14 mai, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată anual la data de 14 mai, în memoria evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri intelectuali români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017 care stabilește sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autoritățile centrale și locale, dar și de instituțiile de cultură din țară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane și manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

La 14 mai 1948, "au fost arestați de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare și reală libertate exprimată în fața regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creștini. (...)

În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestați peste 10.000 de tineri, anchetați, ulterior condamnați și repartizați în pușcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea", potrivit www.cdep.ro.

În închisorile comuniste de la Aiud, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești, și-au pierdut viața numeroși deținuți politici.

În zilele noastre, închisoarea de la Sighet reprezintă un cunoscut memorial al victimelor comunismului, notează Agerpres.

Monumentul "Calvarul de la Aiud"

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud şi din alte temniţe ale regimului comunist a fost construit, în sud-vestul municipiului Aiud, pe locul numit "Râpa Robilor", Monumentul marilor eroi ai neamului românesc, cunoscut ca "Calvarul Aiudului".

Ridicat între 28 octombrie 1992 şi 14 septembrie 1999, monumentul îi reprezintă pe martiri în chip de cruci care poartă în spate crucea neamului românesc.

Construcţia are 18 metri înălţime, 6 metri lăţime şi 27 de metri lungime, iar numele celor morţi au fost săpate în piatră, ca mărturie a jertfei lor. În anul 2000, la Aiud, Paraclisul a fost sfinţit de arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit ulterior mitropolit al Clujului, fost deţinut al închisorii Aiud.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Memorialul de la Sighet

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet a fost inițiat, în 1992, de poeta Ana Blandiana, la acel moment, președinte al Alianței Civice, și a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soțul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecți, constructori, și designeri, potrivit portalului http://www.memorialsighet.ro/.

Situat în extremitatea nordică a României, Memorialul are drept scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, ''cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conștiință o istorie falsă''.

Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.

Propunerea legislativă pentru instituirea marcării acestei zile a fost depusă în Parlament în 16 martie 2016 și a fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016 și de Camera Deputaților, for decizional, la 16 mai 2017.

În data de 30 mai 2017, președintele din vremea aceea, Klaus Iohannis, a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.