145 de „radare” noi pe drumurile din România. Unde sunt amplasate și cum funcționează sistemele CNAIR

CNAIR instalează pe drumurile naționale 145 de sisteme pentru reducerea vitezei la intrarea în localități, în cadrul unui proiect finanțat prin PNRR. Echipamentele măsoară viteza mașinilor și o afișează instantaneu pe panouri electronice, folosind inclusiv avertizări de culoare verde sau roșie.

Deși sunt numite frecvent „radare fixe”, aceste dispozitive au rol preventiv și nu trebuie confundate cu sistemul e-SIGUR al Poliției, prin care pot fi aplicate amenzi. Potrivit unei precizări recente a CNAIR, 138 dintre cele 145 de sisteme erau deja montate la începutul lunii septembrie.

Investiția face parte din proiectul oficial „Măsuri de calmare a traficului rutier la intrarea în localități”, derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Publicitate

Proiectul apare în baza oficială PNRR la Componenta 4 – Transport, Investiția 3, cu o valoare totală de 99.999.999,01 lei, din care sprijinul PNRR este de 82.370.627,28 lei.

De ce instalează CNAIR sistemele la intrarea în localități

Scopul nu este aplicarea unor sancțiuni, ci determinarea șoferilor să reducă viteza înainte de intrarea în zonele locuite.

Ministerul Transporturilor preciza la semnarea contractului de finanțare că proiectul urmărește reducerea vitezei de circulație, creșterea atenției șoferilor și diminuarea numărului și gravității accidentelor rutiere în localitățile cu risc ridicat.

Locurile au fost selectate pe baza analizelor de siguranță rutieră, fiind vizate în special sectoarele în care s-au produs accidente grave sau unde există un risc ridicat pentru participanții la trafic.

Măsura este în concordanță și cu Strategia Națională privind Siguranța Rutieră 2022–2030. Documentul oficial prevede explicit implementarea unor soluții precum insulele de calmare a traficului, marcajele și alte amenajări pentru reducerea riscului pe drumurile naționale.

Cum funcționează sistemele cu emoticon verde și roșu

La apropierea unui autoturism, echipamentul determină viteza de deplasare și o afișează pe panoul electronic.

Dacă viteza este corespunzătoare, șoferul primește o avertizare vizuală verde.

Atunci când viteza este prea mare pentru sectorul respectiv, afișajul devine roșu, atenționând conducătorul auto să încetinească.

Sistemul de avertizare nu se limitează însă la panou.

Potrivit informațiilor comunicate de CNAIR și DRDP, amenajările pot include marcaj rutier colorat în roșu, benzi sau marcaje rezonatoare, semnalizare suplimentară și iluminat LED pe timpul nopții. Alimentarea sistemelor electronice se realizează prin panouri fotovoltaice, fără racordare la rețeaua electrică.

Șoferul primește astfel mai multe avertizări succesive – vizuale, sonore și prin vibrațiile produse de marcajele rezonatoare – înainte de pătrunderea în localitate.

CNAIR: aproximativ 130 de echipamente erau în implementare în august

La începutul lunii august, șeful Direcției Întreținere, Siguranța Circulației, Drumuri și Poduri din CNAIR, Cristian Andrei, declara că societatea se afla în curs de implementare a aproximativ 130 de dispozitive de calmare a traficului.

Oficialul CNAIR explica atunci că la intrarea în localități au fost instalate console prevăzute cu echipamente care indică viteza instantanee a celor care se apropie.

Cristian Andrei mai preciza că, de la începutul PNRR, pentru proiectele de siguranță rutieră ale CNAIR au fost alocate peste un miliard de lei. În acest program mai sunt incluse iluminarea inteligentă a trecerilor de pietoni, marcaje, sensuri giratorii, pasaje pentru pietoni, semnalizare luminoasă și sisteme de protecție.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat pentru ProMotor la începutul lunii septembrie că 138 dintre cele 145 de sisteme fuseseră deja montate, restul urmând să fie instalate.

Nu sunt radarele e-SIGUR și nu dau automat amenzi

Sistemele de calmare a traficului nu trebuie confundate cu radarele utilizate de Poliția Română prin e-SIGUR.

Potrivit explicației CNAIR, echipamentele instalate în cadrul proiectului de calmare măsoară viteza pentru a o afișa conducătorului auto și pentru a-l determina să încetinească. Valorile respective nu sunt folosite de aceste sisteme pentru emiterea automată a unor amenzi.

În schimb, e-SIGUR este un sistem distinct, gestionat de Poliția Română și operațional din 1 ianuarie 2025. Poliția folosește inclusiv cinemometre TruCam, iar înregistrările pot conduce la identificarea conducătorului auto și la aplicarea sancțiunilor.

MAI a precizat în martie 2026 că trebuie făcută o diferență între sistemul e-SIGUR aflat deja în funcțiune și viitoarea integrare în acesta a unor sisteme de monitorizare operate de administratorii drumurilor.

Prin urmare, simplul fapt că un dispozitiv CNAIR măsoară și afișează viteza nu înseamnă că șoferului îi va veni automat o amendă acasă.

Ce spune Codul rutier despre măsurile de calmare a traficului

Amenajările au și un suport legislativ explicit.

Articolul 5 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prevede că administratorul drumului, cu avizul Poliției Rutiere, are obligația de a utiliza, în cazurile prevăzute de reglementări, marcaje rutiere rezonatoare transversale sau alte dispozitive de calmare a traficului înainte de intrarea în localități, înaintea trecerilor pentru pietoni și a trecerilor la nivel cu calea ferată.

Prevederea a fost introdusă în Codul rutier prin Legea nr. 51/2024.

Proiect de aproape 100 de milioane de lei, finanțat prin PNRR

Ministerul Transporturilor a semnat în 2025 cu CNAIR contractul de finanțare nr. 72 pentru proiect.

Valoarea totală este de aproape 100 de milioane de lei, din care aproximativ 82,37 milioane de lei reprezintă sprijinul acordat prin PNRR. Termenul menționat în contractul de finanțare pentru implementare era 31 august 2026.

Proiectul este inclus în Componenta 4 – Transport sustenabil și contribuie la obiectivele privind managementul traficului și siguranța rutieră pe rețeaua națională.

Județul Alba nu apare în lista inițială a amplasamentelor

Lista noilor ”radare fixe” nu include locații din județul Alba.

Pe DN1, lista trece de la Cristian, județul Brașov, km 317+600–320+500, la Florești, județul Cluj, km 481+800–487+504, urmat de Gilău, Negreni și Oșorhei. Nu este nominalizat un sector de DN1 din Alba.

În apropierea județului apar, între altele, Mintia, pe DN7, în Hunedoara, respectiv Luna, pe DN15, și mai multe amplasamente din județul Cluj.

Unde apar cele mai multe sisteme în lista inițială

Printre drumurile naționale cu numeroase amplasamente se află DN1, DN2, DN6, DN7 și DN15, adică unele dintre cele mai circulate și, istoric, cele mai expuse drumuri din România.

Pe DN1, documentul inițial nominalizează Otopeni, Balotești, Tâncăbești, Ciolpani, Bărcănești, Comarnic, Cristian, Florești, Gilău, Negreni și Oșorhei.

Pe DN2 apar, printre altele, Afumați, Movilița, Buzău, Mărăcineni, Poșta Câlnău, Focșani, Sascut, Răcăciuni, Nicolae Bălcescu, Dumbrava, Onișcani, Moțca, Cristești, Vadu Moldovei și Grănicești.

Selecția inițială nu a fost făcută doar după volumul traficului. Documentul include în mod expres o coloană privind accidentele cu minimum un deces din perioada 2016–2020, ceea ce confirmă componenta de siguranță rutieră a proiectului.

Scopul: șoferul să reducă viteza înainte de a intra în localitate

CNAIR prezintă aceste echipamente ca pe o măsură de prevenție.

Într-o localitate apar simultan pietoni, bicicliști, vehicule lente, utilaje agricole și intersecții, iar diferențele mari de viteză cresc riscul și gravitatea accidentelor.

Prin afișarea instantanee a vitezei, marcajul roșu, benzile rezonatoare și avertizarea vizuală verde sau roșie, administratorul drumului încearcă să determine șoferul să reducă viteza înainte de intrarea efectivă în zona locuită, fără ca intervenția să se bazeze în primul rând pe sancțiune.