21 noiembrie 2020: Ziua Mondială a Filosofiei. Dragostea de înțelepciune, o practică de zi cu zi ce poate transforma societatea

Altădată un domeniu extrem de prețuit, considerată cel mai important element al gândirii umane, filosofia, sau dragostea de înțelepciune, a ajuns un domeniu de nișă, pentru care oamenii și-au pierdut în parte interesul la contactul cu o realitate care pare să nu mai ascundă nimic. 

Întrebarea cum se poate defini filozofia este chiar și ea una filozofică. Pentru introducerea conceptului putem spune că este studiul înțelesurilor și justificărilor sau credințelor despre cele mai generale sau universale aspecte ale lucrurilor, un studiu care nu este realizat prin experimente și observare atentă, ci prin formularea problemelor și oferirea soluțiilor lor, argumentarea soluțiilor oferite și discuția dialectică a tuturor acestora.

Filozofia studiază concepte generale precum adevărul, Dumnezeu, existența, bunătatea, cunoașterea sau frumusețea.

Pune întrebări precum „Ce este bunătatea, în general?” sau „Este cunoașterea posibilă ?”. În termeni generali, filozofia este studiul critic, speculativ sau analitic al exteriorului și interiorului în plus față de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte.

În prezent filozofia este dominată de teme, nu de sisteme. Filozofia actuală este una orientată spre acțiunea socială, căutându-și aplicații în toate domeniile, de la afaceri și până la problemele ecologice.

Emil Cioran, Constantin Noica, Petre Țuțea, Gabriel Liiceanu sunt doar câțiva dintre filosofii români foarte cunoscuți,

Ziua mondială a filosofiei nu urmăreşte atât promovarea diverselor domenii filosofice, precum filosofia religiei sau epistemologia, şi nici a sistemelor metafizice sau a diverselor şcoli de gândire.

Se doreşte, mai întâi de toate, formarea şi încurajarea gândirii critice a omului de rând, care trebuie să înveţe să îşi pună întrebări, să gândească critic şi să evite prejudecăţile şi concluziile grăbite, superficiale. Totodată, cu prilejul acestei zile, se subliniază şi importanţa dialogului bine argumentat.

Ziua mondială a filosofiei a fost aniversată în premieră la 21 noiembrie 2002. Cu acel prilej, în cadrul Conferinţei generale UNESCO, s-a susţinut că: ”filosofia este disciplina care încurajează gândirea critică şi independentă, fiind capabilă să promoveze atât o mai bună înţelegere a lumii înconjurătoare, cât şi toleranţa, acceptarea altor puncte de vedere”.

În 2018, este subliniat în special acest ultim aspect, legat de toleranţă şi acceptarea opiniilor diferite, având în vedere că la 10 decembrie 2018, aniversăm 70 de ani de la proclamarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, aminteşte en.unesco.org.

În mesajul său prilejuit de Ziua mondială a filosofiei, Audrey Azoula, directorul general al UNESCO, a transmis:

• „Filosofia este nu doar o disciplină fascinantă în teorie, ci şi o practică de zi cu zi ce poate transforma societatea. Ajutându-ne să descoperim diversitatea curentelor intelectuale la nivel mondial, filosofia stimulează dialogul intercultural.

Raţiunea şi cântărirea argumentată a opiniilor duc la clădirea unei societăţi mai tolerante, mai respectuoase. Pentru UNESCO, filosofia este şi un mod de a dezlănţui potenţialul creativ la umanităţii şi de a genera idei noi. Filosofia creează condiţiile intelectuale favorabile schimbării, dezvoltării sustenabile şi păcii”, potrivit https://www.unesco.org.

Pentru a atrage elevii spre studiul filosofiei, Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti organizează două întâlniri. Astfel, la 15 noiembrie, elevii din clasa I ai Şcolii Gimnaziale „Tudor Arghezi” din Bucureşti vor „filosofa cu Broscoi şi Brotac, într-un atelier de filosofie pentru copii animat de Marin Bălan’, conform https://filosofie.unibuc.ro. A doua zi, la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” este programată o Philo-Cafe, prilej cu care studenţi ai facultăţii de profil vor dialoga cu elevii din Cercul de filosofie ai liceului.

Facultatea de Filosofie din România s-a înfiinţat la 1 septembrie 1860, prin Legea Bugetului din acel an, la propunerea lui Ion Maiorescu, sub denumirea de Facultatea filosofică, potrivit https://filosofie.unibuc.ro/.

În 1864, Facultatea de Filosofie a devenit facultate fondatoare a Universităţii din Bucureşti, în urma decretului de înfiinţare emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Între 1864 şi 1893, Facultatea de Filosofie a funcţionat împreună cu Facultatea de Litere sub numele de Facultatea de Litere şi Filosofie, iar din 1893, a devenit Facultatea de Filosofie şi Litere.

Din anul 1948, Facultatea de Filosofie a inclus secţii de sociologie, psihologie, pedagogie şi ziaristică. Începând cu 1977, facultatea a funcţionat în cadrul unei Facultăţi de Istorie – Filosofie, cu o secţie de filosofie-istorie.

După 1989, Facultatea de Filosofie şi-a recăpătat locul distinct în cadrul structurii de organizare a Universităţii din Bucureşti, notează site-ul citat. Printre profesorii care au predat aici de-a lungul vremii, se numără Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu Motru, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, P.P. Negulescu, Ioan Petrovici, Mircea Florian, Tudor Vianu, Grigore Moisil.

În septembrie 2017, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti şi specialist în filosofie analitică şi logică filosofică, a fost ales preşedinte al International Institute of Philosophy (Institutul Internaţional de Filosofie).

Etimologic, termenul de ”filosofie” înseamnă ”dragoste de înţelepciune”. Conform DEX, filosofia este ştiinţa constituită dintr-un ansamblu închegat de noţiuni şi idei, care interpretează şi reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale.

Sursă: Agerpres