C.S.A. Steaua

Etapa a II-a, sâmbătă 28 aprilie

  • C.S. Crișul Oradea – C.S.A. Steaua
  • C.S. Rapid – C.S Dinamo

Etapa a III-a, duminică, 29 aprilie

  • C.S Dinamo – C.S. Crișul Oradea
  • C.S. Rapid – C.S.A. Steaua

Pentru desfășurarea în bune condiții a meciurilor și antrenamentelor, bazinul va fi închis pentru agrement începând de joi, 26 aprilie, de la ora 17:00, până duminică, 29 aprilie, ora 14:00.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

CRIMA din Partoș: Cum a motivat Tribunalul Alba condamnarea la ÎNCHISOARE pe VIAȚĂ a lui Mădălin Miki Lupu

avatar

Publicat

Detalii noi, şocante, despre teribila crimă din Partoş, sunt evidenţiate în motivarea Tribunalului Alba, care l-a condamnat, în 20 martie, pe Mădălin Miki Lupu, tânărul din Botoșani care a ucis în vara anului 2017 o femeie din Partoș și l-a rănit grav pe fiul acesteia, la detenție pe viață. Potrivit instanței, inculpatul a acționat cu sânge rece, a manifestat un dispreț profund față de viață și semeni și a ignorat starea jalnică în care se aflau cele două victime, urmărind doar să obțină banii acestora. Condamnarea a inclus acuzaţiile de omor calificat, tentativă la omor calificat şi tâlhărie.

În motivarea sentinţei, Tribunalul Alba Iulia a reținut și perseverența infracțională a inculpatului, traseul ascendent urmat de acesta, „având în vedere că persistă în comiterea unor infracțiuni de violență, disprețul total manifestat față de rigorile legii, precum și lipsa oricărei remușcări, având în vedere că la două zile după comiterea faptelor abominabile descrise anterior, în același scop (furtul banilor) și, ca un cadou sinistru de ziua sa de naștere, inculpatul comite un alt omor calificat, victima fiind tot o persoană în vârstă (femeie de 71 ani), după care, în mod ironic, se ascunde în casa victimei primei infracțiuni pentru care a fost condamnat; astfel, se închide un cerc infracțional, care îl conduce pe inculpat în același loc de detenție din care a fost eliberat în cursul lunii februarie 2017”.  De menționat că pentru această ultimă faptă, Tribunalul Botoșani a aplicat inculpatului o pedeapsă de 24 ani închisoare, sentința nefiind definitivă.

Instanța din Alba Iulia l-a mai obligat pe inculpat să plătească fiului victimei suma de 250.000 lei cu titlu daune morale și suma de peste 12.000 de lei cu titlu daune materiale. De asemenea, Miki Lupu a fost obligat să plătească suma de aproximativ 82.000 de lei către Spitalul Județean Alba Iulia, cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea victimei.

Decizia Tribunalului Alba, pronunțată în ședința din data de 20 martie, nu e definitivă. Aceasta a fost atacată cu apel, cererea urmând să fie soluţionată de Curtea de Apel Alba Iulia.

Citește și VIDEO: RECONSTITUIREA CRIMEI de la Partoş: Miki Lupu, acuzat oficial de omor şi tâlhărie. Le-a povestit anchetatorilor filmul atacului

Starea de fapt:

Victima Drâmbărean Cornelia (în vârstă de 80 de ani) și fiul acesteia, partea civilă Drâmbărean Călin O. (în vârstă de 54 de ani), locuiau împreună în municipiul Alba Iulia, cartierul Partoș, fiind cunoscute de vecini ca fiind oameni gospodari și liniștiți, fără relații conflictuale.

Inculpatul Lupu Mădăin Miki, în vârstă de 24 de ani, este recidivist, fiind condamnat anterior pentru comiterea unei infracțiuni de viol, din executarea căreia a fost eliberat din Penitenciarul Botoșani în cursul lunii februarie 2017.

