Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cugirul şi Marea Unire. Cine au fost reprezentanții oraşului la actul Marii Uniri

Publicat

m

Cugirenii au fost prezenţi în toate evenimentele majore ale zbuciumatei stări a Transilvaniei, scriind o pagină luminoasă în luptele purtate pentru dreptate socială, independenţă şi unitate naţională.

O contribuţie deosebită au avut cugirenii la pregătirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin care se realiza visul românilor de a trăi în graniţele fireşti ale unui stat românesc independent, pentru care s-au  jertfit generaţii de înaintaşi.

Ca şi în celelalte părţi ale Transilvaniei, şi la „poalele” Drăganei, la începutul lunii noiembrie 1918, au izbucnit revolte împotriva tuturor categoriilor de privilegiaţi, care, într-un fel sau altul, erau legaţi de anacronicul imperiu austro-ungar, aflat în plin proces de dezmembrare.

Rezistența locuitorilor orașului Cugir față de ocupația austro-ungară este cunoscută încă din anul 1914, când în pădurile și în munții Cugirului erau semnalați dezertori înarmați.

Un rol deosebit în ridicarea la luptă a satelor și orașelor din zonă îl aveau soldaţii întorşi de pe front. Profitând de criza ireversibilă a monarhiei austro-ungare, în primele zile ale lunii noiembrie 1918, aceştia şi-au părăsit unităţile militare pornind spre locurile de baştină; mulţi dintre ei înarmaţi, formând un gurp revoluționar puternic.

În toamna anului 1918, monarhia austro – ungară se prăbușea, iar în orașul Cugir, între 1 şi 11 noiembrie 1918, puterea administrativă și locală trecea în mâna locuitorilor urbei cugirene. În perioada amintită sunt dezarmate formațiuniile de jandarmi și grăniceri, funcționarii aparatului administrativ local austro- ungar este înlăturat.

Consiliul Național Român filiala Cugir ia ființă în data de 4 / 5 noiembrie 1918, cu 24 de membri, avându-l ca președinte pe preotul Greco-catolic Ariton Migia. Acesta era subordonat Consiliului Național Român central de la Orăștie condus de către Dr. Aurel Vlad.

Consiliului Național Român Central format la 30 octombrie 1918, la Budapesta, din reprezentanți ai Partidului Național Român și ai Partidului Social Democrat Român, s-a stabilit în data de 3 noiembrie la Arad. Forul constituia organul suprem revoluționar al tuturor românilor din Transilvania și Ungaria. La data de 6 noiembrie 1918, emite un manifest către întreg poporul român, cerând spirijinul tuturor pentru înfăptuirea idealului național.

Menținerea ordinii publice și a drepturilor naționale au fost asigurate de către cele trei plutoane a Gărzii Naționale Române, formată în data de 6 noiembrie 1918, structura militară fiind condusă de către sergentul major Augustin Olariu. După alte două zile, 8 noiembrie 1918, drapelul național al gărzii cugirene, a fost sfințit, militarii depunând următorul jurământ de credință: „Eu, gardist național Cugir, jur pe unul Dumnezeu că întrutotul voi sta la ordinul și poruncile Sfatului Național Român și cu toată puterea voi lucra pentru susținerea ordinii”.

În a doua jumătate a lunii noiembrie, se punea problema reprezentării comunei Cugir la Marea Adunare de la 1918 de la Alba Iulia.

În data de 28 noiembrie 1918, are loc ” Adunarea generală  a poporului din Cugir”, adunare în urma căreia a fost semnată Adeziunea de Unire Necondiționată cu România. Actul a fost semnat de către un număr de 449 de persoane, iar din cadrul comunei Vinerea s-au adăugat alte 410 adeziuni.

Actul de adeziune a orașului Cugir și a localității aparținătoare Vinerea a fost semnat în total de către 859 persoane. La data de 30 noiembrie 1918, „Adunarea generală a poporului din Cugir” alegea cei 5 delegați, membri ai Consiliului Național Român, care urmau să reprezinte oficial comuna Cugir la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.

Cei 8 delegați, membri ai Consiliului Național Român care au primit din partea forului „credinționale” (mandate cu care puteau reprezenta urbea cugireană la Alba Iulia), reprezentând păturile sociale (plugari), cercurile electorale, societăţile cultural-naţionale şi delegaţii de drept ai clerului local, au fost: Ariton Migia (președinte al Sfatului Național Român), Romul Crișan (vicepreședinte al Sfatului Național Român), Traian Lupea (notar al Sfatului Național Român), George Jibotean (membru al Sfatului Național Român), Petru Roman (membru al Sfatului Național Român), Ioan Mihu (Vinerea –proprietar, membru ales în Cercul Electoral Orăștie), Ioan Lupuțiu (stegar al delegației la Marea Unire), Ion Muntean.

