Alimentația în POSTUL CRĂCIUNULUI 2018: Se mănâncă pește sâmbăta și duminica și în toate zilele de sărbătoare

Miercuri, 14 noiembrie a început Postul Crăciunului, potrivit Calendarului Ortodox. Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunți și nici petreceri până după Anul Nou. Postul Crăciunului durează 40 de zile și se încheie pe data de 24 decembrie.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Zilele cu dezlegare la peşte în Postul Crăciunului 2018:

– marţi, 21 noiembrie: “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”

– sâmbătă, 25 noiembrie: Sfânta Ecaterina

– duminică, 26 noiembrie: Sf. Stelian

– joi, 30 noiembrie: Sfântul Andrei

– sâmbătă, 2 decembrie: Sfântul Proroc Avram

– duminică, 3 decembrie: Sfântul Cuv. Gheorghe de la Cernica

– luni, 4 decembrie: Sf. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin

– marţi, 5 decembrie: Sf. Cuv. Sava, Sf. Mc. Anastasie. Sf. Cuv. Cosma Atonitul

Pe 15 noiembrie, este prăznuit şi Sfântul Paisie. S-a născut la 12 decembrie 1722, în orașul Poltava din Malorusia, tatăl său fiind preot. A intrat în viața monahală la Mănăstirea Medvedeschi, fiind făcut rasofor sub numele de Platon. A trecut în Moldova și s-a stabilit la Schitul Trestieni-Râmnicul Sărat, apoi la Cârnul, pe valea Buzăului.
În vara anului 1746, a plecat la Sfântul Munte Athos, unde a trăit o vreme în singurătate, în preajma Mănăstirii Pantocrator. În 1750, a fost călugărit la Athos sub numele de Paisie și a fost hirotonit ieromonah. Aici și-a format o obște de 64 de monahi la Schitul Sfântul Ilie.

După șaptesprezece ani de viețuire în Athos, starețul Paisie s-a întors în Moldova, împreună cu toți ucenicii săi, stabilindu-se la Mănăstirea Dragomirna, unde a petrecut 12 ani, timp în care obștea monahală a ajuns la 350 de călugări. În toamna anului 1775 s-a retras la Mănăstirea Secu, împreună cu 200 de monahi.

În anul 1779, s-a mutat la Mănăstirea Neamț, cu o mare parte din obștea de la Secu, ca stareț peste ambele obști, unificând astfel cele două mănăstiri sub povățuirea unui singur stareț. La Mănăstirea Neamț, a făcut numeroase traduceri din operele Sfinților Părinți, a organizat obștea după rânduiala din Athos, a format un sobor de aproape o mie de călugări, a deprins pe mulți ucenici să practice rugăciunea lui Iisus.

La 15 noiembrie 1794, în timpul slujbei de seară, starețul Mănăstirii Neamț, Cuviosul Paisie, supranumit „Cel mare” (Velicikovski), s-a mutat la cele veșnice, în vârstă de 72 de ani, fiind înmormântat în gropnița bisericii voievodale.

Pentru sfințenia vieții sale, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților, fiind prăznuit în fiecare an la 15 noiembrie.

Postul Crăciunului – rânduieli bisericeşti şi tradiţii

În acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. De asemenea, Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului. Tot atunci se transmit mesaje, urări și felicitări de Crăciun.

În ziua de Ajun se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Dacă vremea în Postul Crăciunului nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.

– miercuri, 6 decembrie: Sfântul Nicolae

– joi, 7 decembrie: Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş, Sf. Ambrozie

– sâmbătă, 9 decembrie: zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociţă Ana, mama Proorocului Samuel

– duminică, 10 decembrie: Sf. Mc. Mina, Emoghen şi Evgraf

– marţi, 12 decembrie: Sfântul Ierarh Spiridon, Sf. Ier. Timitundei, Sf. Mc. Sinet; Sf. Ier. Alexandru

– sâmbătă, 16 decembrie: Sf Prooroc Angheu; Sf. Împărăteasă Teofana

– duminică, 17 decembrie: Sf. Prooroc Daniel şi Sf. 3 tineri: Anania, Azaria şi Misail

– luni, 18 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian şi Zoe