28 aprilie: Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă. Obligații și drepturi pentru salariați și angajatori

Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă este marcată anual pe 28 aprilie, pentru a atrage atenția asupra dreptului fundamental al oamenilor de a-și desfășura activitatea într-un mediu sigur și sănătos.

Ziua de 28 aprilie are dublă semnificație, fiind și Ziua internațională a comemorării accidentaților la locul de muncă, organizată la nivel mondial de mișcarea sindicală din 1996.

Ziua Mondială a Securității și Sănătății în Muncă a început să fie celebrată din 2003, de Organizația Internațională a Muncii (OIM), pentru prevenirea accidentelor și a bolilor la locul de muncă, notează Agerpres.

Creșterea gradului de conștientizare

Această zi are rolul de a crește gradul de conștientizare asupra importanței unui mediu de lucru sigur și de a aduce în atenția factorilor de decizie necesitatea consolidării politicilor în acest domeniu.

Publicitate

Marcată anual pe 28 aprilie, Ziua mondială a securității și sănătății în muncă promovează prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale la nivel global.

Campania urmărește să atragă atenția asupra dimensiunii acestor probleme și asupra modului în care dezvoltarea unei culturi a siguranței poate contribui la reducerea numărului de victime și accidente de muncă.

Responsabilitatea pentru prevenirea incidentelor la locul de muncă este una comună. Autoritățile trebuie să asigure cadrul legislativ și instituțional necesar, inclusiv politici naționale și mecanisme de control eficiente.

Angajatorii au obligația de a oferi condiții de muncă sigure, în timp ce lucrătorii trebuie să respecte regulile de securitate, să își protejeze propria sănătate și să contribuie la aplicarea măsurilor de prevenție.

Accidente la locul de muncă

Cea mai recentă situație națională, publicată pe site-ul inspectiamuncii.ro, arată un număr de peste 1000 de accidentați, în primul trimestru al anului trecut.

Riscuri emergente în muncă

Riscurile profesionale noi și emergente pot apărea în urma inovațiilor tehnologice sau a schimbărilor sociale și organizaționale. Acestea includ tehnologii și procese de producție moderne, precum nanotehnologia și biotehnologia.

De asemenea, riscurile sunt influențate de noile condiții de muncă, cum ar fi creșterea volumului de activitate, intensificarea sarcinilor în contextul reducerii personalului, condițiile precare asociate migrației pentru muncă sau activitatea în economia informală.

Totodată, sunt vizate și formele noi de angajare, precum munca pe cont propriu, externalizarea sau contractele temporare de muncă.