11 iunie: Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti. Semnificații istorice. Blajul, oraș martir

În 11 iunie este marcată Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti. Aceasta este instituită prin Legea nr.27 din 10 ianuarie 2023. Potrivit actului normativ, municipiul Blaj a fost declarat oraș martir.

Proiectul de lege a fost inițiat în iunie 2018 și a fost adoptat de Parlament în 2022.

Ziua de 11 iunie a fost cel mai important moment al anului 1848, potrivit expunerii de motive a proiectului.

La această dată, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat „Proclamaţia de la Islaz”, programul mişcării revoluţionare din Ţara Românească, conceput ca act constituţional. A recunoscut astfel cererile poporului şi ale guvernului revoluţionar.

„Evenimentele care au continuat până pe 13 septembrie 1848, când armata otomană, dar în special cea rusă, au înăbuşit Revoluţia, au pus bazele a ceea ce urma să devină statul român modern”, potrivit sursei citate.

Legea a fost promulgată în 10 ianuarie 2023. Prin aceasta au fost declarate unele municipii ca oraşe-martir ale Revoluţiei de la 1848.

Potrivit Legii nr. 27/2023, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.

În semn de cinstire a eroismului manifestat şi a memoriei martirilor căzuţi în lupta pentru victoria Revoluţiei de la 1848 şi a democraţiei româneşti, municipiile Bucureşti, Blaj şi Craiova se declară oraşe-martir ale Revoluţiei de la 1848, potrivit Agerpres.

Marea Adunare de pe Câmpia Libertății din Blaj, moment semnificativ

Marea Adunare Naţională de la Blaj a fost unul dintre cele mai importante momente ale Revoluţiei române de la 1848. În afară de faptul că a fixat programul de acţiune, evenimentul a întărit unitatea între conducători şi mase, a reliefat conţinutul naţional al problemei agrare, necesitatea de a o rezolva în acest sens în întreg spaţiul românesc. În egală măsură, adunarea a reprezentat un puternic factor de stimulare a coeziunii naţionale.

La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, în majoritate ţărani, dar şi numeroşi intelectuali, clerici, orăşeni, mici nobili, de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”.

Prezenţa la această mare manifestare a românilor din celelalte provincii ale ţării a făcut din Marea Adunare de la Blaj unul din cele mai semnificative momente ale Revoluţiei române de la 1848.

După deschiderea oficială, Simion Bărnuţiu a citit programul adoptat la Sibiu, la 26 aprilie/8 mai, în care ”Naţiunea română se declară şi se proclamă de naţiune de sine stătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei pe temeiul libertăţii egale”, fapt care a stârnit un entuziasm uriaş. Toţi participanţii au depus, apoi, un jurământ faţă de naţiunea română şi ţelurile ei.

Petițiunea națională

A doua zi, Adunarea a adoptat „Petiţiunea naţională”, cum era denumit programul Revoluţiei române din Transilvania, care revendica în 16 puncte:

• dreptul românilor de a fi reprezentaţi în Dietă
• dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie
• emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti
• desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire
• libertatea industriei şi a comerţului
• desfiinţarea breslelor
• libertatea cuvântului şi a tiparului
• asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor
• înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale
• învăţământ de toate gradele în limba română
• impozit proporţional cu veniturile
• amânarea discutării în dietă a problemei ”uniunii” Transilvaniei cu Ungaria până la convocarea unei adunări în care românii să fie reprezentaţi proporţional etc. (”Istoria României în date”, Ed. Enciclopedică, 2003).

Adunarea de la Blaj a avut meritul de a fi contribuit decisiv la desăvârşirea programului revoluţionar comun al tuturor românilor. Dând curs simţămintelor naţionale, zecile de mii de participanţi, împotrivindu-se unirii forţate cu Ungaria, au cerut unirea cu Principatele Române: ”Noi vrem să ne unim cu Ţara!”.

Petiţia elaborată la Blaj a îndeplinit rolul de program politic naţional. Sub raportul principiilor generale pe care le-a formulat, ea s-a situat pe acelaşi plan cu documentele similare ale mişcărilor revoluţionare europene din epoca modernă.