Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

14 septembrie: Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine. Ce e bine să faci, pentru bunăstarea familiei


Publicat

Cea mai veche dintre sărbătorile creştine, Înălţarea Sfintei Cruci, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, asa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post și praznice, pe 14 septembrie, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodărilor. Credincioșii sfințesc la biserica, ulcele noi pline cu miere și lapte; de toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Datini şi obiceiuri străvechi

Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tradiții și obiceiuri

În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți. În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Unul dintre lăcaşurile de cult din judeţul Alba care îşi sărbătoreşte hramul în această zi este Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” de la Lupşa

Mănăstirea Lupşa are o biserică veche datând din anul 1429, biserică ce a fost resfinţită în anul 2009 (cu hramul Sfântul Nicolae), iar noua biserică are hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Siluan Athonitul. Mănăstirea Lupşa a fost resfinţită în 1992.

Situată pe şoseaua Abrud – Câmpeni-Turda, Mănăstirea Lupşa este una din cele mai vechi aşezări monahale de pe Valea Arieşului. Fiind întemeiată de călugării ce sihăstreau în ţara moţilor a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere. Călugării duceau viata isihastă în post şi rugăciune şi ţineau strânsă legătura cu Mănăstirea Peri din nordul Maramureşului şi cu mănăstirile din Moldova, de unde aduceau cărţi de slujbă.

Actuala biserică de lemn a Sihăstriei Lupşa datează din anul 1429. Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Cândea de Lupşa. Pe la mijlocul secolului XVIII, mănăstirea avea doar câţiva călugări în frunte cu egumenul Procopie. Viaţa monahală susţinută de călugări a durat pana în 1820, când din cauza presiunilor antiortodoxe mănăstirea a fost desfiinţată iar călugării au fost alungaţi de autorităţile habsburgice. Biserica a fost folosita de greco-catolici până în 1948, când a revenit la biserica ortodoxă. Din 1948 până în 1992, a fost locaş de cult şi a aparţinut de parohia ortodoxă. În 1992 la solicitarea credincioşilor, Centrul eparhial al Alba Iuliei a reînfiinţat aşezământul mănăstiresc cu obşte de călugări.

surse: creștinortodox.ro, realitatea.net, reintregirea.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: În ce condiții au revenit la ore, elevii Colegiului Militar din Alba Iulia. Măsuri de distanțare în clase și dormitoare

Publicat

Elevii din clasele a XII-a, de la Colegiul Național Militar ”Mihai Viteazul” din Alba Iulia, au revenit săptămâna aceasta în colegiu pentru a participa la activități de pregătire și consiliere în vederea susținerii examenului de Bacalaureat.

În acest sens, la nivelul colegiului militar au fost luate măsuri pentru ca sănătatea și siguranța elevilor să nu aibă de suferit.

În sălile de clasă vor studia grupe de câte 10 elevi, iar băncile au fost așezate astfel încât să respecte măsurile de distanțare socială.

Activitățile de pregătire vor dura cel mult 3 ore, cu o pauză de cel puțin 10 minute la fiecare oră, pentru aerisirea încăperilor.

Pauzele între ore vor fi programate decalat, astfel încât elevii de la grupe diferite să nu interacționeze fizic. Pe toată durata orelor, elevii și cadrele didactice vor purta măști de protecție.

De asemenea, sălile de clasă, laboratoarele, cancelaria, coridoarele, birourile și grupurile sanitare vor fi dezinfectate zilnic și aerisite.

Măsuri de distanțare s-au luat și în dormitoare, fiind asigurată o distanță între paturi de minimum 2 metri dar și la sala de mese unde se va păstra distanța fizică, atât la intrarea în sală cât și la mese.

Parcursul prin curte până la intrarea la clase se va realiza pe un traseu unidirecțional bine delimitat și semnalizat, respectând normele de distanțare fizică iar intrările/ieșirile precum și sensul de deplasare pe coridoare, către sălile de clasă au fost semnalizate corespunzător și vor fi dezinfectate în mod regulat.

Zilnic va fi realizat triajul elevilor, al cadrelor didactice, didactice auxiliare sau nedidactice și cadrelor militare. Vor fi asigurate permanent materiale și echipamente de protecție și substanțe dezinfectante pentru mâini și pardoseli.

De asemenea, în toate spațiile în care se vor desfășura activități cu elevii au fost afișate mesaje de informare cu privire la normele igienico-sanitare și de prevenire a infectării cu SARS-CoV-2, au transmis reprezentanții unității de învățământ într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Harta României înainte de Trianon, exponatul lunii iunie la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Publicat

Reprezentanții Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia au prezentat marți, 2 iunie, exponatul lunii. Este vorba despre o Hartă a României înainte de Trianon, hartă care a apărut în 1918 și care cuprinde teritoriile pretinse de România. Harta include teritoriile Partiumului și Banatului până la linia Tisei.

Mini-expoziția cuprinde și fotografii ale delegației României la Paris și o colecție de vederi ilustrative pentru propaganda maghiară vizând Tratatul de la Trianon.

„Pe 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Avem o mini-expoziție cu piese din colecțiile Muzeului Național al Unirii care vorbesc despre realitățile politice, despre evoluția lucrurilor în preajma Tratatului de pace de la Trianon”, a explicat istoricul Tudor Roșu.

Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, a fost semnat de cele 5 mari puteri prezente la Conferința de Pace de la Paris și alte 12 state aliate și asociate (printre care și România), pe de-o parte, și Ungaria, pe de altă parte. Pentru România, “Trianonul” a însemnat confirmarea internațională a hotărârii de la 1 Decembrie 1918, când, la Alba Iulia, națiunea română din Transilvania, Banat și Țara Ungurească a decis unirea cu România.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Amenzi de aproape 10.000 de lei și produse alimentare confiscate, după controale ale Poliției Alba la magazine din județ

Publicat

Polițiștii specializați în combaterea criminalității economico-financiare din Alba au dat amenzi de aproape 10.000 de lei și au confiscat produse alimentare fără documente de proveniență sau cu termen de valabilitate expirat. Acțiunile de control au fost derulate la mai multe magazine din județ.

Potrivit IPJ Alba, luni, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba au efectuat controale la agenții economici de pe raza întregului județ. La acțiune au participat și polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Câmpeni, care au verificat modul în care sunt respectate normele legale privind comerțul, pe raza comunelor de competență.

Astfel, au fost verificați 65 de agenți economici și au fost constatate 11 abateri de natură contravențională, care au fost sancționate cu amenzi în valoare de 9.500 de lei.

În urma controalelor, au fost identificate și confiscate produse alimentare fără documente de proveniență sau a căror termen de valabilitate a expirat, în valoare de 289 de lei și suma de 400 de lei.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

A pus în pericol siguranța traficului rutier. Ce alcoolemie avea un șofer oprit de Poliție la Drâmbar

Publicat

alcool la volan

Un bărbat din comuna Berghin s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins la volanul unei mașini, aflat sub influența alcoolului. Etilotestul a indicat 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Potrivit IPJ Alba, luni, în jurul orei 18.20, polițiștii Biroului Rutier Alba Iulia  l-au depistat pe un bărbat de 37 de ani, din comuna Berghin, județul Alba, în timp ce conducea un autoturism, pe DJ 107 C, pe raza localității Drâmbar, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate