STUDIU: Pericolul jocurilor erotice pe internet, între minori. 16 tinere din Alba victime ale pornografiei, în urma sexting-ului

Zeci de minore din România ajung anual, victime ale jocurilor erotice pe internet. Însă, din rușine, de frică sau din simplul motiv că la școală încă nu există o oră de educație sexuală, minorele preferă să ascundă că sunt victime ale pornografiei infantile, iar când se află este deja foarte târziu. 

În Alba, în 2021, 16 minore, se află în evidențele DGASPC, ca victime ale pornografiei infantile. De asemenea, în ultimii doi ani, pe rolul Curții de Apel s-au soluționat definitiv 6 dosare. 

În mare parte, totul pleacă de la ”sexting”, un joc erotic practicat atât de adulți, dar în special de minori pe aplicațiile de mesagerie și pe rețelele sociale. 

 Dintre cele 16 minore, cea mai tânără victimă a pornografiei infantile are 12 ani, iar cea mai mare 17 ani. Totul calvarul a început după ce au trimis poze cu tentă sexuală unor iubiți, sau unor prieteni apropiați. 

”Sexting-ul” și trimiterea de poze cu caracter erotic sau pornografic, sunt practici folosite de minorii din România, undeva într-un univers paralel al internetului, unde părinții nu au acces.

Însă de multe ori, o poza sau un video erotic trimis unei persoane poate duce la o adevărată tragedie: șantaj, umilire, agresiuni sexuale sau chiar viol.

Autoritățile nu mai au simțul realității, iar campaniile de prevenție sunt depășite față de realitate din rândul tinerilor. Profesorii ”pun mâna la ochi” și refuză sau nu vor să vadă adevărul, iar educația sexuală în școli este în continuare un subiect tabu în România.

Whats”App, Instagram, Tinder, Snapchat, Tik-Tok, Messenger sunt aplicațiile pe care de cele mai multe ori se practică sexting-ul între minori, sau între minore și majori.

Cazurile de pornografie infantilă au crescut în ultimii doi ani, iar ceea ce ajunge în instanțe este doar vârful iceberg-ului.

În realitate sunt mult mai multe cazuri, însă de cele mai multe ori minorele nu au curajul să le spună parinților sau autorităților că sunt victimele pornografiei infantile.

Ce este sexting-ul

În 2021, la o simplă căutare pe Google despre ce este sexting-ul și pericolele din spatele practicii, nu găsești o pagină de internet a autorităților care să explice fenomenul.

Surpinzător, cea mai bine documentată informație, aparține celor de la Martorii lui Iehova, care explică ceea ce înseamnă sextingul și ce repercursiuni poate avea.

Mai exact, sexting-ul este o formă de ”cybersex”, în care două persoane își trimit reciproc poze sau videoclipuri în ipostaze erotice. În multe cazuri, sextingul se termină acolo unde a început, pe o aplicație, între cei doi.

Însă există și pericole, odată ce o poză sau un material a ajuns în posesia unuia dintre cei doi, acesta îl poate distribui și altor persoane.

Atunci încep și problemele, de cele mai multe ori pozele ajung în posesia colegilor de clasă fie că vorbim de generală sau de liceu, iar minora ajunge ținta umilirii publice sau pe internet.

De asemenea, fata în cauză poate fi șantajată pentru a nu fi distribuite pozele: atunci se ajunge la diverse sume de bani oferite, sau chiar este obligată să întrețină relații sexuale cu cel sau cei care o șantajează.

Părinții sunt depășiți de situație – Nu cunosc site-urile sau aplicațiile pe care minorii socializează

Cele mai multe cazuri care s-au soluționat la Curtea de Apel Alba Iulia au fost din mediul rural.

Aceesul fără granițe în online, părinți care nu au cunoștinte despre tehnologie sau internet, profesori dezinteresați din mediul rural, educție precară la școală – un mix de factori care fac ca minorele din mediul rural să cadă mai ușor victime ale pornografiei infantile.

Nici în mediul urban, la oraș părinții nu mai au în totalitate control sau cunoștinte despre conturile de pe rețelele sociale ale minorilor. Tinerii au migrat de pe Facebook, unde părinții au conturi spre alte rețele sociale unde sunt doar ei. Instagram-ul, Snapchat-ul canale de Discord sau Twitch, sunt ”zone” pe internet, de care părinții nu au habar.

