Ziua internațională de conștientizare asupra risipei de alimente este marcată marți, 29 septembrie 2026.

La nivel mondial, aproximativ 19% din alimentele disponibile consumatorilor ajung să fie risipite în gospodării, restaurante și comerț, potrivit celor mai recente estimări UNEP. O mare parte a risipei apare chiar în gospodării.

Data Zilei internaționale de conștientizare asupra risipei alimentarea fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2019, prin Rezoluția A/RES/74/209.

Scopul este creșterea gradului de conștientizare și mobilizarea guvernelor, companiilor, producătorilor și consumatorilor pentru reducerea pierderilor și risipei de alimente.

Publicitate

În 2026 este marcată cea de-a șaptea ediție, coordonată la nivel internațional de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură - FAO și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu - UNEP.

Care este tema din 2026

Tema ediției din acest an este "Potențialul transformator al reducerii pierderilor și risipei de alimente".

FAO arată că reducerea pierderilor și risipei poate avea beneficii pe trei planuri:

Publicitate
Legal for YOUth Teads 300x250
  • poate contribui la securitatea alimentară și nutriție,
  • poate reduce presiunea asupra resurselor naturale și emisiile de gaze cu efect de seră,
  • poate sprijini productivitatea și dezvoltarea economică.

Evenimentul global din 29 septembrie 2026 va avea loc la Roma și online.

În acest an, dezbaterile sunt legate și de sectorul forestier, evenimentul fiind organizat în cadrul Comitetului FAO pentru Silvicultură și al World Forest Week.

Câtă mâncare se pierde și se aruncă în lume

La nivel global, aproximativ 13,2% din alimente sunt pierdute după recoltare și înainte de a ajunge în comerțul cu amănuntul, potrivit FAO.

Publicitate

La capătul celălalt al lanțului, estimările UNEP arată că în 2022 au fost generate aproximativ 1,05 miliarde de tone de deșeuri alimentare la nivelul gospodăriilor, serviciilor de alimentație publică și comerțului.

Cantitatea reprezintă aproximativ 19% din alimentele disponibile consumatorilor.

Estimarea UNEP include atât părțile comestibile, cât și pe cele necomestibile ale alimentelor.

Cele mai multe deșeuri alimentare apar în gospodării:

  • 60% la nivelul gospodăriilor,
  • 28% în restaurante, cantine și alte servicii de alimentație,
  • 12% în comerțul cu amănuntul.

Pierderile și risipa de alimente sunt asociate, potrivit FAO, cu aproximativ 8-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Atunci când un aliment este aruncat, sunt irosite și resursele folosite pentru producerea, transportul și păstrarea lui, inclusiv apă, teren, energie și muncă.

"Pierdere de alimente" și "risipă alimentară" nu înseamnă exact același lucru

Pierderile de alimente apar în lanțul de aprovizionare de la recoltare până înainte de etapa de retail.

Publicitate

Ele pot fi legate, de exemplu, de recoltare, depozitare, transport sau procesare.

Risipa alimentară se referă la diminuarea cantității sau calității alimentelor ca urmare a deciziilor și acțiunilor comercianților, serviciilor de alimentație și consumatorilor.

Cu alte cuvinte, aici intră și alimentele care ajung în magazine, restaurante ori locuințe, dar nu sunt consumate.

"A se consuma până la" și "a se consuma de preferință înainte de" nu înseamnă același lucru

Una dintre cauzele risipei alimentare în gospodării este interpretarea greșită a datelor înscrise pe ambalaje, potrivit Comisiei Europene.

Diferența este importantă:

"A se consuma până la" este legat de siguranța alimentului. Produsele nu trebuie consumate după această dată.

"A se consuma de preferință înainte de"  se referă în primul rând la calitate.

După această dată, produsul poate să-și piardă treptat unele caracteristici de gust, textură sau aspect, însă poate fi în continuare sigur pentru consum dacă a fost păstrat corespunzător și nu prezintă semne de alterare.

Publicitate

Comisia Europeană consideră că o mai bună înțelegere a acestei diferențe poate contribui la reducerea risipei alimentare.

Cum poți reduce risipa alimentară acasă

FAO și Comisia Europeană recomandă câteva măsuri simple care pot reduce cantitatea de mâncare aruncată.

Planifică mesele înainte de cumpărături. Verifică mai întâi ce ai deja în frigider, congelator și cămară și fă o listă cu produsele de care ai nevoie.

Cumpărăturile și mesele insuficient planificate sunt printre cauzele identificate ale risipei alimentare în gospodării.

Cumpără cantități pe care știi că le vei folosi. O promoție nu reprezintă o economie dacă o parte din alimente ajunge la gunoi.

Comisia Europeană menționează cumpărăturile excesive, inclusiv cele stimulate de anumite promoții, printre factorii care pot genera risipă.

Păstrează alimentele corect. Respectarea instrucțiunilor de depozitare și o bună organizare a frigiderului și cămării ajută la folosirea produselor înainte să se altereze.

Publicitate

Depozitarea necorespunzătoare este una dintre cauzele risipei la consumatori.

Folosește resturile de mâncare. FAO recomandă utilizarea creativă a resturilor și planificarea meselor astfel încât ingredientele deja cumpărate să fie valorificate.

Porționează realist. Pregătirea sau servirea unei cantități mai mari decât poate fi consumată crește riscul ca mâncarea să fie aruncată.

Comisia Europeană recomandă inclusiv alegerea unor porții mai mici atunci când este posibil.

Folosește congelatorul atunci când este potrivit pentru alimentul respectiv. Congelarea poate prelungi perioada în care unele alimente sau preparate pot fi păstrate și poate evita aruncarea lor.

Trebuie însă respectate instrucțiunile de pe ambalaj și regulile de siguranță alimentară.