28 septembrie, Ziua Internațională a Accesului la Informație: Ce poți cere unei instituții publice

Ziua internațională a accesului la informație este marcată luni, 28 septembrie 2026. Tema din acest an pune accent pe integritatea informației în era digitală și pe rolul accesului la informații oficiale și credibile în combaterea dezinformării.

În România, orice persoană poate solicita informații de interes public de la autorități și instituții, în baza Legii nr. 544/2001.

În fiecare an, la 28 septembrie, este marcată Ziua internațională a accesului la informație.

UNESCO a proclamat această zi în 2015, iar Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a consacrat-o ulterior la nivelul ONU, prin Rezoluția A/RES/74/5, adoptată în 2019.

ONU explică accesul universal la informație prin dreptul oamenilor de a căuta, primi și transmite informații, acesta fiind strâns legat de libertatea de exprimare și de libertatea presei.

Accesul la informații publice le permite cetățenilor să înțeleagă mai bine activitatea instituțiilor și să ia decizii în cunoștință de cauză.

Care este tema din 2026

Tema oficială a ediției 2026 este: "Protejarea integrității informației în era digitală: rolul accesului la informație în combaterea dezordinii informaționale", potrivit un.org.

Publicitate

Mesajul ONU pentru această ediție pornește de la o problemă actuală: simplul acces la un volum uriaș de conținut online nu garantează că oamenii au și informații corecte.

Într-un spațiu digital în care circulă atât informații verificate, cât și dezinformare și informații false, accesul la date publice credibile și furnizate la timp devine esențial.

ONU și UNESCO evidențiază în acest context importanța publicării proactive a informațiilor oficiale, a datelor credibile, a educației media și informaționale și a folosirii responsabile a tehnologiilor digitale.

Ce înseamnă accesul la informații de interes public în România

În România, dreptul de acces la informațiile de interes public este reglementat în principal de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Legea definește informația de interes public drept orice informație care privește activitățile unei autorități sau instituții publice ori rezultă din activitatea acesteia, indiferent de suportul sau forma în care există.

Asta înseamnă că o persoană poate solicita, în condițiile legii, informații precum date despre activitatea unei instituții, anumite documente, cheltuieli, programe sau alte informații rezultate din activitatea autorității.

Mai mult, o parte dintre informații trebuie publicate din oficiu, fără să fie necesară o cerere.

Printre acestea se numără structura instituției, programul de funcționare, datele de contact, persoanele din conducere, sursele financiare, bugetul, bilanțul contabil, programele și strategiile proprii și modalitățile de contestare a unui eventual refuz de furnizare a informațiilor.

Cum poți cere informații unei instituții publice

Legea nr. 544/2001 prevede că orice persoană poate solicita informații de interes public. Cererea poate fi făcută verbal sau în scris, iar informațiile pot fi solicitate și în format electronic atunci când există condițiile tehnice necesare.

O solicitare scrisă trebuie să conțină, în esență, trei elemente: autoritatea sau instituția căreia îi este adresată, informația cerută (formulată suficient de clar pentru a putea fi identificată) și datele solicitantului prevăzute de lege, inclusiv adresa la care dorește să primească răspunsul.

Un model simplu de formulare ar putea fi:

"În baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă rog să-mi comunicați [informația/documentul solicitat]. Doresc transmiterea răspunsului în format electronic la adresa [...]”.

Pentru a primi mai repede un răspuns precis, este util ca solicitarea să descrie cât mai concret documentul, perioada sau informația căutată.

În cât timp trebuie să răspundă instituția

Termenele sunt stabilite prin lege.

Autoritatea sau instituția trebuie să răspundă, în funcție de complexitatea solicitării, în 10 zile sau în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii.

Dacă este nevoie de mai mult de 10 zile pentru identificarea informației, solicitantul trebuie informat despre acest lucru în primele 10 zile.

Dacă instituția refuză furnizarea informației, refuzul trebuie motivat și comunicat în termen de 5 zile.

Ce poți face dacă instituția refuză să răspundă

Legea prevede și posibilitatea contestării unui refuz.

Persoana care consideră că i-a fost încălcat dreptul de acces poate depune o reclamație administrativă la conducătorul autorității sau instituției, în termen de 30 de zile de la momentul în care a luat cunoștință de refuz.

Dacă reclamația este considerată întemeiată, răspunsul trebuie transmis în termen de 15 zile de la depunerea acesteia.

Legea permite, de asemenea, sesizarea secției de contencios administrativ a tribunalului, în condițiile prevăzute de aceasta.

Nu toate informațiile deținute de instituții sunt publice

Dreptul de acces la informații nu este nelimitat. Legea prevede mai multe categorii exceptate, între care anumite informații clasificate, datele cu caracter personal, unele informații care pot afecta anchete penale sau disciplinare, desfășurarea unui proces echitabil ori măsurile de protecție a tinerilor.

În același timp, legea precizează că informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate ori instituție publică nu pot fi clasificate și sunt considerate informații de interes public.

De ce este important accesul la informație în era AI

Tema din 2026 aduce în prim-plan o diferență importantă: accesul la informație nu înseamnă doar acces la internet sau la un număr cât mai mare de informații.

ONU subliniază că oamenii au nevoie de informații publice care să fie disponibile la timp și să provină din surse credibile.

Publicarea transparentă a datelor oficiale și dezvoltarea competențelor de verificare a informațiilor pot contribui la un mediu informațional mai sănătos.

UNESCO avertiza în 2026 și asupra efectelor întreruperilor accesului la internet, arătând că acestea pot limita accesul populației la informații publice verificate și pot favoriza răspândirea informațiilor neverificate.

Ziua internațională pentru acces universal la informație din 28 septembrie 2026 pune astfel accent nu doar pe dreptul de a primi informații, ci și pe necesitatea ca acestea să fie accesibile, credibile și disponibile la timp.