Atât în mediul rural dar și urban, părinții află ultimii și atunci prea târziu, când situația a escaladat și cauza a ajuns într-o latură penală. Atunci află că minorii sunt victimele ponografiei infantile și că poze sau video-uri cu ei circulă pe internet.

Odată ajunse pe internet sunt extrem de greu sau chiar foarte greu pentru a fi șterse. Chiar dacă sunt șterse, de cele mai multe ori se află salvate în telefonul cunoscuților.

Mai grav este ca există zeci de site-uri unde sunt stocate așa numitele ”leaked nudes”, poze cu persoane în ipostaze erotice, care au fost primite, iar apoi făcute publice.

Autoritățile luptă cu arme învechite

Totul pornește de la nivel național și afectează la nivel local. Deși în unele zone din țară, autoritățile locale încearcă să combată prin campanii de prevenire și să atragă atenția la pericolele din mediul on-line, ”armele” pe care le primesc de la nivel național sunt rudimentare.

E ca și cum ai merge cu arcuri la un razboi unde inamicii au tancuri.

Niște flyere lipsite de personalitate, cu un conținut grafic făcut pe repezeală de un funcționar public, câteva afișe, sau clipuri video – sunt materialele cu care autoritățile locale încearcă să țină cursuri prin școli sau licee.

În ”tabăra” adversă, practicile promovate de influenceri, trapperi, stiluri muzicale, sunt bine conturate și înrădăcinate în rândul tinerilor. Mare parte a melodilor ascultate de aceștia sunt cu trimitere la consumul de droguri, violență, sex, alcool și promovate ca un stil de viață alternativ și o exprimare a libertății.

Cum ajung minorele victime ale pornografiei infantile și ce fac autoritățile

De cele mai multe ori, situația este similară. Tânăra are un iubit, iar aceasta îi trimite poze erotice. În cele mai multe cazuri, după o ceartă, sau despărțire, iubitul trimite pozele cu ea colegilor de clasă, sau grupului de prieteni, iar tânăra află de la aceștia că pozele cu ea au devenit publice.

Mai sunt cazuri, în care agresori sexuali, își fac conturi false, pe rețele de socializare, și pretind că sunt cu totul alte persoane. Le câștigă încrederea minorelor și cer poze sau filmări cu ele.

Acestea acceptă, trimit materialele, iar apoi dacă nu mai vor sunt șantajate că vor fi făcute publice, dacă nu mai trimit.

Victimele se cred vinovate că au trimis pozele

Am vorbit cu Alina Cristea, psiholog la DGASPC Alba, care a explicat ce fac autoritățile în acest caz. După ce anchetatorii intră pe fir (cazurile de pornografie sunt cercetate de DIICOT), victimele sunt direcționate către DGASPC.

Aici psihologii, discută cu minorele, merg cu ele la audiere, iar dacă acceptă, fac cu ele consiliere.

Consilierea constă în 10 ședințe, în care minorele sunt evaluate, vorbesc cu psihologul și sunt ajutate să treacă peste situație.

Multe dintre minore ajung să creadă că ele sunt vinovate pentru situație, din cauza faptului că au acceptat să trimită pozele sau video-urile în cauză.

De cele mai multe ori acestea au stima de sine scăzută și durează până când și-o recapătă.

Cazuri soluționate pe rolul Curții de Apel Alba Iulia – ZECI de tinere, victime ale pornografiei infantile. Cum acționau inculpații și ce pedepse au primit.

Un tânăr de 23 de ani din Alba, a contactat pe Snapchat două minore și le-a cerut poze cu ele în ipostaze indecente. Apoi le-a șantajat. 

Persoana vătămată minora D. ta a declarat că în toamna anului 2019 a primit o cerere de prietenie pe aplicația Snapchat din partea utilizatorului  care s-a dovedit a fi inculpatul.

După repetate discuții între cei doi, acesta a solicitat minorei să îi trimită poze în care ea să se afle în ipostaze indecente, iar apoi în ipostaze sexuale explicite. Persoana vătămată minoră a dat curs solicitărilor susnumitului și a trimis suspectului mai multe fotografii de acest fel, în care ea apare în ipostaze sexuale explicite.

Din declarația minorei rezultă faptul că, după ce a trimis câteva fotografii inculpatului acesta a amenințat-o că va trimite respectivele imagini unei prietene, în cazul în care nu-i va mai trimite și alte materiale în care aceasta să aibă un comportament sexual explicit.

Temându-se ca respectivele imagini vor fi făcute publice de către inculpat și acestea ar putea ajunge să fie vizualizate de prieteni, rude sau apropiați, minora cedat solicitărilor amenințătoare ale acestuia și i-a trimis mai multe fotografii în care apare în ipostaze sexuale explicite.

Aceleași aspecte se desprind și din declarația minorei C., care arată că în toamna anului 2019, după ce s-a împrietenit pe rețeaua de socializare Snapchat cu inculpatul B, a primit solicitări repetate din partea acestuia să îi trimită fotografii în care să apară în ipostaze sexuale explicite.

Minora a dat curs solicitărilor acestuia, a realizat și i-a trimis fotografii în care se află în ipostaze indecente, în care însă nu sunt reprezentate organele sexuale ale minorei cu scop sexual.

Aceste aspecte reies atât din dialogul purtat între cei doi prin intermediul aplicației Snapchat, cât și din imaginile surprinse în capturile de ecran identificate cu ocazia efectuării percheziției informatice asupra telefonului inculpatului B..

Mai mult, din același dialog purtat între cele două persoane, rezultă fără echivoc faptul că, inculpatul B. o amenință pe minora C, că în cazul în care aceasta nu-i va trimite mai multe fotografii în care aceasta se află în ipostaze sexuale explicite, va distribui imaginile compromițătoare pentru minoră, trimise de aceasta anterior și altor persoane.

Tânărul a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru pornografie infantilă și șantaj.

Un tânăr de 24 de ani din București pretindea pe internet că este femeie și le cerea minorelor poze cu ele dezbrăcate. O victimă a încercat să se sinucidă. O minoră abordată de acesta a fost din Alba. 

În perioada anilor 2015-2019, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul E. , la diferite intervale de timp, a deținut, stocat și distribuit, în și prin sistemele sale informatice, materiale pornografice cu persoanele anterior enumerate, toate minore la data comiterii faptelor, aflate în ipostaze sexuale explicite.

Persoanele vătmate/martorele audiate, au confirmat starea de fapt reținută în sarcina inculpatului, detaliind modalitatea în care acesta intra în legătură cu ele pe platformele de socializare.

Astfel, acesta se prezenta drept femeie prin folosirea contului Facebook ”….”, care a aparținut numitei N,  câștigându-le în acest fel încrederea minorelor în urma unor discuții specifice persoanelor de sex feminin, apoi reușind să le convingă să-i trimită fotografii sau videoclipiri în care apar în ipostaze sexuale explicite.

Din declaraţiile acestora rezultă că niciuna nu l-a cunoscut pe inculpat în realitate, că acesta le cunoştea vârsta reală, că le-a abordat de pe diverse conturi de Facebook, deseori pretextând că este femeie, că a recurs la diverse mijloace pentru a le convinge pe minorele cu vârste fragede să îi trimită fotografii şi înregistrări video cu ele în ipostaze sexuale explicite – le trimitea poze cu femei în ipostaze de aceeaşi natură, a dat parola de acces la contul său, cerând în schimb parola de acces la contul unei minore, le-a abordat de pe alte conturi după ce a fost blocat pe contul iniţial -, dar uneori a recurs şi la ameninţări cu difuzarea imaginilor primite, pentru a le determina să îi mai trimită şi alte poze, ceea ce inculpatul a şi făcut în cazul celor două persoane vătămate.

Mai mult, în cazul persoanei vătămate G., în vârstă de 12-13 ani la data faptelor, aşa cum rezultă din declaraţia acesteia, urmare a difuzării fotografiilor, aceasta ar fi fost umilită la şcoală, jignită, lovită şi a ajuns să încerce chiar să se sinucidă.

Raportat la aceste aspecte, se apreciază că dincolo de urmarea imediată specifică infracţiunii de pornografie infantilă, constând în starea de pericol pentru bunele moravuri, s-au produs urmări deosebit de grave pentru dezvoltarea psihică şi morală a unora dintre persoanele vătămate minore, ale căror imagini în ipostaze sexuale explicite au fost distribuite de inculpat altor persoane, inclusiv părinţilor, minorele ajungând să suporte oprobriul public şi chiar să îşi pună viaţa în pericol, pentru unele dintre acestea vieţile lor schimbându-se pentru totdeauna.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.