24-27 iulie: Moaștele Sfintei Ana, aduse din Italia la Mănăstirea Oașa, Catedrala Încoronării din Alba Iulia și la Schitul Găbud

În luna iulie, Mănăstirea Oașa și metocul ei, Schitul Găbud, își serbează ocrotitorii. În 25 iulie este Adormirea Sfintei și Dreptei Ana, ocrotitoarea bisericii mari a Schitului de la Găbud, iar în 27 iulie, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, unul din ocrotitorii Mănăstirii Oașa.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, anul acesta, sărbătoarea celor două hramuri va fi încununată și înfrumusețată prin aducerea Moaștelor Sfintei Ana din Italia, de la Bologna, la cele două așezăminte monahale. De asemenea, racla cu Sfintele Moaște va fi adusă, spre închinare, și la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia. Sfintele Moaște sunt însoțite de o delegație a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.

În Italia, la Bologna, în Catedrala Catolică San Pietro (Cattedrale Metropolitana di San Pietro), se păstrează o parte din capul Sfintei Ana – un fragment din craniul sfintei în care se regăsește arcada sprâncenei drepte. Această relicvă a Sfintei Ana a fost donată în 1435 de regele Angliei Henric al VI-lea Plantagenet episcopului de Bologna, Fericitul Nicolò Albergati, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea ca să îndeplinească o misiune diplomatică și să obțină pacea între Coroana franceză și cea engleză, după așa-numitul „Război de o sută de ani”. Moaștele aparținuseră familiei Plantagenet, ai cărei membri, cu două secole mai devreme, participaseră la a Patra Cruciadă.

Întors la Bologna, Fericitul Nicolò Albergati a încredințat Sfintele Moaște mănăstirii Certosa, unde el însuși începuse viața monahală și unde existau reguli stricte, cu privegheri și posturi aspre. Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaștele ​​într-o biserică pe care o dețineau în interiorul orașului. În urma desființării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, Sfintele Moaște au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna.

Altarul în care acestea sunt păstrate în prezent a fost amenajat prin contribuția unor mame creștine, în cinstea celei care a fost mama Sfintei Fecioare Maria și bunica Mântuitorului Iisus Hristos. Până astăzi, capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna.

Sfânta Ana este ocrotitoarea copiilor și a maternității, pentru că a zămislit la bătrânețe, după multe rugăciuni, lacrimi și post.

Organizatorii evenimentelor îi invită pe cei care doresc să se închine Sfintelor Moaște ale Sfintei Ana să participe la programul liturgic de la cele două așezăminte monahale și de la Catedrala arhiepiscopală, după cum urmează:

• 24 iulie – sosirea Sfintelor Moaște la Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Găbud și Priveghere în cinstea Hramului Bisericii Noi (19:00 – 23:45);
• 25 iulie – Sfânta Liturghie în cinstea Hramului, de la ora 10:00, urmată de masa de obște;
• 26 iulie – mutarea Sfintelor Moaște la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, unde vor fi puse la închinare începând cu ora 16:00 până la orele 20:00, în funcție de numărul închinătorilor;
• 26 iulie – mutarea Sfintelor Moaște la Mănăstirea Oașa, unde vor sta până în ziua următoare.
• 27 iulie – Sfintele Moaște vor fi puse la închinare de Hramul Mănăstirii Oașa, „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”.

„Nădăjduim că venirea Sfintei Ana la noi este sămânța pe care ea a dorit să o planteze în pământul acestei țări și care va aduce roade în viețile noastre, ale celor care o iubim. Vă așteptăm cu drag să fiți părtași împreună cu noi la această mare bucurie!”, au transmis reprezentanții Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.

Cine a fost Sfânta Ana?

Sfânta Ana, cunoscută și sub numele de Ana, mama Maicii Domnului, este o figură importantă în tradiția creștină.

Potrivit tradiției și legendelor religioase, Sfânta Ana este mama Fecioarei Maria și, prin urmare, bunică a lui Isus Hristos.

Informațiile despre Sfânta Ana din scripturile creștine sunt limitate, iar cunoștințele noastre despre ea se bazează în principal pe tradiția și legenda creștină ulterioară.

Cu toate acestea, în unele scrieri apocrife (cărți religioase non-canonice), cum ar fi Protoevanghelia lui Iacov și Evanghelia Pseudo-Matei, se găsesc referiri la Ana ca mama Mariei.

Tradiția creștină consideră Sfânta Ana ca o figură sfântă și respectată, recunoscându-i rolul esențial în nașterea Mariei și în genealogia lui Isus Hristos.

În diferite icoane și reprezentări artistice, Ana este adesea înfățișată alături de Maria și Iisus Hristos.

Este important de menționat că tradițiile și credințele religioase pot varia în ceea ce privește interpretarea și importanța Sfintei Ana.

În tradiția catolică, Sfânta Ana este venerată ca patronă a femeilor însărcinate și a buniciilor, în timp ce în tradiția ortodoxă, ea este cunoscută sub numele de „Ana cea Stăpână” și este considerată ocrotitoarea familiei și a femeilor care doresc să devină mame.