1 Martie: Începutul lunii martie vine cu tradiții și superstiții de care mulți țin cont, ca să aibă un an bun.

Deși în zilele noastre este mai ales un mic cadou oferit femeilor, șnurul alb-roșu rămâne un simbol vechi, despre care se spune că aduce noroc și protecție.

Publicitate

În vechile calendare, 1 martie era văzut ca începutul unui nou an. Mărțișorul, o mică podoabă prinsă cu șnur alb-roșu, era purtat ca talisman, despre care se spunea că aduce noroc și însoțește urări de sănătate, bucurie și bunăstare.

Tradiția este legată și de perioada romană, când începutul primăverii era asociat cu zeul Marte.

În trecut, mărțișorul se oferea dis-de-dimineață, înainte de răsărit, copiilor și tinerilor, atât fetelor, cât și băieților.

Publicitate

Șnurul de mărțișor este făcut din două fire răsucite, de obicei alb și roșu, uneori alb și negru.

Mărțișorul. Care este semnificația culorilor

În tradiție, culorile sunt văzute ca o îmbinare a lucrurilor opuse, cum ar fi iarnă și vară, frig și cald, lumină și întuneric. Șnurul se purta legat la mână sau prins în piept.

În multe zone, mărțișorul era purtat din 1 martie până când apăreau primele semne clare de primăvară: se auzea cucul, înfloreau pomii sau se întorceau berzele și rândunelele.

Apoi, oamenii îl prindeau de un pom înflorit ori de un trandafir, ca să aducă noroc, sau îl aruncau spre direcția din care veneau păsările călătoare, spunând: "Ia-mi negrețele și dă-mi albețele".

Publicitate

Într-un studiu dedicat marțisorului, potrivit crestinortodox.ro, George Coșbuc afirma: "scopul purtării lui este să-ți apropii soarele, purtându-i cu tine chipul.

Printr-asta te faci prieten cu soarele, ți-l faci binevoitor să-ți dea ce-i sta în putere, mai întâi frumusețe ca a lui, apoi veselie și sănătate, cinste, iubire și curație de suflet.

Țăranii pun copiilor marțișoare ca să fie curați ca argintul și să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele și cine nu le poartă are să se ofilească".

Publicitate

Legende de Mărțișor. Cum a apărut

Potrivit unei vechi legende, Baba Dochia ar fi împletit o funie din fire albe și negre, pentru a putea număra zilele și nopțile și pentru a ști când se apropie timpul să coboare cu oile la pășunat.

În acest simbol, albul era semnul zilelor, iar negrul era al nopților, potrivit www.enciclopedia-dacica.ro.

Povestea spune că, cu intenția de a-și pedepsi nora, Dochia a trimis-o la un râu înghețat, poruncindu-i să spele un ghem de lână neagră până când acesta se va albi.

Din cauza gerului, femeia și-a rănit degetele, iar sângele a pătat lâna în roșu. Așa apare explicația pentru șnurul mărțișorului: împletirea de alb și roșu ar aminti de sânge și de ideea de sacrificiu.

Publicitate

Într-o altă variantă a legendei, impresionat de suferința fetei, Iisus i se arată și îi oferă o floare roșie. Imediat, ghemul se albește, iar tânăra, întoarsă acasă, o face pe Dochia să creadă că primăvara a sosit.

Însă vremea se schimbă pe neașteptate. Baba Dochia pornește cu oile și își leapădă cojoacele, dar frigul revine, iar ea îngheață împreună cu turma și se transformă în stană de piatră.

Superstiții și tradiții de 1 Martie

  • Mărțișorul se poartă ca talisman: se spune că purtat la piept sau la mână aduce noroc, sănătate și protecție peste an;
  • Nu-l arunca la gunoi: mărțișorul se păstrează. în credința populară se spună că dacă îl arunci îți arunci de fapt norocul;
  • Leagă-l de un pom înflorit: după ce nu-l mai porți, mulți îl prind de un copac/trandafir ca să ai spor, împliniri și "să înflorești" tot anul;
  • Cât timp se poartă: asta depinde de zonă, dar în mod normal până la 8-9 martie, până vezi un pom înflorit ori până apar semne clare de primăvară;
  • Evită treburile "grele" în casă: există superstiția că de 1 martie nu e bine să speli sau să mături, ca să nu alungi norocul și să nu "chemi" frigul înapoi;
  • "Babele" (1-9 martie): ziua aleasă dintre aceste zile ar fi un semn despre cum îți va merge cum îți va fi starea în perioada următoare. vremea schimbătoare e pusă pe seama Babei Dochia.
Publicitate

Cine oferă mărțișorul de 1 martie?

  • Cine oferă mărțișorul (în unele zone): se mai păstrează obiceiul ca fetele să ofere băieților, iar gestul să fie întors ulterior;
  • Pentru copii, de pază împotriva răului: se crede că șnurul (uneori cu bănuț) îi apără de deochi și boli;
  • Mărțișor agățat la ușă/poartă: după purtare, șnurul se pune la intrare ca să "păzească" gospodăria și să țină răul departe;
  • Mărțișor la ferestre/porți: apare și obiceiul de a-l prinde la ferestre ori la poartă, cu același rol protector;
  • Mărțișor la animale: în unele sate se leagă la coarnele animalelor sau în zona grajdului, ca să fie ferite de boli și necazuri;
  • Bănuț la gât sau la mână (mai ales la copii): se leagă șnurul cu o monedă, ca semn de noroc și "pază"
  • În "Babe", se evită torsul (fusul): în unele credințe ardelenești, nu se lucrează la tors în zilele Babelor, ca să nu atragi supărarea Babei Dochia.
Publicitate