Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru noul Cod al muncii

Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, marţi, pentru proiectul noului Cod al muncii, în lipsa reprezentanţilor USL la şedinţa forului legislativ. Liderii Opoziţiei susţin că asumarea răspunderii este o procedură abuzivă, iar premierul Emil Boc nu mai are suficienţi susţinători în Parlament. Opoziţia va prezenta, miercuri, o moţiune de cenzură.

Premierul Emil Boc a declarat, în cadrul şedinţei Parlamentului de marţi, că piaţa muncii din România are nevoie de o mai mare flexibilitate. Acesta susţine că intrarea ţării noastre în UE şi criza economică globală sunt numai două dintre motivele care demonstrează că România are nevoie de un nou Cod al Muncii. Premierul a precizat că, prin modificările Codului Muncii, se doreşte facilitarea găsirii unui loc de muncă. 

Dintre noile prevederi, amintim: sancţionarea cu amendă între 1.500 şi 3.000 lei a angajării fără certificat medical, cu păstrarea condiţiei ca testele de graviditate la angajare sunt interzise; reprezentanţii angajaţilor pot negocia un contract colectiv de muncă; se măreşte durata contractului pe perioadă determinată, de la 24 de luni, la 36 de luni; se abrogă articolul potrivit căruia, la încetarea celui de-al treilea contract pe perioadă determinată, angajatul va fi încadrat obligatoriu cu contract pe perioadă nedeterminată; prelungirea perioadelor de probă de la 30 la 45 de zile, dar şi de preaviz, de la 15 zile calendaristice, la 20 de zile lucrătoare; perioada în care angajatorul trebuie să asigure salariaţilor concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situaţiile în care concediul este programat fracţionat, se reduce de la 15 la 10 zile; un patron poate angaja în probă oricâte persoane doreşte şi să renunţe la acestea, după expirarea perioadei de probă; contractul individual de muncă poate înceta atât pe durata, cât şi la sfârşitul perioadei de probă, fără să fie necesar preavizul, ci doar o notificare scrisă, la iniţiativa oricărei dintre părţi.

Alte condiţii sunt: un angajat nu poate munci mai mult de 48 de ore pe săptămână, iar perioada limită în care orele suplimentare se compensează cu ore libere plătite, se prelungeşte de la 30 la 60 de zile; contractul de muncă al participanţilor la protest poate fi suspendat, iar, în caz de concedieri colective, angajatorul va putea încadra alte persoane pe posturile rămase vacante, chiar de a doua zi; introducerea unei indemnizaţii de confidenţialitate lunare. Aceasta se stabileşte prin negociere şi se impozitează la beneficiar.

Tot potrivit declaraţiilor premierului Emil Boc, actualul Cod al Muncii este din 2003, iar România se numără printre ţările cele mai rigide în materie, de piaţa muncii.