În seara zilei de 13.07.2017, inculpatul a ajuns în Alba Iulia, după ce a fost transportat cu mașina de la Reșița, de o persoană necunoscută care i-a promis că îi va găsi de lucru și, întrucât nu s-au înțeles asupra condițiilor de muncă, persoana necunoscută l-a debarcat pe inculpat în centrul municipiului. Noaptea de 13/14.07.2017 inculpatul și-a petrecut-o în gara din municiupiul Alba Iulia unde a mâncat, a consumat alcool (bere) și a jucat la jocuri mecanice (păcănele) în localurile din zona gării, după care a dormit în sala de așteptare, urmând ca a doua zi să ia trenul spre Suceava pentru a se întoarce la domiciliu (așa cum rezultă din declarația acestuia dar și din imaginile surprinse de camerele video montate în zona gării CFR Alba Iulia).

Citește și TE TREC FIORII! Întâlnire de gradul zero cu suspectul CRIMEI de la Partoș. O familie din Alba Iulia l-a surprins pe Lupu în timp ce le pândea locuința

În dimineața de 14.07.2017, inculpatul a pierdut trenul din neatenție și în aceste împrejurări s-a hotărât să sustragă bani pentru a se întoarce la domiciliu, sens în care s-a deplasat în zona cimitirului E. din municipiul Alba Iulia și a început să se plimbe în jurul unei case, moment în care a fost observat de martorul C. T. (proprietarul casei). După o scurtă discuție cu inculpatul, martorul i-a cerut acestuia să plece, iar inculpatul a părăsit zona și s-a deplasat de-a lungul liniei ferate, circa 1 kilometru, înspre cartierul Partoș – Alba Iulia.

Ajuns acolo, după ce a studiat imobilele, atenția i-a fost reținută de o casă îngrijită, vopsită cu roșu/vișiniu; inculpatul s-a apropiat de acest imobil, a dat ocol grădinii și, constatând că era foarte bine întreținută, s-a hotărât să sară gardul lateral din plasă de sârmă și să pătrundă fără drept în grădină. Ajuns în grădina imobilului, s-a deplasat înspre casă pe o alee din beton până la foișor, loc în care a stat ascuns pentru a nu fi observat de partea civilă Drâmbărean Călin O., care mătura frunzele de lângă piscină (din zona grădinii de legume), iar când acesta a plecat cu frunzele strânse spre spatele grădinii, inculpatul a înaintat spre imobil. La un moment dat, a văzut victima Drâmbărean Cornelia și, după ce a luat o piatră de mari dimensiuni ( 10×10 cm, cu margini colțuroase, aflată în jurul unei tulpini de pom în scop ornamental), s-a apropiat de curte, oprindu-se în spatele porții metalice ce desparte curtea de grădină, așteptând să vină femeia înspre el. Victima s-a apropiat de inculpat, l-a întrebat ce caută, iar pentru a o determina pe aceasta să se apropie, inculpatul a cerut o cană cu apă și a inițiat un scurt dialog cu victima. Ajunsă la circa un metru de inculpat, victima a avut impresia că inculpatul va pleca spre spatele grădinii, întrucât inculpatul a făcut un pas în această direcție, însă acesta s-a întors brusc și cu piatra ascunsă la spate, a lovit-o în zona capului, lovitură în urma căreia victima a căzut și a început să strige după ajutor; după căderea victimei, inculpatul i-a mai aplicat 2 – 3 lovituri cu piatra peste cap, preponderent în zona feței și apoi a lovit-o cu picioarele în zona gâtului și a capului. În scurt timp victima a devenit inconștientă, iar inculpatul a tras-o de umeri mai aproape de intrarea în curtea găinilor (aflată chiar lângă poarta ce desparte grădina de curte), pentru a nu fi văzută de partea civilă Drâmbărean Călin care venea pe alee, înspre casă, alertat de lătratul câinelui, aflat în boxă.

Imediat după ce a ascuns victima, inculpatul s-a întors pe aleea grădinii şi s-a adăpostit după tufele din grădină pentru a nu fi observat, iar în momentul în care persoana vătămată a trecut de locul în care se afla, a sărit în spatele acesteia și i-a aplicat o lovitură cu piatra în cap; partea civilă a căzut imediat la pământ (în acel loc fiind găsit ulterior telefonul mobil), iar în timp ce se afla în această poziție, inculpatul i-a mai aplicat o lovitură cu piatra în zona capului și i-a solicitat să-i dea banii pe care îi are. Partea civilă l-a întrebat pe inculpat ce face mama sa, însă inculpatul a ignorat întrebarea și a solicitat în continuare bani; după ce partea civilă s-a ridicat de jos, inculpatul l-a prins de haine, conducându-l înspre imobil pentru a-i da banii, au trecut pe lângă victima D. C., căzută la pământ, inconștientă și au intrat în imobil prin ușa din spate, iar dintr-o bluză de trening aflată pe hol, partea civilă a luat suma de 60 lei și a predat-o inculpatului. Nemulțumit de suma primită, inculpatul a solicitat și alte sume, cerându-i părții civile să deschidă dulapurile și să-i dea banii din interior; întrucât partea civilă a spus că nu mai are alți bani, inculpatul a așezat-o pe patul din cameră în poziția șezut și a legat-o de mâini cu o bucată de material textil. Ulterior, după discuția purtată între cei doi referitoare la starea victimei Drâmbărean Cornelia, inculpatul a încercat să iasă din cameră pentru a merge afară să facă verificări, iar din pragul ușii camerei a observat că persoana vătămată a reușit să-și dezlege mâinile și s-a ridicat de pe pat, moment în care inculpatul  s-a întors și, cu piatra pe care o avea asupra sa, i-a aplicat o lovitură în cap, urmată de căderea părții civile pe spate, cu fața în sus, între cele două paturi din cameră; apoi, stând aplecat asupra părții civile, inculpatul a continuat aplicarea unor lovituri multiple, de mare intensitate, în zona feței și a capului acestuia, până când i-a desfigurat fața (așa cum declară inculpatul), partea civilă începând să sângereze abundent și să ”horcăie”. În această stare, partea civilă a fost abandonată alături de piatra cu care a fost lovită, iar inculpatul a continuat să caute sume de bani prin dulapuri, unde a găsit mai multe plicuri cu diverse sume de bani (în bancnote de 50 de lei și 10 lei), însușindu-și în total suma de 4.360 lei.

Mai târziu, inculpatul s-a dezbrăcat de hainele purtate (un tricou de culoare maro cu dungi albe cu inscripția ”Adidas” și o pereche de pantaloni sport din material textil, de culoare neagră, cu două dungi de culoare albastru-fosforescent pe lateral), pe care le-a lăsat aruncate la fața locului, s-a spălat de sânge în cada din bucătăria de vară a casei și s-a îmbrăcat cu hainele părții civile, luând și o pereche de adidași de culoare albă, ai acestuia. Ulterior, a părăsit imobilul pe aceeași cale, iar când a ajuns în dreptul victimei Drâmbărean Cornelia, a constatat că aceasta se ridicase parțial de la pământ, fiind sprijinită în genunchi și, trecând pe lângă aceasta, i-a mai aplicat o ultimă lovitură cu piciorul (din mers), în zona gâtului, în urma căreia victima a căzut pe burtă cu fața în jos.

În modalitatea descrisă mai sus, inculpatul a părăsit casa și grădina victimelor pe poarta din spatele grădinii, și-a continuat drumul de-a lungul căii ferate și ajuns în gara din Alba Iulia, a luat un taxi cu care s-a deplasat la C. N..

Citește și Dosarul CRIMEI de la Partoș. Mărturia taximetristului care l-a dus pe Miki Lupu la Cluj, imediat după omor

Ajuns la destinație, inculpatul și-a cumpărat alte haine și o altă încălțăminte (aruncându-le într-un container pe cele ale victimelor), iar banii sustrași au fost cheltuiți la jocuri mecanice (păcănele). Ulterior, inculpatul a plecat din C. N. spre localitatea C., situată în județul B., întrucât dorea să își petreacă acasă ziua de naștere, iar după ce a ajuns acolo, a comis un alt omor asupra unei persoane în vârstă, tot în scopul sustragerii unor sume de bani.

Dreptul intern aplicabil și individualizarea judiciară a pedepsei (motivarea instanței):

În drept, fapta inculpatului Lupu Mădălin Miki de a pătrunde fără drept, în data de 14.07.2017, pe timp de zi, în imobilul victimelor Drâmbărean Cornelia și Drâmbărean Călin și de a aplica mai multe lovituri cu piatra și cu picioarele în zone vitale ale corpului ambelor victime, precum și de a sustrage sume de bani (4360 lei), obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 234 alin.1 lit. f  Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal.

Fapta aceluiași inculpat care, în data de 14.07.2017, pe timp de zi, aflându-se în imobilul victimelor (respectiv în grădina și casa acestora), a aplicat multiple lovituri cu o piatră de dimensiuni mari și cu picioarele în capul și peste corpul victimei Drâmbărean Cornelia care a decedat, pentru a înlesni sustragerea de bani și bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art.188 alin.1 art. 189 alin.1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal.

Fapta inculpatului Lupu Mădălin Miki care în aceeași dată, pe timp de zi, aflându-se în imobilul victimelor (respectiv în grădina și casa acestora), a aplicat multiple lovituri cu o piatră de dimensiuni mari în zona capului părții civile Drâmbărean Călin, fiindu-i cauzate multiple leziuni care i-ar fi putut pune viața în pericol, aceasta fiind internată în stare critică la Spitalul Județean Alba Iulia (unde a suferit o intervenție chirurgicală), pentru a înlesni sustragerea de bani și bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat  prev. de art. 32 Cod penal, rap. la art. 188 alin.1 art. 189 alin.1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal.

Inculpatul a recunoscut circumstanțiat săvârșirea faptelor, fără a da o declarație amănunțită în fața instanței, manifestând pe parcursul cercetărilor o atitudine de regret și colaborare cu organele judiciare, în vederea aflării adevărului în cauză.

La individualizarea judiciară a pedepsei pe care o va aplica inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare consacrate de art. 74 Cod penal, respectiv:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În acest sens, instanța reține că inculpatul a pătruns, fără drept, pe timp de zi, în grădina unui imobil bine îngrijit, convins că în interiorul acestuia va găsi bani și bunuri ce pot fi valorificate, nu s-a lăsat descurajat de prezența unui bărbat în incinta imobilului și, după ce s-a asigurat că nu este observat, a înaintat spre casă, iar la momentul în care observă victima Drâmbărean Cornelia, o persoană în vârstă, care nu părea să reprezinte o amenințare, o ademenește, apoi, pentru a o anihila, îi aplică acesteia, cu ferocitate, multiple lovituri cu o piatră ascuțită de mari dimensiuni și cu picioarele, cauzatoare de suferințe prelungite, intense și agonizante, după care ascunde corpul inconștient al acesteia și se retrage în grădină așteptând ascuns sosirea celei de a doua victime, partea civilă Drâmbărean Călin O., pe care îl atacă din spate, cu aceeași piatră, după care își conduce victima în casă pentru a-i preda banii. Inculpatul a acționat cu sânge rece, a manifestat un dispreț profund față de viață și semeni și a ignorat starea jalnică în care se aflau cele două victime, urmărind doar să obțină banii acestora; în acest scop aplică și alte lovituri cu piatra asupra părții civile, fiind vizată fața acestuia, nemulțumit de suma mică pe care i-a oferit-o (60 lei), îi produce suferințe intense și continuă loviturile până când partea civilă sângerează abundent și începe să agonizeze; apoi, fără remușcări, își continuă căutările și descoperă astfel într-un șifonier suma de 4360 lei (în bancnote de 50 și 10 lei) pe care îi ia, după care decide că poate părăsi imobilul. Observând că este murdar de sângele victimelor, decide să se spele în cada bucătăriei de vară, își schimbă hainele și încălțămintea cu cele aparținând părții civile Drâmbărean Călin O., apoi, pe urmând același traseu, trece pe lângă victima Drâmbărean Cornelia, care se ridicase între timp în genunchi, îi aplică din mers o ultimă lovitură cu piciorul în gât și o lasă căzută la pământ.

Cu referire la natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, instanța reține că inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de viol, din executarea căreia a fost liberat condiționat în cursul lunii februarie 2017, iar prezentele fapte au fost comise de inculpat în timp ce se afla sub măsura controlului judiciar, luată la data de 10.06.2017 în dosarul penal nr. 1392/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe. Instanța reține perseverența infracțională a inculpatului, traseul ascendent urmat de acesta, având în vedere că persistă în comiterea unor infracțiuni de violență, disprețul total manifestat față de rigorile legii, precum și lipsa oricărei remușcări, având în vedere că la două zile după comiterea faptelor abominabile descrise anterior, în același scop (furtul banilor) și, ca un cadou sinistru de ziua sa de naștere, inculpatul comite un alt omor calificat, victima fiind tot o persoană în vârstă (femeie de 71 ani), după care, în mod ironic, se ascunde în casa victimei primei infracțiuni pentru care a fost condamnat; astfel, se închide un cerc infracțional, care îl conduce pe inculpat în același loc de detenție din care a fost eliberat în cursul lunii februarie 2017.  De menționat că pentru această ultimă faptă, Tribunalul Botoșani a aplicat inculpatului o pedeapsă de 24 ani închisoare, sentința nefiind definitivă.

În ce privește criteriile enumerate la litera g a art. 74 Cod penal, instanța reține că inculpatul are o pregătire elementară, absolvind doar 8 clase, se ocupa cu creșterea animalelor, iar după ce a fost liberat din penitenciar, nu a manifestat preocupare pentru câștigarea unui trai licit, întrucât, așa cum rezultă din declarația dată în dosar penal nr. 611/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani (filele 266-274 dosar u.p), a renunțat repede la muncă și și-a completat veniturile din furturi.

Pe de altă parte, instanța are în vedere limitele pedepselor conform art. 189 alin.1 lit.d Cod penal (omor calificat) – închisoarea de la 15 la 25 ani sau detențiunea pe viață și cele conform art. 234 alin.1 lit. f  Cod penal- închisoarea de la 3 la 10 ani, majorate conform art. 43 alin.5 Cod penal; gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, apreciat de instanță ca fiind extrem de ridicat; forma de vinovăție – intenția directă; sentimentul de teamă, oroare și dezgust care a produs o tulburare semnificativă în rândul opiniei publice, precum și faptul că scopul pedepsei este în primul rând prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni prin reeducare, îndreptare și mai ales constrângere, de atitudinea sinceră și cooperantă de care inculpatul a dat dovadă pe parcursul procesului, chiar dacă nu a dat declarație detaliată referitoare la fapte și regretă formal săvârșirea acestora.

Pentru considerentele expuse pentru care instanța îl va condamna pe inculpatul Lupu Mădălin Miki la pedepsele de:

– 30 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 alin.1, art. 189 alin.1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal,

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

– 16 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 Cod penal rap. la art.188 alin.1, art. 189 alin.1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal,

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

– 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 234 alin.1 lit. f  Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal,

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 38, 39 alin.1 lit.b Cod penal va contopi pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 30 ani închisoare la care se va adăuga un spor de 10 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 43 alin.3 Cod penal va aplică inculpatului pedeapsa detențiunii pe viață și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. alin. 1 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. alin. 1 lit. a, b Cod penal.

Constatând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală menține arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal urmează a fi scăzută din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului durata arestării preventive începând cu data de 21.07.2017, la zi.

Latura civilă și cheltuieli judiciare

Persoana vătămată Drâmbărean Călin O., fiul victimei, a înțeles să participe în procesul penal în calitate de parte civilă, formulând pretenții civile în cuantum de 264.190 lei despăgubiri civile, reprezentând 250.000 lei daune morale și 14.190 lei daune materiale (4200 lei contravaloarea medicației, examinări medicale efectuate ulterior externării, 5360 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de înmormântare și parastas, 4360 lei suma sustrasă de inculpat).

Din analiza înscrisurilor existente la dosarul cauzei, aflate în dosarul de urmărire penală vol.I, filele 206-224, rezidă că prejudiciul material încercat de partea civilă este în cuantum de 12.767, 41 lei, din care suma de 8407, 41 lei reprezintă cheltuieli efectuate cu medicația, examinări medicale efectuate ulterior externării, cheltuieli de înmormântare și parastas, iar suma de 4360 lei, reprezintă suma sustrasă de inculpat cu ocazia săvârșirii faptelor, motiv pentru care urmează a respinge restul pretențiilor solicitate până la concurența sumei de 14.190 lei, ca nedovedite.

Conștiința de a fi bolnav și privat astfel de stilul de viață obișnuit, de obiceiurile zilnice, pe parcursul spitalizării și îngrijirilor medicale demonstrează existența unui prejudiciu nepatrimonial pentru a cărui compensare este necesară o despăgubire patrimonială.

De asemenea, instanța are în vedere că persoana vătămată nu a mai putut desfășura activitățile zilnice, datorită stării precare de sănătate, având nevoie permanentă de îngrijirea altei persoane.

În ce privește cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale, instanța a avut în vedere suferința intensă și agonizantă provocată părții civile prin aplicarea unor lovituri cu piatra și picioarele de o violență maximă, care i-au afectat în mod iremediabil sănătatea și independența (având în vedere infirmitatea cauzată acestuia și nevoia permanentă de îngrijire), precum și suferința cauzată prin pierderea mamei în circumstanțe deosebit de brutale, modalitatea în care acesteia i-a fost curmată viața generând o stare de tulburare profundă atât în sufletul fiului, cât și în rândul întregii comunități, oripilate de cruzimea inculpatului și totala lipsa de compasiune față de semeni.

În cuantificarea sumei acordată cu titlu de daune morale, T. apreciază că 250.000 lei reprezintă o justă și echitabilă despăgubire, aptă să dea satisfacție morală fiului victimei, fără a constitui o îmbogățire fără justă cauză a acestuia, prezentând un raport rezonabil de proporționalitate cu pierderea suferită, care, deși poate fi apreciată ca o pierdere irecuperabilă, se impune a fi reparată, deși nicio sumă de bani nu poate înlocui pierderea mamei și a sănătății și nu poate acoperi suferința și tulburarea cauzată în aceste circumstanțe.

Având în vedere starea de fapt reținută mai sus, instanța constată că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, fapta cauzând prejudicii materiale și morale fiului victimei, motiv pentru care, în baza art. 397 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 25 alin.1, art. 19 alin.5 Cod procedură penală și art. 21 Cod procedură penală va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Drâmbărean Călin și în consecință, va obliga inculpatul să plătească părții civile suma de 250.000 lei cu titlu daune morale. Va respinge restul pretențiilor civile solicitate de această parte civilă .

Prin precizarea comunicată de Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – fila 29, a fost menținută constituirea de parte civilă în cauză cu suma de 82.156,82 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale persoanei vătămate Drâmbărean Călin O.

La acordarea cuantumului solicitat cu titlu de daune materiale, instanța a avut în vedere înscrisurile depuse de partea civilă în dosarul de urmărire penală, filele 167-205, conform decontului de plată în sumă de 82.156,82 lei, constatând că pretențiile solicitate sunt pe deplin dovedite.

Având în vedere cele expuse mai sus, instanța constată că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și în această privință, fapta cauzând prejudicii materiale Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, motiv pentru care, în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 va obliga inculpatul să plătească în favoarea acestei părți civile suma de 82.156,82 lei cu titlu despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea victimei D.C.

În baza art. 404 alin. 4 lit. f  Cod procedură penală va dispune restituirea către partea civilă  Drâmbărean Călin a următoarelor obiecte/bunuri:

-obiectele ridicate cu ocazia cercetării la fața locului la data de 15.07.2017, aflate în plic nr.2, plic nr. 12, plic nr.14, plic nr. 15, plic nr.16, plic nr. 26, plic nr. 28, plic nr.29, plic nr.34, sac nr. 2, sac nr.3, sac nr.4, sac nr.6;

-bunuri ridicate cu ocazia cercetării la fața locului la data de 16.07.2017, aflate în plic nr. 2A, plic nr. 3A;

-bunuri ridicate cu ocazia cercetării la fața locului la data de 18.07.2017, aflate în sac nr. 1A (coletele nr.1, 2, 3, 4 și 5) și cele aflate în sac nr. 2A (coletele nr.1, 2, 3, 4 și 5),

depuse la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Alba, așa cum rezultă din anexa nr.1, filele 4-7 dosar instanță.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în S.N.D.G.J. și va dispune comunicarea hotărârii în acest sens la I.G.P.R.

În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008 va dispune încunoștințarea inculpatului despre necesitatea prelevării de probe biologice.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 7.380  lei cu titlu cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale și al judecății.

În baza art. 275 alin.6 Cod procedură penală suma de 1.365 lei reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu, în cursul urmăririi penale și al judecății, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Alba.

Pentru aceste motive, în numele legii, hotărăște

Condamnă inculpatul Lupu Mădălin Miki, deținut în Penitenciarul Botoșani, la:

– 30 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 188 alin.1, art. 189 alin.1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal,

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

– 16 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 Cod penal rap. la art.188 alin.1, art. 189 alin.1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal,

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

– 15 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 234 alin.1 lit. f  Cod penal cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal,

În baza art. 67 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea, pe o perioadă de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 38, 39 alin.1 lit.b Cod penal contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 30 ani închisoare la care se adaugă un spor de 10 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 43 alin.3 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa detențiunii pe viață și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. alin. 1 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 65 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. alin. 1 lit. a, b Cod penal.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală menține arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 72 alin. 1 Cod penal scade din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului durata arestării preventive începând cu data de 21.07.2017, la zi.

În baza art. 397 alin.1 Cod procedură penală rap. la art. 25 alin.1, art. 19 alin.5 Cod procedură penală și art. 21 Cod procedură penală admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Drâmbărean Călin O. domiciliat în Alba Iulia, și în consecință, obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 250.000 lei cu titlu daune morale și suma de 12.767,41 lei cu titlu daune materiale. Respinge restul pretențiilor civile solicitate de această parte civilă.

În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 obligă inculpatul să plătească în favoarea părții civile Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, suma de 82.156,82 lei, cu titlu despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea victimei Drâmbărean Călin O.

În baza art. 5 din Legea nr. 76/2008 dispune încunoștințarea inculpatului despre necesitatea prelevării de probe biologice.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 7380  lei cu titlu cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale și al judecății.

În baza art. 275 alin.6 Cod procedură penală suma de 1365 lei reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu, în cursul urmăririi penale și al judecății, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Alba.

Citește și Condamnat la ÎNCHISOARE pe VIAȚĂ. Autorul CRIMEI din PARTOŞ a primit sentinţa la Tribunalul Alba

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate