Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ședință ordinară la Consiliul Local Alba Iulia. Vezi ce proiecte care vor fi supuse la vot se află pe ordinea de zi


Publicat

Consiliul Local Alba Iulia se reunește miercuri, 31 august 2011, de la ora 13.00, în sedință ordinară, pentru aprobarea unui număr de 30 de hotărâri. Ședința are loc la sediul Direcţiei Programe din subordinea Consiliului local al municipiului Alba Iulia, str. Bucovinei nr. 6.

Printre proiectele de pe ordinea de zi se află şi aprobarea regulamentului de utilizare a spaţiilor din Cetate, un proiect ce a făcut obiectul mai multor articole publicate recent în presa locală. Principala problemă referitor la acest subiect este aceea că în regulament ar fi fost introduse clauze-fantomă care, odată aprobate, vor permite lucrări de intervenţii majore în structura Cetăţii.

Un alt subiect pasibil să stârnească reacţii este acela al aprobării Planului de Detaliu pentru amenajarea unui spaţiu de agrement în Cetate, la solicitarea Asociaţiei R.Y.M.A.

Vom reveni cu detalii despre cum au votat consilierii locali.

PROIECT AL ORDINII DE ZI:
I. Diverse
II. Proiecte de hotărâri privind:
1. Alegerea preşedintelui de sedinţă care va conduce lucrările Consiliului local al municipiului Alba Iulia pentru perioada august – octombrie 2011

2. Acordarea de facilităţi fiscale unor persoane fizice
3. Alocarea unor sume de bani din bugetul local pe anul 2011 pentru activităţi culturale
4. Înfrăţirea municipiului Alba Iulia cu oraşul Madison, Indiana – Statele Unite ale Americii
5. Deplasarea unei delegaţii a municipiului Alba Iulia la Daugavpils – Letonia pentru participarea la conferinţa „Fortified ideal cities”, în perioada 28-31 august 2011
6. Înfiinţarea Unităţii de Implementare Locală a proiectului „CYCLE LOGISTICS”
7. Înfiinţarea Unităţii de Implementare Locală a proiectului CONURBANT
8. Asocierea între Consiliul local al Municipiului Alba Iulia şi Fundaţia PAEM Alba în vederea implementării proiectului „Învaţă să iubeşti natura!”, finanţat prin Programul vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului
9. Aprobarea Planului Local de Acţiune pentru Prevenirea şi Combaterea Abandonului Şcolar din cadrul proiectului „EU NU abandonez şcoala!”
10. Completarea HCL nr. 40/2011 pentru aprobarea planului de acţiuni/lucrări de interes local pentru anul 2011
11. Aprobarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul „Construire reţea distribuţie energie electrica şi reţea de iluminat pe străzile Gârda, Lupşa şi Albac”
12. Modificarea HCL nr. 327/2009 privind aderarea Consiliului local al municipiului Alba Iulia la programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi si aprobarea documentaţiei tehnicoeconomice, fază studiu de fezabilitate pentru „Îmbunătăţirea calităţii mediului urban din municipiul Alba Iulia prin reabilitarea si extinderea spaţiului verde din zona Parcului Unirii – B-dul Transilvaniei”
13. Aprobarea documentaţiei tehnico-economice, faza DALI pentru obiectivul „Reparaţie capitală Scoala Liviu Rebreanu”
14. Modificarea anexei nr. 1 la HCL nr. 343/2010 privind aprobarea caracteristicilor prinicipale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului
„Amenajarea Traseului Vestigilor Romane de Sud Cetatea Bastionară de tip Vauban „Alba Carolina” municipiul Alba Iulia”
15. Aprobarea indicatoririlor tehnico-economici, faza SF pentru obiectivul „Extinderea reţelelor de apă potabilă în Zona de Dezvoltare Alba Iulia – Miceşti”
16. Aprobarea şi avizeazarea documentaţiilor de urbanism (PUD, PUZ).
Art.1 : Avizează Planul Urbanistic Zonal “ INTRODUCERE IN INTRAVILAN PENTRU CONSTRUIRE LOCUINTE INDIVIDUALE, ALBA IULIA, ZONA CHIP solicitant IONAS MARIA, CIUMBRUDEAN STEFAN, ALDEA IOSIF.
Art.2: Avizează Planul Urbanistic Zonal “ INTRODUCERE IN INTRAVILAN PENTRU CONSTRUIRE LOCUINŢE INDIVIDUALE, ALBA IULIA-MICESTI, STRADA NAZARETH ILIT, FN, solicitant GLODEAN IULIUS FLORIN, POPESCU EMIL ANTONIU, CIUGUDEAN TRAIAN, CRISAN MIRCEA”,.
Art.3: Avizează Planul Urbanistic Zonal “ INTRODUCERE IN INTRAVILAN PENTRU CONSTRUIREA ATELIERE REPARATII AUTO, ALBA IULIA, SOSEAUA DE CENTURA, FN, solicitant SC ROWE INVESTMENT SRL”.
Art.4 : Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “ CONSTRUIRE BIROURI, ALBA IULIA – MICESTI, STR. SCARISOARA, NR. FN, solicitant FUNDATIA TRANSAVIA ”.
Art.5 : Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “ CONSTRUIRE STATIE AUTOMATA DISTRIBUTIE CARBURANT, ALBA IULIA, STR. GH. SINCAI intersectie cu B-DUL REPUBLICII, solicitant S.C.DEDEMAN SRL pentru BIOROMOIL AUTOMATIC STATIONS SRL”.
Art.6 : Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “ AMENAJAREA UNUI SPATIU DE CREATIE, EXPUNERE SI BISTRO, CETATEA ISTORICA ALBA IULIA, STR. PATRIARH MIRON CRISTEA, solicitant SC BREASLA SRL”.
Art.7: : Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “AMPLASARE TOTEM LUMINOS CU DOUA FETE PENTRU CENTRU DE COLECTARE DESEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE, ALBA IULIA, STR. TULNICULUI, langa CT 17, solicitant ASOCIATIA ROREC.
Art.8: Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “ CONSTRUIRE MAGAZIN DE PREZENTARE SI DESFACERE PRODUSE SPORT, ALBA IULIA, STR. AL. I. CUZA, NR.40A°, solicitant SC REKORD SRL”.
Art.9: Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “ CONSTRUIRE CENTRU CRESTIN, ALBA IULIA, STR. LIVEZII, FN, CENTRU CRESTIN ALBA IULIA, solicitant PRIMARIA ALBA IULIA”.
Art.10: Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “ CONSTRUIRE LOCUINTA UNIFAMILIALA, ALBA IULIA, PACLISA, ALEE DIN STRADA DIANA, solicitant VAIDA CIPRIAN TEODOR, VAIDA MARIA ADELA”.
Art.11: Aprobă Planul Urbanistic de Detaliu “ CONSTRUIRE SEDIU FIRMA SI MAGAZIE, ALBA IULIA, STR. SIRETULUI, NR. 31B, solicitant SC DORA SRL”.
Art.12: Respinge Planul Urbanistic de Detaliu “ AMENAJAREA UNUI SPATIU DE AGREMENT IN CETATE SI MODIFICARE PUD 377/2005 PRIN REGLEMENTAREA UNUI SCHIMB DE TERENURI, CETATEA ALBA CAROLINA, SANTURILE FORTIFICATIE VAUBAN – LATURA DE NORD, solicitant O.N.G. RYMA”.
Art.13: Aprobă Planul Urbanistic Zonal “ MODIFICARE ALINIAMENT LA STRADA AL. ODOBESCU – ZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE S+P+1(M) REGLEMENTAT PRIN PUZ APROBAT CU HCL 247/28.07.2009, ART.9, ALBA IULIA STR. JULES VERNE.
Art.14: Aprobă Planul Urbanistic Zonal “ INTRODUCERE IN INTRAVILAN SI EXTINDERE ZONA INDUSTRIALA, ALBA IULIA, BARABANT, STR. TURNATORIEI, solicitant SC SIPATUB SA”.
Art.15: Aprobă Planul Urbanistic Zonal “ INTRODUCERE IN INTRAVILAN PENTRU CONSTRUIRE LOCUINTE INDIVIDUALE, ALBA IULIA, ZONA SEIGAU, STR. LALELELOR SOLICITANT solicitant SC GIRODA SPED SRL, DUNA MARIUS IACOB, DUNA ANAMARIA CRISTINA, SC RUBENS INVESTMENT SRL, DUNA MIHAI IOAN, SAVU SORANA, MAILAT TRUTA DANIEL, MAILAT TRUTA MIRELA, CIBU DAN MARIUS, CIBU SIMONA”,.
17. Aprobarea Regulamentului de ocupare şi utilizare a spaţiilor construite din interiorul zidurilor Fortificaţiei si a spaţiilor publice amenajate in aer liber din sanţurile Fortificaţiei Cetăţii Istorice Alba Carolina – Reglementarea criteriilor pentru Revitalizarea santurilor Fortificaţiei de tip Vauban Cetatea Alba Carolina – Spaţii inetrioare si extrioare din municipiul Alba Iulia
18. Scoaterea din funcţiune şi casarea unor obiecte de inventar şi mijloace fixe
19. Vânzarea prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str.Craivei, nr.65
20. Vânzarea prin negociere directă a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str. Gheorghe Doja
21. Acordarea de facilităţi fiscale unei persoane fizice

22. Plata în rate a preţului de vânzare a unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str. Ion Arion, nr. 64
23. Vânzarea unui imobil (teren) situat în Alba Iulia, str. Gheorghe Doja, nr. 2
24. Concesionarea prin negociere directă a unor imobile (terenuri) situate în Alba Iulia, str. Ion Alexandru
25. Neatribuirea în proprietate a terenului aferent caselor particulare
26. Parcelarea unui imobil situat în Alba Iulia, str. Ion Agârbiceanu, nr. 3
27. Expertiză efectuată în Dosar nr. 7229/176/2011, aflat pe rol la Judecătoria Alba Iulia
28. Expertiză tehnică efectuată în Dosar 6999/176/2011 aflat pe rol la Judecătoria Alba Iulia
29. Exproprierea imobilului (teren) situat în Alba Iulia (proprietate privată), str. Ion Arion (fostă Crinului), nr. 48
30. Exproprierea imobilului (teren) situat în Alba Iulia (proprietate privată), str. Ion Arion (fostă Crinului), nr. 60
III. Stabilirea datei şedinţei Consiliului local al municipiului Alba Iulia pentru luna septembrie 2011.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CÎMPENI

SONDAJ ALBA24: Cine doriți să fie viitorul primar al orașului CÂMPENI? Lista candidaților la alegerile locale 2020

Publicat

Lupta pentru locul de primar al orașului CÂMPENI a început.

Candidații care și-au anunțat până acum intenția de a ocupa această funcție sunt: Ioan Călin Andreş – PSD, Gigi Haiduc – USR – PLUS, Cristian Dan Pașca – PNL, Dragomir Morcan – PRO România, Maria Oprea – ALDE.

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de primar al orașului CÂMPENI?

Loading ... Loading ...

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tezaurele dacilor care locuiau pe actualul teritoriu al județului Alba. Ce nume ciudate aveau triburile din vremuri apuse

Publicat

foto Mihai Bugneru

Peste 30 de triburi au fost identificate de istorici pe vechile teritorii ale Daciei. Unul din aceste triburi a trăit în zona Mureşului mijlociu, cu centrul la Apoulon, aşezare cunoscută azi sub numele de Piatra Craivii, aflată în apropiere de Alba Iulia. Tribul de la Apoulon era unul dintre cel mai bogat.

Cetatea Apoulon – Piatra Craivii se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

pc

Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetările arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii. Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

Apulii au fost un trib dacic stabilit zona Mureşului mijlociu, cu centrul la Apulon. Au fost asemănaţi cu Apulia, un trib vechi situat în sud-estul Italiei. Numele tribului a fost menţionat în textul antic cunoscut sub numele de Consolatio ad Liviam. În timpul lui Augustus, la o dată greu de stabilit cu precizie, apulii au năvălit la sud de Dunăre, în Dobrogea. Biephii (biefii) au fost un trib dacic localizat în nord – estul Banatului, amintit de Ptolemeu, în Geografia.

Urmele prezenței dacilor pe teritoriul actualului județ Alba sunt numeroase. Printre acestea, cele mai spectaculoase sunt tezaurele dacice. Nu, nu este vorba despre cantități mari de aur, ci despre diferite piese din vremea respectivă, de o foarte mare importanță pentru istorici.

Tezaurul dacic de la Lupu a fost descoperit absolut întâmplător în 1978, în cimitirul noii localităţi Lupu (comuna Cergău, judeţul Alba). Constă într-un vas de bronz şi un număr de zece piese de argint. Tezaurul conţine două fibule, şapte plăci cu reprezentări zoomorfe şi antropomorfe (figuri cu zeiţe) şi un vas semisferic din argint. E posibil ca obiectele să fi făcut parte din componenţa unui costum ceremonial aparţinând unui preot. Ceea ce este de o importanţă excepţională în problema cunoaşterii unor aspecte ale religiei dacice. În plus, plăcile redau motive iconografice, din care se desprind scene reprezentând „Marea Zeiţă”, „Cavalerul trac” şi altele. Datat în secolul I, înainte de Hristos, tezaurul de care vorbim a fost ascuns într-un vas de bronz, în condiţii nefavorabile. Din fericire, însă, tezaurul a fost donat Muzeului Naţional al Unirii, unde poate fi oricând admirat.

Tezaurul de la Sărăcsău (comuna Şibot, judeţul Alba) a fost descoperit, de asemenea, accidental, în 1950. Fiind format din douăzeci şi unu de obiecte de podoabă, toate din argint (fibule, brăţări, colane şi inele), tezaurul se remarcă prin acurateţea execuţiei manuale, prin anumite valenţe artistice, cât şi prin raritatea (în ansamblul descoperirilor din Dacia) a unor piese precum colanele sau brăţările. El datează din veacurile II-I înainte de Hristos, constituind o indiscutabilă dovadă a măiestriei meşterilor orfevrari din lumea dacică.

Merită amintit și tezaurul compus din brățările dacice furate de traficanți din situl de la Sarmizegetusa.

bratari dacice

Alte triburi getice care au locuit pe actualul teritoriu al României în Antichitate:

Albocensii au fost localizaţi în zona Banatului, iar numele localităţii Alboca provine de la numele ei. Au fost menţionaţi de Ptolomeu, în lucrarea sa Geografia, printre geţii care locuiau în părţile de sud-est ale Daciei.

Ansamensii erau un trib dacic aşezat pe râul Someş. Numele lor este menţionat într-o inscripţie latină, referitoare la un sat purtând numele acestui trib: vicus Ansamensium, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Biesii au locuit pe malurile Mureşului. Sunt amintiţi de Ptolemeu. Ei se învecinau la nord cu piengeţii, la nord-vest cu burii, iar spre sud-vest cu sarmaţii.

Burii au luptat în războaiele daco-romane Burii (buridavensii) au fost locuitori ai cetăţii Buridava, din zona Oltenia. Sunt menţionaţi de Ptolemeu, dar şi de Dio Cassius. Potrivit lui Dio Cassius, pe timpul primului război dintre Decebal şi Traian, după ce împăratul Traian a trecut Dunărea şi a cucerit cetatea Tibisco, a primit o solie de la buri. Aceştia i-au înmânat o ciupercă uriaşă pe care au înscris în limba latină, un binevoitor sfat, în fond o ameninţare mascată, cum că marele Cezar face rău dacă va rupe pacea şi mai cuminte lucru ar face de s-ar întoarce de unde a venit şi ar reinstaura relaţiile de pace. Scena este înfăţişată pe Columna lui Traian, care prezintă un bărbat căzut de pe un catâr ce se agaţă de ceea ce apare a fi o ciuperca uriaşă ataşată de şaua sa.

Carpii (carpodacii) au fost unul din cele mai mari şi importante triburi dacice. Carpii au locuit teritoriul de la la est de Carpaţi până la Nistru. „Organizaţi într-o puternică uniune tribală, carpii au dominat, din punct de vedere economic, politic şi militar, atât unele triburi de origine dacică (dacii liberi din Muntenia), cât şi populaţiile „barbare” pătrunse în zona extracarpatică a României, din rândul cărora amintim pe sarmaţi. După înfrângerea costobocilor de către romani şi asdingi (anii 170-172) carpii au fost nu numai cei mai puternici dintre dacii liberi, ci şi cei mai periculoşi duşmani ai Imperiului roman la Dunărea de Jos. Ei au atacat în repetate rânduri imperiul fie singuri, fie în alianţă cu sarmaţii, goţii şi alte seminţii”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Caucoensii au fost un trib dacic, localizat de academicianul Vasile Pârvan în „regiunea de munte din Neamţ şi Bacău şi ţinutul spre apus din ţara secuilor”.

Caucoensii au fost vecinii de sud ai costobocilor, locuind Nordul Moldovei, inclusiv în partea carpatică şi dincolo de Siret până la Nistru. Şi ei sunt menţionaţi de Ptolemeu, în Geografia. Ceiagisii este numele unui trib stabilit în sud – vestul Munteniei şi sud -estul Olteniei, pe cursul inferior al Oltului). Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Costobocii au fost un trib de daci liberi care au populat nordul şi nord-estul Daciei. Au rămas independenţi până la sfârşitul secolului II d.Ch., ca şi alte triburi geto-dacice. Potrivit istoricilor, în anii 170 – 171, pe vremea lui Marcus Aurelius, costobocii aliaţi cu bastarnii şi sarmaţii traversează Dunărea, pustiind Moesia, Tracia, Macedonia, ajungând până în Attica şi distrugând templul Eleusis. Trecerea costobocilor prin Dobrogea este menţionată în două epitafe descoperite la Adamclisi. După respingerea lor din imperiu, romanii i-au îndemnat pe asdingi (trib germanic al vandalilor) să îi atace pe costoboci. În urma loviturilor suferite în anii 170-172, o parte dintre costoboci s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar o parte au rămas să convieţuiască cu noii veniţi de neam germanic şi cu sarmaţii. Nordul Moldovei a fost dominat de costoboci până în anul 170 când acest control a fost preluat de carpi.

Cotensii au fost consideraţi de istorici unul din principalele neamuri geto-dacice. Potrivit lui Vasile Pârvan, tribul putea fi localizat în estul Daciei, iar teritoriul pe care îl stăpâneau era învecinat cu cel al triburilor ratacensilor, caucoensilor şi biefilor.

Crobizii au fost un trib getic din Dobrogea. Sunt menţionanţi de Herodot şi Ptolemeu, ca fiind conduşi de Isanthes.

Dacii liberi este numele dat triburilor geto-dace care nu au fost înglobate în provincia romană Dacia şi care au continuat să trăiască pe teritoriul lor de baştină (sec. II – IV). Atât izvoarele literare cât şi descoperirile arheologice arată că dacii liberi au convieţuit în anumite regiuni cu sarmaţii şi cu unele neamuri germanice, cultura lor fiind continuu influenţată de civilizaţia romană. „Izvoarele scrise antice consemnează că în repetate rânduri au avut loc conflicte armate între romani şi diverse grupuri de daci liberi, în urma cărora, unora dintre împăraţi li s-a conferit titlul onorific de Carpicus Maximus (Filip Arabul, Aurelian, Diocletian, Maximian, Constantius Chlorus, Galerius, Constantin cel Mare) sau cel de Dacicus Maximus (Maximinus, Decius, Gallien, Aurelian)”, informează enciclopedia-dacică.ro, citând documente istorice.

Dacii mari (dahai) a fost denumirea unui trib sau uniuni tribale dacice din nordul hotarelor provinciei romane Dacia, probabil pacificaţi de guvernatorul Daciei, Vettius Sabinianus Iulius Hospes.

Harpii au locuit, spun istoricii, la nord de gurile Dunării, între Prut şi Nistru, în sudul Basarabiei. Au fost menţionaţi de Ptolemeu, care amintea de aşezarea Harpis.

Obulensii au fost un trib getic localizat în estul Dobrogei. Tribul obulensilor este menţionat de Ptolemeu. Oinensii au fost un trib traco-getic, localizat în Estul Moesiei inferioare, adică partea de Vest a Dobrogei Centrale. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Ordyssii (ordenssos) au locuit în aşezăriile de pe malurile Argeşului.

Pelii au fost un trib geto-dac, ale căror principale ocupaţii erau agricultura, pescuitul si creşterea animalelor. Teritoriul lor avea capitala Pelendava, actuala Craiova.

Piengeţii au locuit în zona de nord a Carpaţilor şi au pătruns deseori în Dacia romană. „Prezenţa piengeţilor în aceste părţi s-ar datora, potrivit istoricului Vasile Pârvan, unei mişcări mai vechi de populaţii, care ar fi migrat de la sud-est spre nord-vest, adică din Dacia spre munţii Slovaciei şi Moraviei. Piengeţii, spune Pârvan, par să fi luat parte la războaiele marcomanice, în timpul împăratului Marcus Aurelius”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Piefigii au fost localizaţi de istoricul Vasile Pârvan ca locuitori din Câmpia munteană. Neamul piefigilor, susţin istoricii, este unul şi acelaşi cu marea uniune de triburi getice din secolele III – I î.e.n.. Începuturile ei pot fi urcate în timp până în vremea regelui Dromichete, când geţii se afirmă prin victoriile repurtate în două rânduri asupra armatei lui Lisimah. În perioada imediat premergătoare lui Burebista, uniunea de triburi getice din mijlocul Munteniei – foarte probabil acel neam al piefigilor – reprezintă cel mai important centru economic şi politic din toată Dacia, informează enciclopedia-dacica.ro, fiind unul din principalele puncte de sprijin ale lui Burebista în opera sa de unificare a tuturor geto-dacilor.

Potulatensii au populat, susţin istoricii, nordul Olteniei şi dealurile din vestul Munteniei. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Predavensii au fost un trib dacic, localizat la nord de Mureşul inferior, până aproape de Crişuri.

Racataii (racatriaii) au locuit pe teritoriul actual al Ungariei, fiind un trib dacic.

Sacii au fost un trib dacic, localizat de Vasile Pârvan în jurul oraşului Sacidava, la sud de de actualul oraş Cernavodă.

Sargeţii au fost localizaţi în vestul Mureşului şi pe Siret, într-un teritoriu care cuprinde actuala zonă a Hunedoarei. Dio Cassius a relatat că regele Decebal a abătut apele râului Sargeţia şi, săpând o groapă, a ascuns o mare comoară cu obiecte de aur şi argint. După asigurarea tezaurului, apele au fost readuse în vechea albie. Odată cu înfrângerea şi cucerirea Daciei, romanii au reuşit, prin trădarea lui Bicilis, să afle locul unde fusese ascuns tezaurul lui Decebal şi să intre astfel în posesia lui. Regiunile Hunedoara şi Ţara Haţegului, unde sunt plasaţi sargeţii au reprezentat unul din cele mai importante centre culturale, politice şi economice ale dacilor din ultimele două secole până la cucerirea romană.

Siensii este numele tribului dacic localizat de-a lungul râurilor Ialomiţa şi Buzău, în secolul II al erei noastre.

Sucii au fost un alt trib getic care a locuit la nord de Dunăre Unii dintre suci s-au aşezat la răsărit de Durostorum (Silistra) si au creat acolo un important centru politico-militar denumit Sucidava, ce se va identifica azi cu satul Izvoarele (fost Pârjoală), din judeţul Constanţa, Sucidava dobrogeană este menţionată de Tabula Pentigeriana, de Itinerarium Antonini, de către o inscripţie din vremea lui Aurelian şi a alte izvoare antice.

Al doilea grup de suci a trecut la nord de Dunăre şi s-a aşezat la apus de gura Oltului, în câmpia românească. Acolo au fondat cetatea Sucidava, localizată precis după inscripţii şi după Procopius, la Celei-Corabia în jud. Olt.

Tyrageţii au fost localizaţi pe malurile Nistrului (Tyras). Potrivit enciclopedia-dacica.ro, cele mai vechi ştiri despre această populaţie se păstrează în opera geografică a lui Strabon, din care reţinem următoarele: „Locuitorii de pe malurile de dincolo ale Istrului sunt geţii, tyrageţii şi bastarnii; Istrul lasă în stânga toate meleagurile geţilor, ţinuturile tyrageţilor, bastarnilor şi sarmaţilor, până la Fluviul Tanais (Don); prima parte a întregii regiuni ce se întinde la nord, între Istru şi Borysthenes (Nipru) este pustiul (stepa) geţilor. Apoi vin tyrageţii, iar după ei sarmaţii iazygi”. Tyrageţii trăiau în condiţii vitrege, potrivit autorilor antici. „Între geţi şi Marea Pontică, de la Istru până la Tyras, se întinde pustiul geţilor, care e în întregime şes şi fără ape. Când Darius, fiul lui Histape, a trecut Istrul împotriva sciţilor, a fost în primejdie să piară de sete împreună cu toată oştirea sa. Într-un târziu a înţeles cum stau lucrurile şi s-a retras. Mai târziu, pornind la război împăotriva geţilor şi a regelui lor Dromichaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii şi, mai mult încă, a fost luat în captivitate. Dar a scăpat, deoarece a întâlnit un barbar bun la suflet”, scrie Strabon, citat în volumul „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei RPR – 1964).

surse: Agerpres, enciclopedia-dacica.ro

sursa foto recomandată: Mihai Bugneru (Centrul de cultură ”Augustin Bena” Alba/Facebook)

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

UPDATE: ACCIDENT pe DN 75, la Baia de Arieș. O femeie a intrat cu motocicleta într-un parapet

Publicat

accident

Un accident rutier s-a produs sâmbătă după-amiaza, în jurul orei 15:40, pe drumul național DN 75, pe raza localității Baia de Arieș. 

Potrivit IPJ Alba, o conducătoare a unei motociclete a intrat cu aceasta într-un parapet.

În urma evenimentului rutier, conducătoarea a fost rănită.

UPDATE 16.15: Potrivit IPJ Alba, motociclista posibil nu a adaptat viteza la condițiile de drum, a lovit un parapet de beton si a fost propulsată în afara parții carosabile, sub drum, la o diferenta de nivel de 4-5 metri.

La ajungerea echipajelor de salvare aceasta prezinta leziuni, dar era conștientă.

Revenim cu detalii.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: ACCIDENT între Alba Iulia și Drâmbar. O persoană a fost rănită după ce un autoturism s-a răsturnat în afara șoselei

Publicat

O persoană a fost rănită sâmbătă după-amiaza în urma unui accident rutier produs între Alba Iulia și Drâmbar. În urma evenimentului rutier, un autoturism s-a răsturnat în afara părții carosabile. 

Potrivit IPJ Alba, accidentul rutier s-a produs pe DJ 107, între  Drâmbar și Alba Iulia.

O mașină s-a răsturnat în afara părții carosabile. Este vorba despre un automobil Dacia Logan MCV înmatriculat în județul Cluj.

În urma evenimentului rutier a fost înregistrată o victimă, posibil rănită usor.

Revenim cu detalii. 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate