22-23 iulie 2023: Program Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Legenda cele mai cunoscute sărbători tradiționale a Apusenilor

La mijlocul lunii iulie, în judeţul Alba se celebrează o sărbătoare populară cu tradiţie de sute de ani: „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina. 

În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a-şi schimba produsele.

Sătenii care urcau pe munte îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. 

Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate.

Astfel, în perioada 22-23 iulie, se desfășoară o nouă ediție a evenimentului Târgul de fete de pe Muntele Găina.

Vor fi spectacole folclorice extraordinare, târgul meșterilor tradiționali, filme documentare, concerte Spitalul de Urgență, Randi, show cu DJ Harra, foc de artificii.

Evenimentele se vor desfășura la Căminul Cultural Avram Iancu și pe vârful Muntelui Găina.

Sunt multe legende dedicate acestei sărbători.

Legendele Muntelui Găina au devenit populare și a contribuit la atractivitatea turistică a zonei.

Mulți turiști vizitează Muntele Găina pentru a admira forma sa unică și pentru a se bucura de frumusețea peisajului montan din jur. Este un loc iubit de iubitorii de drumeții și fotografie, care își doresc să exploreze această zonă pitorească.

Organizatorii au anunțat programul detaliat.

Târgul de fete de pe Muntele Găina 2023 – program

Sâmbătă, 22 iulie

Căminul Cultural Avram Iancu

ora 16.00 – ”Cântec, joc și voie bună” – spectacol folcloric

• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Ansamblul folcloric ”Doina Ampoiului” din Zlatna
• Ansamblul folcloric ”Vințana” din Vințu de Jos
• Ansamblul folcloric ”Fântânița de piatră” din Șpring

”Copilăria în pas de dans”, instructor Alina Furdui

• Radu Ille
• Marinela Baba
• Ioan Cristian Țăran
• Maria Dan Păucean
• Paula Hriscu

Vârful Muntelui Găina

ora 12.00 – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)

ora 14.00 – ”Purtata – Jocul fetelor și al nevestelor de pe Târnave” – film documentar

ora 15.00 – Ansamblul Folcloric al Județului Alba – spectacol folcloric extraordinar

• dirijor: Alexandru Pal
• soliști: Roxana Reche, Dorina Narița, Floricica Moga, Nicolae Plută
• soliști invitați: Ilie Medrea, Ciprian Roman

ora 17.00 – filme documentare: ”Altarul Soarelui”, ”Țara Moților”, ”Drama lui Avram Iancu”, ”Cămeșa cu ciupag și Aurelia Matei”

ora 20.00 – Concert extraordinar Spitalul de urgență cu Dan Helciug

ora 21.30 – Concert extraordinar Randi

ora 22.30 – DJ Harra – show extraordinar de muzică electronică

ora 23.00 – Foc de artificii oferit de Primăria Comunei Avram Iancu

Duminică, 23 iulie

Vârful Muntelui Găina

ora 10:00 – ceremonial de depunere de coroane, jerbe și buchete de flori și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu – Erou al națiunii române

• Tulnicăresele din Avram Iancu
• Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș

ora 10:30 – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (peste 40 de meșteri tradiționali din diferite zone ale României)

ora 11:00 – ”Muntele Găina unește tradițiile românești” – spectacol folcloric extraordinary

• tulnicăresele din Avram Iancu
• Nicolae Furdui Iancu
• Ionuț Fulea
• Mirela Mănescu Felea
• Grupul instrumental ”Crai Nou” din Alba Iulia
• Ansamblul folcloric ”Florile Mureșului” din ARAD alături de soliștii Diana Giorgiana Mihuț, Andrei Gurău și Răzvan Nuțiu
• Ansamblul folcloric „Datina” din Bihor și Grupul de tulnicărese ”Moațele” din Câmpeni, solistă Daiana Marușca
• Ansamblul folcloric ”Strugurelul” din Valea Lungă alături de soliștii Alexandra Băcilă, Bianca Crețu și Cristina Căpâlnean
• Ansamblul folcloric ”Citera cu dor” din Ciuruleasa

Tradițiile sărbătorii de pe Muntele Găina

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Muntelui Găina. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina.

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte.

Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos.

Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“.

După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta.

Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Muntele Găina – legende

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei.

Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş.

Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.