Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

15 ianuarie- Ziua lui Eminescu: 172 de ani de la nașterea celui mai mare poet român. „Luceafărul”, cel mai lung poem de dragoste


Publicat

15 ianuarie * Ziua lui Mihai Eminescu * Ziua Culturii Naționale: în fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei românești” ajunge la inimile celor care îl omagiază. Anul acesta se împlinesc 172 de ani de la nașterea celui mai mare poet român, care, chiar dacă îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simțit prin poemele cunoscute.

Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri. Nu este român care la școală nu a învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei. eminescu

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr.7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia. Aproape în toate orașele din România o școală sau un liceu îi poartă numele. Este simbolul Culturii Naționale.

Ziua de 15 ianuarie, a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889). Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie. Este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta, și efortul academic.

15 ianuarie – Ziua lui Eminescu – ”Luceafărul poeziei românești”

Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.

eminescu

Fiind băiet păduri cutreieam” este printre primele poezii ale lui Eminescu, care evocă copilăria lui la Botoșani și Ipotești.

„Alături teiul vechi mi se deschide:

Din el ieşi o tânără crăiasă,

Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,

Cu fruntea ei într-o maramă deasă,

Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;

Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,

Călcând pe vârful micului picior,

Veni alături, mă privi cu dor.

Şi ah, era atâta de frumoasă,

Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta

Un înger blând cu faţa radioasă,

Venind din cer se poate arăta;

Iar păru-i blond şi moale ca mătasa

Grumazul alb şi umerii-i vădea.

Prin hainele de tort subţire, fin,

Se vede trupul ei cel alb deplin”.

eminescu

„Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883.

În 2009, a fost omolgat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste.

„A fost odată ca-n povești

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărătești,

O prea frumoasă fată.

 

Și era una la părinți

Și mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinți

Și luna între stele.

 

Din umbra falnicelor bolți

Ea pasul și-l îndreapta

Lângă fereastra, unde-n colț

Luceafărul așteaptă.

 

Privea în zare cum pe mări

Răsare și străluce,

Pe mișcătoarele cărări

Corăbii negre duce,

 

Îl vede azi, îl vede mâni,

Astfel dorința-i gata,

El iar, privind de săptămâni,

Îi cade dragă fata”.

„Pe lângă plopii fără soț” este poezia care evocă iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle. Cei 29 de plopi albi aflați pe Șoseaua Bucium din municipiul Iași au fost inspirația poetului în compunerea poeziei.

„Pe lângă plopii fără soț

Adesea am trecut;

Mă cunoșteau vecinii toți-

Tu nu mai cunoscut.

La geamul tău ce strălucea

Privii atât de des;

O lume toată-nțelegea-

Tu nu mai înțeles.

De câte ori am așteptat

O șoaptă de răspuns!

O zi din viață să-mi fi dat,

O zi mi-era de-ajuns;

O oră să fi fost amici,

Să ne iubim cu dor,

S-ascult de glasul gurii mici

O oră, și să mor”.

„Scrisoarea III” este o poezie scrisă de Mihai Eminescu, publicată pentru prima oară pe 1 mai 1881 în revista Convorbiri literare.

Poezia este structurată pe două părți: prima parte reprezintă trecutul glorios al ostașilor români în contrast cu falsul patriotism al contemporanilor. Partea a doua este o satiră la adresa societății contemporane poetului și a lipsei de patriotism al contemporanilor.

Tema poemului este demascarea falsului patriotism al contemporanilor în contrast cu vitejia ostașilor români din trecut. Poemul este o reprezentare epică a Bătăliei de la Rovine. Personajul principal din poezie este Mircea cel Bătrân.

eminescu

15 ianuarie- ziua lui Eminescu

Pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani a venit pe lume cel de-al șaptelea copil, din cei 11, ai căminarului Gheorghe și Ralucăi Eminovici, Mihai Eminescu (născut Mihai Eminovici).

Își petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Aceste momente le evocă și în poeziile „Fiind băiet…” sau „O, rămâi”.

Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi și termină clasa a IV-a, fiind al cincilea elevi din cei 82 de colegi. După terminarea claselor primare face două clase de gimnaziu și părăseşte şcoala în 1863. Revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866.

Se angajează ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani, la tribunal şi primărie și mai pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.

Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. Astfel că, în luna ianuarie a anului 1866, când moare profesorul de limba română, Aron Pumnul, elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” semnată Mihai Eminovici.

La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă cinci poezii.

Din 1866 până în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. În acești ani a vrut să aibă contact direct cu poporul, limba, obiceiurile şi realitatea românească.

A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi duce la capăt proiectul și ajunge sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali, apoi la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale.

Continuă să publice în „Familia”, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,”Geniu pustiu”, rămase în manuscris și face traduceri din germană.

Între 1869 şi 1862 este student la Viena unde urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi.

Activează în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici, o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle și începe colaborarea la „Convorbiri Literare”. Tot în această perioadă debutează ca publicist în ziarul „Albina” din Pesta.

Între 1872 şi 1874 este student la Berlin, iar Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.

Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. Director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui și redactor la ziarul „Curierul de Iaşi “ sunt activitățile poetului la Iași.

Continuă să publice în „Convorbiri Literare” și devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură și necazuri în familie, i-au murit mai mulți frați și își pierde și mama.

S-a îndrăgostit de Veronica Micle, poetă cunoscută oamenilor întocmai pentru iubirea care a legat-o de Mihai Eminescu.

În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul „Timpul“. Desfăşoară o activitate publicistică și aici i se ruinează sănătatea. În 1833 scrie și marile lui poeme, „Scrisorile” și „Luceafărul”.

În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lîngă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu).

Mihai  Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15  iunie, în zori – ora 03.00) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

După 129 de ani de la moartea poetului, încă nu se știe motivul pentru care s-a stins din viață. Mihai Eminescu a fost internat într-un centru de sănătate, înainte să moară, pe motiv că ar fi înnebunit.

Cu timpul s-a arătat că diagnosticele puse de anumiţi medici erau fanteziste şi nu se bazau pe simptome adevărate. Atât familia, cât şi Veronica Micle nu au primit nicio informaţie despre starea de sănătate a poetului.

Și totuși i s-a pus diagnosticul “ciudat” de sifilis (se pare că Eminescu nu manifesta simptomele proprii bolii), iar pentru că la vremea respectivă nu exista un tratament concret împotriva acestei boli, medicii din ospiciu l-au trecut pe un tratament-şoc pe bază de mercur.

Tratamentul i se administra regulat, în ciuda faptului că era cunoscută drept o substanţă toxică, chiar şi în doze foarte mici. De la prima “îmbolnăvire” şi până la data decesului, viaţa lui Eminescu a însemnat un nefericit drum spre ospicii, după bunul plac al celor din ţară şi din afară, care îi doreau răul.

Poetul George Călinescu a scris despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc.

Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: “Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie”. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche…”.

Unul dintre cei mai mari români murea “în cea din urmă mizerie”, după cum anunţa sora sa, Harietta. Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu nota în unul din jurnalele sale:

“Oricum ar fi, sfârşitul total nu părea iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi puterile se susţineau cu destulă vigoare. Un accident (n.r. – Eminescu a fost lovit în cap cu o piatră de către un pacient nebun) însă de mică importanţă a agravat starea patologica a cordului şi a accelerat moartea”.

Tot medicul Tomescu nota după autopsie: “Eminescu n-a fost sifilitic… Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce şi intensă a facultăţilor sale intelectuale”.

15 ianuarie- Ziua lui Eminescu

Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia, în urmă cu 152 de ani, este strâns legată de îndelunga sa şedere la Blaj, mai-septembrie 1866.

Este perioada în care Școlile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte” din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei.

A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire” (găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese, Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era “expert”.

Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci. În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la doar 40 de km de Blaj.

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia. Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri.

Pe data de 15 iunie 1889, marele naționalist și poet român a murit în casa de sănătate a doctorului Șuțu. După 125 de ani de la moartea sa încă nu se cunoaște cauza morții poetului, Mihai Eminescu.

Mihai Eminescu – Luceafărul ( Cel mai lung poem de dragoste din lume)

A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată.

Și era una la părinți
Și mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinți
Și luna între stele.

Din umbra falnicelor bolți
Ea pasul și-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colț
Luceafărul așteaptă.

Privea în zare cum pe mări
Răsare și străluce,
Pe mișcătoarele cărări
Corăbii negre duce.

Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorința-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade dragă fata.

Cum ea pe coate-și răzima
Visând ale ei tâmple
De dorul lui și inima
Și sufletu-i se împle.

Și cât de viu s-aprinde el
În orișicare sară,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.

*

Și pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Țesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.

Și când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce;

Și din oglindă luminiș
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închiși
Pe fața ei întoarsă.

Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.

Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină
– „O, dulce-al nopții mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!

Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând
Și viața-mi luminează!”