Dr. Ioan Mihu (1854 –1927)

Proprietar din Vinerea. Născut în Vinerea a urmat studiile liceale la Orăștie, apoi facultatea la Gratz (Austria) și Budapesta. S-a stabilit la Orăștie, unde a desfășurat o vastă activitate pe linie culturală, economică și politică. A contribuit la înființarea Băncii Ardeleana. S-a retras din viața politică, stabilindu-se la Orăștie. A încetat din viață aici fiind înmormântat în comuna natală, Vinerea.

Anton Higia (1882 -1928)

Preot unit în Cugir. Născut în Tăuni, județul Alba, a urmat studiile liceale la Blaj și Năsăud, urmând apoi pe cele teologice la Ungvar (Ungaria). Din anul 1908, deține funcția de preot în Geoagiu și Sacărâmb, iar din anul 1913, în orașul Cugir.

A fost căsătorit cu Silvia Drăghici (1884 -1958), cu care a avut trei copii. A încetat din viață la Oradea, unde a fost și înmormântat.

Romul Crișan (1884 -1936)

Preot unit în Cugir. Originar din Cugir, a urmat studiile liceale și pe cele teologice la Seminarul Teologic de la Blaj. A fost preot în satul Căstău (Hunedoara), și apoi în Cugir.A încetat din viață la Cugir, unde a fost și înmormântat.

Traian Lupea (1878 -1967)

Învățător în Cugir. A urmat studiile gimnaziale la Orăștie și pe cele pedagogice la Blaj. După finalizarea studiilor, a devenit învățător în Cugir, unde a și rămas până la sfârșitul vieții. A fost mobilizat și a participat pe front. A fost căsătorit cu Maria Mărinț, cu care a avut 8 copii, 6 băieți și 2 fete. A încetat din viață la Cugir, unde a fost și înmormântat.

Gheorghe Jibotean (1869 -1932)

Plugar în Cugir. A urmat școala primară în comună. Nu a mai urmat studiile liceale, rămânând legat de munca pământului (plugar). A fost înrolat și a participat la luptele din Primul Război Mondial. A fost căsătorit, a avut trei copii. A încetat din viață la Cugir, unde a fost și înmormântat.

Petru Roman (1881 -1949)

Plugar în Cugir. A urmat școala primară în comună. Nu a mai urmat studiile liceale, rămânând legat de munca pământului (plugar). A fost înrolat și a participat la luptele din Primul Război Mondial, având gradul de sergent. În timpul luptelor a fost rănit. A fost căsătorit cu Ana Mărginean (1884 -1948), având în împreună 7 copii. A încetat din viață la Cugir, unde a fost și înmormântat.

Ioan Lupuțiu (stegar al delegației la Marea Unire din 1918)

S –a născut în Cugir, în anul 1894. A fost înrolat și a participat la luptele din Primul Război Mondial, fiind rănit. În perioada interbelică, a fost lider al Composesoratului Grăniceresc de la Cugir și al Partidului Național Țărănesc- filiala Cugir. A fost căsătorit, a avut o fiică. În timpul regimului comunist, averea fostului stegar i-a fost confiscată și a fost deportat cu domiciliul forțat la Hateg. Fiica acestuia a fost exmatriculată de la Fcultatea de Drept din Cluj.

Ioan Muntean (participant la Marea Unire de la Alba Iulia)

S-a născut în anul 1894, urmând studiile gimnaziale la școala din oraș. La 20 de ani este înrolat, participând la luptele din Primul Război Mondial, de pe fronturile din Polonia, Serbia și Italia. Se angajează la Fabrica de Fier din Cugir , unde va lucra până în anul 1926. A fost președinte al Composesoratului Grăniceresc de la Cugir. Din anul 1925, se angajează la Uzinele Copșa – Mică Cugir, unde va lucra aici până la vârsta pensionării.

A înființat în anul 1934, școala de munte de la Mugești. În perioada comunistă a ocupat funcția de președinte la Partidului Național Liberal, ocupând funcția de primar în orașul Cugir, din partea formațiunii politice.

Datorită crezului său politic, este urmărit de Securitate timp de 7 ani ascuzându- se în munți. A fost prins și a executat o pedeapsă de 5 ani de închisoare.

A fost căsătorit cu Melania Frâncu, cu care a avut trei copii: doi băieți – care au încetat din viață la vârsta copilăriei și o fată.

 

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax