12 noiembrie: Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei. Semnalele de alarmă pe care nu trebuie să le ignori

Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei este marcată în fiecare an pe 12 noiembrie. Pneumonia este o infecție a plămânilor care poate afecta persoane de orice vârstă, dar care poate deveni deosebit de periculoasă pentru copiii mici, vârstnici și persoanele cu boli cronice.

Tusea, febra, durerile în piept și dificultățile de respirație se numără printre simptomele care nu trebuie ignorate.

În 2026, Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei este dedicată progreselor în prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolii, sub tema "O nouă eră în controlul pneumoniei".

Inițiativa a fost lansată în 2009, pentru a atrage atenția asupra numărului ridicat de îmbolnăviri și decese care pot fi prevenite prin vaccinare, diagnostic timpuriu și acces la tratament.

Potrivit organizației internaționale Every Breath Counts, pe baza estimărilor Global Burden of Disease, pneumonia a provocat aproximativ 2,5 milioane de decese la nivel mondial în 2023, dintre care 610.000 în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani.

Publicitate

Deși pneumonia poate fi prevenită în numeroase situații și este, de regulă, tratabilă, formele grave pot provoca insuficiență respiratorie și alte complicații care pun viața în pericol.

Ce este pneumonia și cum apare boala

Pneumonia este o infecție care afectează unul sau ambii plămâni.

Boala determină inflamarea alveolelor pulmonare, mici structuri în care are loc schimbul de oxigen dintre aer și sânge.

În timpul infecției, alveolele se pot umple cu lichid sau secreții, ceea ce îngreunează respirația și reduce capacitatea organismului de a primi suficient oxigen.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pneumonia poate fi provocată de mai multe tipuri de microorganisme, în special bacterii și virusuri. Mai rar, cauza este reprezentată de ciuperci.

Printre agenții infecțioși care pot provoca pneumonia se numără pneumococul (Streptococcus pneumoniae), virusurile gripale, virusul respirator sincițial (VRS) și SARS-CoV-2.

Boala poate apărea ca o infecție de sine stătătoare sau ca o complicație a unei alte infecții respiratorii.

Care sunt simptomele pneumoniei. Semnele care nu trebuie ignorate

Simptomele pot apărea brusc sau se pot dezvolta treptat, în decurs de câteva zile.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) și serviciului național de sănătate din Marea Britanie (NHS), cele mai frecvente manifestări sunt:

• Tuse persistentă, uscată sau însoțită de secreții,
• Febră și frisoane, uneori cu transpirații abundente,
• Dificultăți de respirație, inclusiv la eforturi mici,
• Durere în piept, care se poate accentua la inspirație profundă sau tuse,
• Oboseală accentuată și slăbiciune,
• Pierderea poftei de mâncare,
• Respirație mai rapidă decât în mod obișnuit,
• Greață, vărsături sau diaree, în anumite cazuri.

Totuși, nu toate persoanele prezintă aceleași simptome. Unele pot avea manifestări ușoare, în timp ce altele dezvoltă rapid forme severe.

La persoanele vârstnice, pneumonia se poate manifesta și prin confuzie, somnolență sau modificări bruște ale comportamentului, chiar și în absența unei febre importante.

Pneumonia la copii. La ce simptome trebuie să fie atenți părinții

La sugari și copiii mici, pneumonia poate evolua rapid, iar semnele bolii pot fi diferite de cele întâlnite la adulți.

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că respirația rapidă sau dificilă este unul dintre principalele semne ale pneumoniei la copii.

Alte manifestări care trebuie urmărite sunt:

• retragerea părții inferioare a pieptului în timpul inspirației,
• respirația zgomotoasă sau însoțită de gemete,
• dificultățile de alimentație,
• refuzul lichidelor,
• somnolența neobișnuită,
• febra sau temperatura corporală neobișnuit de scăzută.

Un copil care respiră greu, are buzele albăstrui, este foarte somnolent sau nu poate fi trezit normal are nevoie de asistență medicală de urgență.

Pneumonie sau răceală? Cum pot fi deosebite simptomele

Pneumonia poate debuta cu simptome asemănătoare unei răceli sau gripe: tuse, febră, oboseală și stare generală de rău.

Diferența este că pneumonia afectează țesutul pulmonar și poate determina dificultăți de respirație și scăderea oxigenării organismului.

O răceală obișnuită afectează în principal căile respiratorii superioare, precum nasul și gâtul.

Totuși, pneumonia nu poate fi diagnosticată cu certitudine doar pe baza simptomelor.

Medicul poate recomanda, în funcție de situație, examinarea clinică, măsurarea saturației de oxigen, radiografie pulmonară sau alte investigații.

De asemenea, pneumonia poate exista și fără febră evidentă, mai ales la vârstnici sau la persoanele cu imunitatea slăbită.

Cine are cel mai mare risc de a dezvolta pneumonie severă
Deși oricine se poate îmbolnăvi, anumite categorii de persoane prezintă un risc mai mare de complicații.

Potrivit CDC, printre acestea se numără copiii sub cinci ani și adulții cu vârsta de 65 de ani sau peste.

Un risc crescut există și pentru persoanele care suferă de boli pulmonare cronice, afecțiuni cardiovasculare, diabet sau boli care slăbesc sistemul imunitar.

Fumatul, expunerea la fum și poluarea aerului pot afecta mecanismele naturale de apărare ale plămânilor.

La copii, malnutriția și vaccinarea incompletă sunt factori care pot crește vulnerabilitatea la infecții respiratorii severe.

Cum se tratează pneumonia. De ce antibioticele nu sunt întotdeauna necesare

Tratamentul pneumoniei depinde de cauza infecției, de gravitatea bolii, de vârsta pacientului și de eventualele afecțiuni asociate.

Antibioticele sunt indicate pentru anumite pneumonii bacteriene, dar nu tratează infecțiile virale.

În unele cazuri, medicul poate recomanda antivirale, atunci când există o infecție pentru care sunt disponibile astfel de medicamente.

Formele ușoare pot fi tratate la domiciliu, sub supraveghere medicală, cu odihnă, hidratare și tratamentul prescris.

În situațiile severe poate fi necesară internarea în spital, administrarea de oxigen sau alte măsuri de susținere a respirației.

Este important ca persoanele cu simptome sugestive să nu înceapă tratamentul cu antibiotice din proprie inițiativă.

De asemenea, tratamentul prescris nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului.

Când trebuie să mergi urgent la medic

Anumite simptome pot indica o formă gravă de pneumonie sau o altă urgență respiratorie.

Sună la 112 dacă apar:

• dificultăți severe de respirație,
• buze, limbă sau piele albăstruie,
• confuzie bruscă ori pierderea stării de conștiență,
• imposibilitatea de a vorbi din cauza lipsei de aer,
• dificultăți severe de respirație la copil, retragerea coastelor la fiecare inspirație sau imposibilitatea de a-l trezi normal.

Este necesară o evaluare medicală promptă și în cazul febrei persistente, al durerii toracice, al agravării tusei sau al dificultăților de respirație, chiar dacă acestea nu sunt severe.

Persoanele în vârstă și cele cu boli cronice nu trebuie să amâne consultul atunci când apar simptome respiratorii noi sau care se agravează.

Cum poate fi prevenită pneumonia. Vaccinarea și obiceiurile care reduc riscul

Specialiștii subliniază că nu toate cazurile de pneumonie pot fi prevenite, dar există măsuri care reduc riscul de îmbolnăvire și de complicații.

Vaccinarea. Vaccinurile împotriva pneumococului, gripei, infecției cu Haemophilus influenzae tip b și altor agenți infecțioși pot preveni anumite forme de pneumonie sau complicațiile asociate.

Schema recomandată depinde de vârstă, starea de sănătate și recomandările medicale.

Spălarea mâinilor. Igiena mâinilor cu apă și săpun contribuie la reducerea transmiterii microorganismelor care provoacă infecții respiratorii.

Evitarea fumatului. Fumul de tutun afectează mecanismele naturale de protecție ale căilor respiratorii și poate crește riscul de infecții.

Aerisirea încăperilor. Ventilația corespunzătoare contribuie la reducerea acumulării particulelor respiratorii în spațiile închise.

Alimentația echilibrată. O nutriție adecvată susține funcționarea normală a sistemului imunitar. În cazul sugarilor, OMS recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață, atunci când este posibil.

Controlul bolilor cronice. Persoanele cu diabet, afecțiuni cardiace sau pulmonare trebuie să respecte tratamentele recomandate și să discute cu medicul despre măsurile de protecție suplimentare.

În sezonul rece, când numeroase infecții respiratorii circulă mai intens, evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave și respectarea regulilor de igienă respiratorie pot limita transmiterea acestora.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei 2026: "O nouă eră în controlul pneumoniei"

Ediția din 2026 a Zilei Mondiale de Luptă împotriva Pneumoniei are tema "A New Era of Pneumonia Control".

Potrivit Every Breath Counts Coalition, mesajul campaniei evidențiază progresele înregistrate în dezvoltarea vaccinurilor, a metodelor de diagnostic și a tratamentelor.

Printre priorități se află extinderea accesului la vaccinare, diagnosticarea rapidă, asigurarea tratamentelor adecvate și disponibilitatea oxigenului medical pentru pacienții care au nevoie de acesta.

Campania urmărește și reducerea diferențelor dintre comunitățile care au acces la servicii medicale și cele în care diagnosticarea și tratamentul sunt dificil de obținut.

Ziua de 12 noiembrie reamintește că recunoașterea simptomelor, prevenirea infecțiilor și prezentarea la medic la timp pot reduce riscul de forme grave și deces asociat pneumoniei.