El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Și s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;

Și apa unde-au fost căzut
În cercuri se rotește,
Și din adânc necunoscut
Un mândru tânăr crește.

Ușor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestei
Și ține-n mână un toiag
Încununat cu trestii.

Părea un tânăr voevod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.

Iar umbra feței străvezii
E albă ca de ceară –
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afară.

– „Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ți urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Și mumă-mea e marea.

Ca în cămara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin
Și m-am născut din ape.

O, vin’! odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.

Colo-n palate de mărgean
Te-oi duce veacuri multe,
Și toată lumea-n ocean
De tine o s-asculte.”

– „O, ești frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;

Străin la vorbă și la port,
Lucești fără de viață,
Căci eu sunt vie, tu ești mort,
Și ochiul tău mă-ngheață.”

Trecu o zi, trecură trei
Și iarăși, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine.

Ea trebui de el în somn
Aminte să-și aducă
Și dor de-al valurilor domn
De inim-o apucă

– „Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând
Și viața-mi luminează!”

Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
În locul unde piere;

În aer rumene văpăi
Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Și din a chaosului văi
Un mândru chip se-ncheagă;

Pe negre vițele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.

Din negru giulgi se desfășor
Marmoreele brațe,
El vine trist și gânditor
Și palid e la față;

Dar ochii mari și minunați
Lucesc adânc himeric,
Ca două patimi fără saț
Și pline de-ntuneric.

– „Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ș-acuma,
Și soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma;

O, vin’, odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.

O, vin’, în părul tău bălai
S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să răsai
Mai mândră decât ele.”

– „O, ești frumos cum numa-n vis
Un demon se arată,  alba24
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată!

Mă dor de crudul tău amor
A pieptului meu coarde,
Și ochii mari și grei mă dor,
Privirea ta mă arde.”

– „Dar cum ai vrea să mă cobor?
Au nu-nțelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Și tu ești muritoare?”

– „Nu caut vorbe pe ales,
Nici știu cum aș începe –
Deși vorbești pe înțeles,
Eu nu te pot pricepe;

Dar dacă vrei cu crezământ
Să te-ndrăgesc pe tine, alba24
Tu te coboară pe pământ,
Fii muritor ca mine.”

– „Tu-mi ceri chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să știi asemenea
Cât te iubesc de tare;

Da, mă voi naște din păcat,
Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege.”

Și se tot duce… S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.

  • alba24

În vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă,

Un paj ce poartă pas cu pas
A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori și de pripas,
Dar îndrăzneț cu ochii,

Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina,
Se furișează pânditor
Privind la Cătălina.

Dar ce frumoasă se făcu
Și mândră, arz-o focul;
Ei Cătălin, acu-i acu
Ca să-ți încerci norocul.

Și-n treacăt o cuprinse lin
Într-un ungher degrabă.
– „Da’ ce vrei, mări Cătălin?
Ia du-t’ de-ți vezi de treabă.”

– „Ce voi? Aș vrea să nu mai stai
Pe gânduri totdeuna,
Să râzi mai bine și să-mi dai
O gură, numai una.”

– „Dar nici nu știu măcar ce-mi ceri,
Dă-mi pace, fugi departe –
O, de luceafărul din cer
M-a prins un dor de moarte.”

– „Dacă nu știi, ți-aș arăta
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te mânia,
Ci stai cu binișorul.

Cum vânătoru-ntinde-n crâng
La păsărele lațul,
Când ți-oi întinde brațul stâng
Să mă cuprinzi cu brațul;

Și ochii tăi nemișcători
Sub ochii mei rămâie…
De te înalț de subțiori
Te-nalță din călcâie;

Când fața mea se pleacă-n jos,
În sus rămâi cu fața,
Să ne privim nesățios
Și dulce toată viața;

Și ca să-ți fie pe deplin
Iubirea cunoscută,
Când sărutându-te mă-nclin,
Tu iarăși mă sărută.”

Ea-l asculta pe copilaș
Uimită și distrasă,
Și rușinos și drăgălaș,
Mai nu vrea, mai se lasă.

Și-i zise-ncet: – „Încă de mic
Te cunoșteam pe tine,
Și guraliv și de nimic,
Te-ai potrivi cu mine…

Dar un luceafăr, răsărit
Din liniștea uitării,
Dă orizon nemărginit
Singurătății mării;

Și tainic genele le plec,
Căci mi le împle plânsul
Când ale apei valuri trec
Călătorind spre dânsul;

Lucește c-un amor nespus
Durerea să-mi alunge,
Dar se înalță tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge.

Pătrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte…
În veci îl voi iubi și-n veci
Va rămânea departe…

De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca niște stepe,
Dar nopțile-s de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai pot pricepe.”

– „Tu ești copilă, asta e…
Hai ș-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Și nu ne-or ști de nume,

Căci amândoi vom fi cuminți,
Vom fi voioși și teferi,
Vei pierde dorul de părinți
Și visul de luceferi.”

*

Porni luceafărul. Creșteau
În cer a lui aripe,
Și căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.

Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele –
Părea un fulger nentrerupt
Rătăcitor prin ele.

Și din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi,
Cum izvorau lumine;

Cum izvorând îl înconjor
Ca niște mări, de-a-notul…
El zboară, gând purtat de dor,
Pân’ piere totul, totul;

Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaște,
Și vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naște.

Nu e nimic și totuși e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitării celei oarbe.

– „De greul negrei vecinicii,
Părinte, mă dezleagă
Și lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă;

O, cere-mi, Doamne, orice preț,
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor ești de vieți
Și dătător de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimb
Și focul din privire,
Și pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire…

Din chaos, Doamne,-am apărut
Și m-aș întoarce-n chaos…
Și din repaos m-am născut.
Mi-e sete de repaos.”

– „Hyperion, ce din genuni
Răsai c-o-ntreagă lume,
Nu cere semne și minuni
Care n-au chip și nume;

Tu vrei un om să te socoți,
Cu ei să te asameni?
Dar piară oamenii cu toți,
S-ar naște iarăși oameni.

Ei numai doar durează-n vânt
Deșerte idealuri –
Când valuri află un mormânt,
Răsar în urmă valuri;

Ei doar au stele cu noroc
Și prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Și nu cunoaștem moarte.

Din sânul vecinicului ieri
Trăiește azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăși soare;

Părând pe veci a răsări,
Din urmă moartea-l paște,
Căci toți se nasc spre a muri
Și mor spre a se naște.

Iar tu, Hyperion, rămâi
Oriunde ai apune…
Cere-mi cuvântul meu de-ntâi –
Să-ți dau înțelepciune?

Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia munții cu păduri
Și insulele-n mare?;

Vrei poate-n faptă să arăți
Dreptate și tărie?
Ți-aș da pământul în bucăți
Să-l faci împărăție.

Îți dau catarg lângă catarg,
Oștiri spre a străbate
Pământu-n lung și marea-n larg,
Dar moartea nu se poate…

Și pentru cine vrei să mori?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Și vezi ce te așteaptă.”

*

În locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Și, ca și-n ziua cea de ieri,
Lumina și-o revarsă.

Căci este sara-n asfințit
Și noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniștit
Și tremurând din apă.

Și împle cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub șirul lung de mândri tei
Ședeau doi tineri singuri

– „O, lasă-mi capul meu pe sân,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Și negrăit de dulce;

Cu farmecul luminii reci
Gândirile străbate-mi,
Revarsă liniște de veci
Pe noaptea mea de patimi.

Și de asupra mea rămâi
Durerea mea de-o curmă,
Căci ești iubirea mea de-ntâi
Și visul meu din urmă.”

Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor față;
Abia un braț pe gât i-a pus
Și ea l-a prins în brațe…

Miroase florile-argintii
Și cad, o dulce ploaie,
Pe creștetele-a doi copii
Cu plete lungi, bălaie.

Ea, îmbătată de amor,
Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Și-ncetișor
Dorințele-i încrede

– „Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru și în gând,
Norocu-mi luminează!”

El tremură ca alte dăți
În codri și pe dealuri,
Călăuzind singurătăți
De mișcătoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul
– „Ce-ți pasă ție, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor și rece.”

surse: wikipedia, youtube



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

8 Comentarii

8 Comentarii

  1. Camelian Propinatiu

    miercuri, 15.01.2014 at 11:24

    Inainte de a citi bestselleruri despre, sau chiar manuale si auxiliare, de cautat in biblioteci:
    George Calinescu – Viata lui Mihai Eminescu.
    George Calinescu – Opera lui Mihai Eminescu, 5 volume, 1934-1936,
    Zoe Dumitrescu-Busulenga – Eminescu. Viata, Creatie, Cultura
    Constantin Noica – Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii romanesti
    Dr Ion Nica – Eminescu. Structura somato-psihica.
    Amuzanta in postromânism fiind deturnarea cercetarii de la Opera spre cum arata Eminescu si cum a murit! Ci multi denigratori prezinta drept poezii pornografice fragmente din folclorul cules de Eminescu dupa obiceiul romanticilor germani.

  2. ionita

    miercuri, 15.01.2014 at 12:20

    D.zeu este cu LUCEAFARUL!

  3. Stela

    miercuri, 15.01.2014 at 15:40

    Eminescu a fost si este intre spirit si logos sfant . Portretul Lui este pentru mine Icoana sfanta din Carpati.
    Versurile lui sunt stiinta rimata pe intelesul omului .
    Religia -o Sinistra Farsa , o Axa a Raului , Cutia Pandorei , Gaura Neagra a Istoriei.

  4. Stela

    miercuri, 15.01.2014 at 15:51

    Eminescu este intre spirit si logos sfant .Din portretul Lui am facut icoana vietii mele, icoana sfanta din Carpati.
    Versurile poetului sunt o stiinta rimata pe intelesul omului.Fara El nu as fi inteles revelatia ca :
    ” La steaua care a rasarit /
    E o cale atat de lunga /
    Ca mii de ani i-au trebuit /
    Luminii sa ajunga /
    Icoana stelei ce-a murit
    Încet pe cer se suie;
    Era pe când nu s-a zarit,
    Azi o vedem, si nu e.

  5. liana

    miercuri, 15.01.2014 at 20:46

    Ziua a inceput minunat ; cu cateva intrebari despre Eminescu,adresate catorva tinere ,cam instrainate de minunatul taram liric al poeziei .Instrainare justificata ,atata timp cat …chiar si de ziua comemorarii lui ,a lui Eminescu ,la marile posturi de tv. , Eminescu a fost inlocuit cu…. BARFA anului 2013 …2014 -respectiv , cat de halucinanta este relatia Victor Slav si Bianca …si cum POPORUL asta …numai la noi cu alt nume … ??? decat acela de „gura lumi-i sloboda ” sau ” gura lumii n-o astupa nici pamantul” ,deci POPORUL acesta nu este LASAT IN PACE sa dirijeze cum stie el mai bine ,aceasta relatie ,cu acesti doi tineri rebeli ,care …in tupeul lor, chiar cred ca pe lumea asta ,pot sa faca ceeea ce mintea lor bulversata de pretentii de libertate ,de genul ”e viata noastra si facem ce credem noi de cuviinta sa facem ” -casatoria – fiind viata conjugala …si nu viata publica …si televizata … si cu conferinte si congrese de MAHALA -a carei unica tema este cea mai sus anuntata . Evident … cu asa teme , abordate de ziua lui Eminescu
    ( pacat ca n-ati imbracat-o pe Bianca in tinuta de epoca ,intruchipand-o pe controversata Veronica si pe Victor in aleasa tinuta de poet de geniu -precum Adrian Pintea …starea lor psihica corespundea perfect nefericitei si incalcitei povesti de dragoste a poetului …poveste cu care a plecat in eternitate. Incalcita nu de ei ,ci de metehnele barbatilor ,de interesele si razbunarile PRIETENILOR ,si de o morala ,intotdeauna greu de urmat si de descalcit ,sub pasul grabit al tineretii tiranice .Interpretandu-i pe ei ,s-ar fi inteles mai bine pe sine.
    Si ca sa le dau lor o bucurie ,in aceasta prelungita tristete SEMANATA cu viclenie de catre Anda et company ,ei bine dragilor …voi… Victor si Bianca …prin toata aceasta mascarada ,bine construita de societate, voi intruchipati pentru mine ,chiar povestea de iubire a lui Mihai Eminescu si a Veronicai Micle -despartiti sau nu. Fiti BINECUVANTATI de Dumnezeu , macar cu dorinta sincera si cu iubirea pe care un contemporan de-al vostru v-o impartaseste.

  6. prisacariu lori

    miercuri, 15.01.2014 at 21:39

    Cand canti sau asculti ,,PE LANGA PLOPII FARA SOT”, iti vine sa plangi.

  7. un galatean

    joi, 16.01.2014 at 15:56

    Mihai Eminescu, a fost, este, si va ramane, „Luceafarul” Literaturii Romanesti. Slabe sperante, sa-i poata lua cineva locul…mai ales din inima noastra, a celor ce am crescut, si ne-am hranit „educatia”, cu operele literare a marelui poet.

  8. NICOLAE

    duminică, 17.01.2016 at 00:01

    …MARE ROMÂN MARE…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Duminică și luni: Restricții de circulație pe DN 7 între Sibiu și Pitești pentru vehiculele de peste 7,5 tone. Intervalele orare

Publicat

foto: oradesibiu.ro

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă restricţii de circulaţie pe DN 7,  pentru maşinile de mare tonaj, duminică și luni, pe un traseu care care cuprind Dealul Negru și Valea Oltului:  Piteşti (intersecția DN 7 cu DN 7C) – Râmnicu Vâlcea – Veștem (intersecția DN 7 cu DN 1)

Circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de duminică (23 ianuarie) și luni (24 ianuarie 2022) – zi de sărbătoare legală, Ziua Unirii Principatelor Române.

Astfel, maşinile de mare tonaj nu pot circula pe niciun sens al traseului Piteşti (intersecția DN 7 cu DN 7C) – Râmnicu Vâlcea – Veștem (intersecția DN 7 cu DN 1) duminică între orele 16.00 – 22.00 și luni între orele 6.00 – 22.00.

Încălcarea prevederilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Criptomonedele, cel mai mare declin din ultimele 6 luni. Bitcoin și Ethereum se prăbușesc. Deciziile care au influențat piața

Publicat

Foto: Pixabay.com

Bitcoin s-a prăbușit cu peste 7% în ultimele 24 de ore și se tranzacționa la 38.5774 dolari, potrivit datelor CoinDesk. Ether, a doua cea mai mare criptomonedă în funcție de capitalizarea de piață, a scăzut cu 8% în ultimele 24 de ore, relatează CNBC.

Declinul pieţei crypto continuă înregistrând cel mai redus nivel din august 2021 până în prezent, potrivit datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap.

Astfel, cea mai mare criptomonedă după capitalizare înregistra vineri la ora 14:58 (ora României) un declin de peste 9,3% în ultimele 24 de ore, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

Capitalizarea totală a Bitcoin se situează la circa 772 mld. dolari, potrivit ZF.ro

În acelaşi timp, Ethereum se tranzacţiona la circa 2.770 de dolari, după un declin de circa 11,5% în ultimele 24 de ore. Capitalizarea totală a Ethereum se situează la circa 330 mld. dolari.

Bitcoin înregistrează a treia zi consecutivă de scădere, iar la nivelul pieţei şi celelalte monede digitale înregistrează un declin, în ciuda a ceea ce se credea a fi o uşoară tendinţă de decuplare a pieţei de evoluţia celei mai mari criptomonede.

Moneda ADA (Cardano) înregistrează un declin de circa 11%, în timp ce SOL (Solana) a scăzut cu circa 13% în ultimele 24 de ore.

Criptomoneda sibienilor de la Elrond Network, scădere de 15%

Tot vineri, la ora 15.38 (ora României), moneda EGLD, lansată de sibienii de la Elrond Network, înregistra o scădere de 15% pe ultimele 24 de ore şi se tranzacţiona la circa 150 de dolari, la o capitalizare totală de peste 3,1 mld. dolari.

Bitcoin a scăzut cu circa 40% de la vârful atins la începutul lunii noiembrie. Scăderile vin în contextul în care sectorul de tehnologie înregistrează un declin şi pe burse, întrucât indicele Nasdaq trece printr-o corecţie.

Americanii pregătesc noi reglementări, rușii vor să interzică minarea și tranzacționarea

La nivel global, reglementarea pieţei crypto începe să-şi arate colţii în diferite moduri. Americanii pregătesc noi reglementări pentru platformele de exchange, întrucât SEC, autoritatea de supraveghere financiară, vrea mai multă protecţie pentru investitori.

Totodată, banca centrală a Rusiei vrea ca minarea şi tranzacţionarea de criptomonede să fie interzise. Semnalul este unul important în contextul în care Rusia este a treia ţară din lume din punctul de vedere al activităţii de minare, după SUA şi Kazahstan.

Singapore a început să introducă noi măsuri şi a decis că ATM-urile crypto trebuie să fie oprite şi eliminate, ca parte a unui plan de a limita expunerea populaţiei.

Spania și Regatul Unit, noi reguli pentru reclamele crypto

Spania a introdus noi reguli în ceea ce priveşte promovarea criptomonedelor şi obligă influencerii, companiile şi firmele de PR implicate în astfel de campanii să includă şi avertismente legate de riscuri.

În Marea Britanie, autoritatea de supraveghere financiară vrea ca reclamele crypto să ajungă doar la bogaţi şi la investitorii cu experienţă.

Hackerii au furat criptomonede în valoare de 34 de milioane de dolari

Începutul anului 2022 a adus deja şi primul atac important în piaţa criptomonedelor. Hackerii au furat criptomonede în valoare totală de aproape 34 mil. dolari de la 483 de utilizatori ai platformei de tranzacţionare Crypto.com.

Trebuie menţionat că piederile acestora au fost compensate de companie.

Rusia vrea să interzicerea folosirea şi minărea criptomonedelor

Unii experți avertizează că piața cripto ar putea să se îndrepte în curând spre un declin, afectată de controlul sporit al reglementărilor și fluctuațiile intense ale prețurilor.

Bitcoin ar putea să se prăbușească în continuare pentru că banca centrală a Rusiei a propus o interdicție privind utilizarea și mineritul criptomonedelor pe teritoriul rus, susținând că moneda digitală reprezintă un risc pentru „stabilitatea financiară și suveranitatea politicii monetare”.

Banca Centrală a Rusiei a propus interzicerea folosirii şi minării criptomonedelor pe teritoriul rusesc, citând ameninţările la adresa stabilităţii financiare, a bunăstării cetăţenilor şi a suveranităţii politicii sale monetare, transmite Reuters.

Este cea mai recentă măsură severă contra criptomonedelor pe plan global, după ce guvernele, din Asia şi până în Statele Unite, şi-au exprimat temerile că monedele digitale exploatate în mod privat, extrem de volatile, ar putea submina controlul asupra sistemelor financiare şi monetare.

De ani de zile Rusia este contra criptomonedelor, spunând că ele pot fi folosite în operaţiuni de spălare de bani sau de finanţare a terorismului. În cele din urmă le-a acordat statul legal în 2020, dar a interzis folosirea lor ca mijloc de plată.

Banca Centrală a Rusiei susţine că cererea speculativă a determinat creşterea rapidă a criptomonedelor, care indică caracteristicile unei piramide financiare, şi a avertizat asupra potenţialei bule pe piaţă, care ar ameninţa stabilitatea financiară şi cetăţenii ruşi.

Instituţia a propus împiedicarea instituţiilor financiare în realizarea de operaţiuni cu criptomonede şi a precizat că trebuie dezvoltate mecanisme pentru blocarea tranzacţiilor, menită să ducă la cumpărarea sau vânzarea de criptomonede.

Interzicerea vizează şi platformele de tranzacţionare cripto. Reprezentanţii Binance au declarat pentru Reuters că sunt decişi să lucreze cu autorităţile de reglementare şi speră într-un dialog cu Banca Centrală a Rusiei privind protejarea utilizatorilor ruşi de criptomonede.

Nu sunt luate în calcul restricţii privind deţinerea de criptomonede.Utilizatorii activi de criptomonede din Rusia au avut un volum anual de tranzacţii de aproximativ cinci miliarde de dolari, a informat instituţia.

China încearcă să elimine activitatea ilegală legate de criptomonede

Anul trecut, cele mai puternice autorităţi de reglementare din China au intensificat restricţionarea criptomonedelor, interzicând platformele de tranzacţionare cripto şi activităţile de minare de criptomonede.

Zece agenţii, inclusiv Banca Centrală a Chinei (PBOC) şi autorităţi de reglementare a băncilor, a burselor şi a titlurilor de valoare, s-au angajat să lucreze împreună, pentru a elimina activitatea „ilegală” legată de criptomonede.

PBOC a informat că criptomonedele nu trebuie să circule ca monede tradiţionale şi se interzice platformelor de peste hotare să furnizeze servicii investitorilor din China prin internet, întrerupând astfel accesul Coinbase şi Binance la a doua economie mondială.

De asemenea, Banca Centrală a Chinei a interzis instituţiilor financiare, companiilor de plăţi şi firmelor de internet să faciliteze tranzacţionarea pe plan intern a criptomonedelor.

surse: AGERPRES, CNBC, Reuters, zf.ro, mediafax.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Șeful de la Protecția Consumatorului, schimbat. Cine este noul președinte al ANPC. Legături cu familia lui Adrian Năstase

Publicat

foto: constantatv.ro

Un nou șef la ANPC. Fostul președinte nu a rezistat în funcție un an de zile. Horia-Miron Constantinescu a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) printr-o decizie a premierului Nicolae-Ionel Ciucă publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

Acesta îl înlocuieşte pe Mihai Culeafă, care a fost numit în funcţie în luna noiembrie a anului trecut. Culeafă l-a înlocuit atunci pe Claudiu Daniel Dolot, care a preluat această funcţie la finele lunii februarie 2021.

Horia-Miron Constantinescu a mai deţinut funcţia de preşedinte al ANPC din august 2019 până în noiembrie acelaşi an, când a fost eliberat din funcţie.

Cine este noul șef al ANPC

Horia Constantinescu a fost membru PSD, a trecut la PPUSL, apoi a intrat în echipa liberalului Vergil Chițac, după care s-a întors la PSD. El a venit lângă Chițac, potrivit Info Sud-Est, pentru a prelua șefia Direcției de Servicii Publice din Primăria Constanța, dar a picat concursul de angajare și s-a întors în PSD.

În 2020, el a candidat la Primăria Constanței din partea PPUSL, partidul controlat de Dan Voiculescu.

E notorie relația sa de prietenie cu Nicușor Constantinescu (fostul baron PSD de Constanța, condamnat în multiple dosare de corupție) și Liviu Dragnea. De altfel, Dragnea l-a propulsat ca șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului în 2019.

Horia Constantinescu, nașul unui dintre fii lui Adrian Năstase

Potrivit G4Media, Constantinescu are o relație apropiată cu familia fostului premier Adrian Năstase, șeful OPC cununându-l pe unul dintre fiii acestuia, Andrei Năstase.

El a devenit celebru în perioada 2018-2019 după ce, în calitate de șef al OPC Constanța, a închis restaurante celebre din oraș și stațiunea Mamaia, a sancționat McDonald’s și a amendat Primăria Constanța pentru starea în care se aflau locurile de joacă din oraș (ulterior, OPC Constanța a pierdut definitiv procesul cu Primăria Constanța).

Horia Constantinescu este nepotul lui Miron Constantinescu, istoric și sociolog marxist care a contribuit la instaurarea comunismului în România, fost președinte al Marii Adunări Naționale. Miron Constantinescu este cel care a încercat să-l răstoarne pe Gheorghe Gheorghiu Dej, în 1956, după ce Hrușciov a denunțat staliniștii.

Surse: Agerpres, G4Media, Info Sud-Est

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Municipiul Alba Iulia, în proiectul „Via Transilvanica”. Participarea va contribui la valorificarea potențialului turistic

Publicat

Municipiul Alba Iulia va fi inclus în proiectul traseului „Via Transilvanica”. Participarea în cadrul acestuia va contribui la valorificarea potențialului turistic și cultural al municipiului și la creșterea numărului de turiști. 

Via Transilvanica este un traseu de drumeție care poate fi parcurs utilizând mijloace nemotorizate, pe jos, pe bicicletă, etc, de la Drobeta-Turnu Severin – unde a intrat pentru prima dată în țară regele Carol I – străbate Transilvania și ajunge până la Putna – unde se odihnește Ștefan cel Mare. Este un itinerariu care are ca principal obiectiv promovarea naturii, istoriei, turismului și multiculturalitatea Transilvaniei recunoscută peste hotare. 

Consilierii locali din Alba Iulia vor avea de aprobat, în ședința de joi, 27 ianuarie, un proiect privind participarea municipiului în cadrul proiectului „Via Transilvanica”.

Drumul cultural Via Transilvanica (Calea Transilvaniei) va promova natura, istoria și multiculturalitatea Transilvaniei. Drumul va lega Transilvania cu Dunărea (Podul lui Apolodor din Damasc) și cu Bucovina (Mănăstirea Putna).

Astfel, începând cu anul 2022 se propune aderarea municipiului Alba Iulia la proiectul „Via Transilvanica”, proiect al Asociației Tașuleasa Social.

„Via Transilvanica” ar putea deveni o rută culturală recunoscută la nivel mondial, prin oferta culturală și turistică a acesteia.

Realizarea drumului, pe o porțiune de circa 1.400 km, astfel încât să poată fi parcurs prin drumeție la pas, călare sau cu bicicleta, va pune în valoare bogățiile cultural-istorice și naturale ale ținutului transilvănean, bucovinean, bănățean, oltenesc și implicit, național.

Aderarea la acest proiect presupune stabilirea de către autoritatea locală a unui traseu astfel încât să urmărească trasee de drum deja existente, poteci și cărări sau trasee turistice care să fie deschise publicului.

Marcarea traseului se va face cu borne de andezit sculptate de același format și dimensiune, obligație care va reveni Asociației Tașuleasa Social.

Municipiul Alba Iulia va asigura amplasarea bornelor prin activități de voluntarial ale cetățenilor, împreună cu voluntari ai asociației.

Localitățile din Alba care vor fi incluse în această rută sunt prezentate în harta de mai jos.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate