10 noiembrie: Ziua Artileriei Române. 183 de ani de la înființarea primei baterii de artilerie

Ziua Artileriei Române este sărbătorită în fiecare an pe 10 noiembrie. În 2026 se împlinesc 183 de ani de la înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești, printr-un act emis de domnitorul Gheorghe Bibescu în anul 1843.

Evenimentul a marcat începutul organizării artileriei ca armă distinctă în structurile militare românești.

Artileria este una dintre componentele importante ale forțelor terestre, având rolul de a sprijini operațiile militare prin executarea focului asupra obiectivelor inamice.

De-a lungul celor 183 de ani, artileria română a evoluat de la tunurile tractate de cai la sisteme moderne de lansare a rachetelor, dotate cu tehnologii de ghidare și control al focului.

De ce este sărbătorită Ziua Artileriei Române pe 10 noiembrie

La 10 noiembrie 1843, domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a emis Porunca Domnească nr. 198, prin care a fost legiferată înființarea primei baterii de artilerie.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, înaintea acestui moment, Gheorghe Bibescu efectuase o călătorie la Istanbul, de unde s-a întors cu patru tunuri de calibru 80 mm, primite în dar de la sultanul Imperiului Otoman.

Publicitate

Aceste tunuri au constituit baza primei baterii de artilerie organizate în Țara Românească.

Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz, potrivit unei informări istorice publicate de MApN.

Deși arme de artilerie fuseseră utilizate și în secolele anterioare pe teritoriul principatelor române, anul 1843 reprezintă momentul de referință pentru constituirea artileriei moderne ca structură militară distinctă.

Primele baterii de artilerie și legătura cu Munții Apuseni

În perioada 1843-1850 au fost organizate primele baterii de artilerie în Țara Românească și Moldova.

Potrivit volumului "Calendarul Tradițiilor Militare", citat de Agerpres, în această perioadă au fost înființate și turnătorii proprii în Munții Apuseni, pentru dezvoltarea capacităților de producție a materialelor de artilerie.

Această etapă reprezintă una dintre legăturile istorice ale regiunii Apusenilor cu dezvoltarea artileriei române.

Între anii 1853 și 1854, bateriile de artilerie din cele două principate au fost utilizate în timpul conflictului ruso-turc, inclusiv în luptele de la Brăila, Gura Ialomiței, Vadul Silistrei și Ostrov.

În 1857 au fost achiziționate din Austria noi tunuri, obuziere și echipamente necesare organizării unei baterii mobile de artilerie.

Primul regiment de artilerie al Armatei Române

Un moment important pentru dezvoltarea acestei arme a venit după Unirea Principatelor Române din 1859.

Au fost înființate noi baterii de artilerie, iar cele existente au început să fie reunite în structuri militare mai mari.

La 21 decembrie 1860, printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, patru baterii au fost organizate în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.

În anii următori au fost dezvoltate structurile de comandă, instituțiile de instruire și capacitățile de producție pentru artilerie.

Artileria a avut un rol important în Războiul de Independență din 1877-1878 și, ulterior, în cele două războaie mondiale.

În timp, au fost dezvoltate mai multe categorii de artilerie, printre care artileria de câmp, de munte, de cetate și cea antiaeriană.

De la tunurile clasice la sistemele moderne de rachete

După cel de-Al Doilea Război Mondial, artileria română a trecut prin mai multe etape de reorganizare și modernizare.

Începând din a doua jumătate a secolului XX, dotarea a fost diversificată, fiind introduse noi tipuri de tunuri, obuziere și sisteme de rachete.

După 1990, restructurarea Armatei Române și, ulterior, aderarea la NATO au determinat noi schimbări în organizarea și echiparea unităților de artilerie.

Printre sistemele dezvoltate sau introduse în dotarea Armatei Române se numără LAROM, sistem de lansare multiplă a rachetelor realizat prin cooperare industrială româno-israeliană, și HIMARS, sistem american de artilerie cu rachete.

HIMARS permite lansarea unor muniții ghidate asupra obiectivelor aflate la distanță, în funcție de tipul muniției utilizate.

Trecerea la aceste sisteme a adus schimbări importante în ceea ce privește mobilitatea, precizia și modul de coordonare a sprijinului prin foc.

Ce rol are artileria în Armata Română

Artileria face parte din sistemul de sprijin prin foc al operațiilor terestre.

Misiunea sa principală este să sprijine unitățile militare care acționează la sol, prin lovirea unor obiective și prin limitarea capacității de acțiune a forțelor adverse.

În funcție de echipamentele utilizate, artileria poate executa misiuni la distanțe diferite, folosind tunuri, obuziere sau lansatoare de rachete.

În operațiile militare moderne, aceasta lucrează împreună cu structuri de cercetare, supraveghere și comandă, care contribuie la identificarea obiectivelor și coordonarea focului.

Ziua de 10 noiembrie este dedicată tradițiilor acestei arme și militarilor care au servit în unitățile de artilerie, de la înființarea primei baterii, în 1843, până în prezent.