Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

196 cazuri noi de COVID-19 în România. Numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 17.387. Date oficiale din 20 mai


Publicat

Numărul cazurilor de COVID-19 a ajuns la 17.387, la nivel național, potrivit datelor transmise miercuri, 20 mai, de Grupul de Comunicare Strategică. Sunt 196 cazuri noi, raportate în ultimele 24 de ore.

Au fost declarate vindecate 10.356 persoane și raportate până acum 1.141 decese. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 332.487 de teste.

Comparativ, până marți erau 17.191 de cazuri (155 noi), iar 10.166 de persoane erau declarate vindecate și externate.

Situația cazurilor de îmbolnăviri pe județe (sursă INSP – 20 mai):

Județ / nr. cazuri confirmate

Suceava: 3.469

Mun. București: 1.674

Neamț: 841

Arad: 697

Botoșani: 691

Mureș: 659

Brașov: 646

Hunedoara: 617

Galați: 548

Vrancea: 546

Cluj: 532

Bihor: 518

Timiș: 494

Sibiu: 470

Bacău: 453

Ilfov: 434

Iași: 388

Ialomița: 336

Bistrița-Năsăud: 309

Alba: 274 (282, potrivit DSP Alba)

Constanța: 265

Dâmbovița: 240

Covasna: 229

Argeș: 223

Giurgiu: 210

Dolj: 172

Vaslui: 149

Buzău: 148

Tulcea: 128

Teleorman: 118

Caraș-Severin: 110

Mehedinți: 97

Gorj: 96

Harghita: 90

Maramureș: 85

Prahova: 83

Călărași: 77

Sălaj: 77

Satu Mare: 58

Olt: 53

Vâlcea: 28

Brăila: 19

Grupul de Comunicare Strategică: Până astăzi, 20 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 17.387 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 10.356 au fost declarate vindecate și externate.

Până acum, 1.141 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 196 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 198 de pacienți. Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 11.050 de persoane.

Alte 30.645 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 332.487 de teste.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Indicatoare care interzic accesul pe Autostrada A1, către Centrul de Întreținere Pianu, VANDALIZATE la o zi după amplasare

Publicat

Două semne de circulaţie care interzic accesul şoferilor pe bretelele de acces către Centrul de Întreţinere şi Coordonare (CIC) Pianu de pe Autostrada A1 şi, implicit, pe autostradă, au fost vandalizate și acoperite cu vopsea neagră, la o zi după instalarea acestora.

Semnalizarea rutieră a fost suplimentată la bretelele de acces către Centrul de Întreținere și Coordonare (CIC) Pianu de pe Autostrada A1, au anunțat miercuri reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara. Potrivit acestora, localnicii din zona Pianu foloseau bretelele pentru a intra/ieși în/din Autostrada A1, însă drumul nu a fost niciodată parte a unei intersecții pentru trafic de autostradă, ci a fost calificat drept drum de exploatare pentru CNAIR.

Astfel, după amplasarea indicatoarelor rutiere, pe aceste bretele au acces doar echipajele CNAIR și serviciile de urgență – Poliție, Salvare, Pompieri.

Potrivit reprezentanților DRDP Timișoara, reglementarea situației s-a făcut la solicitarea Consiliului Județean Alba și a Biroului de Poliţie Autostrada A1 Râmnicu-Vâlcea – Deva.

Citește și FOTO Atenție șoferi: Accesul INTERZIS pe bretelele de intrare/ieșire către Centrul de Întreținere Pianu, pe Autostrada A1

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Doi bărbați și o femeie trimiși în judecată pentru proxenetism. Cum atrăgeau clienții din Alba Iulia

Publicat

politie mascati

Doi bărbați și o femeie au fost trimiși în judecată pentru proxenetism. Aceștia sunt acuzați de procurori că au înlesnit practicarea prostituției unor tinere.

Mai exact, cei trei închiriau apartamente în Alba Iulia, dar și prin alte orașe și publicau pe site-uri de mica publicitate anunuțuri cu serviciile sexuale oferite de tinere. 

Dosarul a fost constituit în ianuarie 2020, când poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, au desfăşurat trei percheziţii în judeţul Hunedoara la domiciliile unor suspecţi de proxenetism.

Potrivit anchetatorilor, acţiunea a vizat mai multe persoane în legătură cu care existau indicii că, în perioada 2018 – 2020, ar fi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere, prin închirierea de apartamente în regim hotelier şi prin publicarea unor anunţuri pe site-uri de publicitate, în municipiile Alba Iulia, Deva, Baia Mare şi Timişoara.

Din cercetări a rezultat că mare parte din veniturile obţinute, în urma practicării prostituţiei, ar fi fost însuşite de către persoanele vizate de anchetă.

Dosarul a fost înregistrat miercuri, 4 iunie 2020, la Judecătoria Alba Iulia. Inculpaţi sunt doi bărbaţi (T. I. şi R. B.) şi o femeie (O. A.), iar persoană vătămată este o tânără care practica prostituţia în folosul celor trei persoane trimise în judecată.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Momentul recunoașterii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918

Publicat

4 iunie 2020, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un moment istoric care a reprezentat consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România. Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

trianon

4-6-1920,_signature_de_la_Paix_avec_la_Hongrie,_départ_des_délégués_hongrois_(sur_les_marches_du_perron)_-_full

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George. Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase. Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor. Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014). În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria. Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu. Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau. Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920. În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”. Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

sursă: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN în Alba și alte 14 județe de la ora 12,00 până la ora 22.00. Ploi torențiale, vijelii și grindină

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis atenționare Cod Galben de furtuni și ploi, valabilă inclusiv pentru județul Alba, până la ora 22.00.

Între orele 12.00 și 22.00, în Maramureș, Crișana și local în Transilvania precum și în zona Carpaților Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torențiale, cantități de apă ce vor depăși 25…35 l/mp, descărcări electrice, vijelii și grindină.

Notă: astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse și în restul teritoriului.

Avertizarea este pentru județele Alba , Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Caraș-Severin, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Maramureș, Sibiu. Sălaj, Satu Mare, Timiș, Vâlcea

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate