Ziua Mondială a Inimii este marcată marți, 29 septembrie 2026. Această zi atrage atenția asupra bolilor cardiovasculare, a recunoașterii simptomelor și a măsurilor prin care riscul poate fi redus.

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Ziua Mondială a Inimii 2026 este marcată pe 29 septembrie

Ziua Mondială a Inimii este marcată anual pe 29 septembrie, la inițiativa World Heart Federation.

Evenimentul a fost creat în anul 2000, în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind bolile cardiovasculare și de a încuraja acțiunile pentru prevenirea, depistarea și tratarea acestora.

Publicitate

În 2026, World Heart Federation continuă campania "Nu rata nicio bătaie".

Mesajul pune accent în special pe recunoașterea semnelor și simptomelor bolilor cardiovasculare și pe importanța intervenției la timp.

Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces la nivel mondial

Bolile cardiovasculare reprezintă un grup de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge și includ, între altele, boala coronariană și bolile cerebrovasculare.

Potrivit celor mai recente date publicate de OMS, aproximativ 19,8 milioane de persoane au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2022, ceea ce reprezintă aproximativ 32% din totalul deceselor la nivel mondial.

Publicitate
Legal for YOUth Teads 300x250

Circa 85% dintre aceste decese au fost provocate de infarct și accident vascular cerebral.

OMS subliniază însă că o mare parte a bolilor cardiovasculare poate fi prevenită prin reducerea factorilor de risc modificabili.

Care sunt principalii factori de risc pentru inimă

Printre principalii factori asupra cărora se poate interveni se numără:

  • fumatul,
  • alimentația nesănătoasă, inclusiv consumul excesiv de sare,
  • lipsa activității fizice,
  • consumul nociv de alcool,
  • excesul de greutate și obezitatea,
  • tensiunea arterială crescută,
  • glicemia crescută,
  • valorile crescute ale lipidelor din sânge.
Publicitate

Poluarea aerului este, de asemenea, un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare.

Tensiunea arterială mare poate să nu dea niciun simptom

Unul dintre lucrurile importante de știut de Ziua Mondială a Inimii este că hipertensiunea poate evolua fără simptome.

OMS estimează că aproximativ 1,4 miliarde de adulți cu vârste între 30 și 79 de ani aveau hipertensiune în 2024, iar aproximativ 44% dintre persoanele afectate nu știau că au această problemă.

Potrivit OMS, singura modalitate de a ști dacă tensiunea este crescută este măsurarea ei. Organizația definește hipertensiunea, pentru diagnostic, prin valori de cel puțin 140/90 mmHg, constatate prin măsurători efectuate în două zile diferite.

Evaluarea unui medic rămâne importantă pentru stabilirea riscului individual și a tratamentului necesar.

Ce simptome poate avea un infarct

Campania "Don’t Miss a Beat" din 2026 insistă asupra recunoașterii simptomelor, deoarece timpul până la acordarea îngrijirilor medicale este esențial.

OMS arată că semnul clasic al infarctului este durerea sau disconfortul în centrul pieptului, care poate fi resimțit ca presiune, strângere sau apăsare.

Publicitate

Durerea se poate extinde către unul sau ambele brațe, umeri, mandibulă, gât sau spate.

Pot apărea și:

  • dificultăți de respirație,
  • greață sau vărsături,
  • amețeală,
  • transpirații reci,
  • paloare.

Simptomele nu sunt identice la toate persoanele. OMS precizează că femeile, persoanele în vârstă și cele cu diabet pot prezenta manifestări mai puțin tipice, precum oboseală, lipsă de aer, disconfort asemănător indigestiei sau dureri de spate și mandibulă, uneori fără durere toracică evidentă.

În cazul apariției unor simptome care sugerează un infarct, este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență.

OMS avertizează că întârzierea tratamentului înseamnă pierderea progresivă a mușchiului cardiac.

Semnele unui accident vascular cerebral trebuie recunoscute rapid

Accidentul vascular cerebral este, de asemenea, o urgență medicală.

Specialiștii indică printre posibilele semne:

  • apariția bruscă a problemelor de echilibru sau coordonare,
  • pierderea vederii,
  • căderea unei părți a feței,
  • slăbiciunea unuia sau ambelor brațe,
  • vorbirea neclară sau neobișnuită.
Publicitate

În cazul suspiciunii de AVC, evaluarea medicală rapidă este esențială.

Ce poți face concret pentru sănătatea inimii

Prevenția nu presupune o singură măsură. OMS recomandă intervenția asupra mai multor factori de risc.

  • Mișcare regulată: pentru adulți, recomandarea OMS este de cel puțin 150-300 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată pe săptămână sau 75-150 de minute de activitate intensă, ori o combinație echivalentă. Sunt recomandate și exerciții pentru întărirea musculaturii cel puțin două zile pe săptămână.
  • Mai puțină sare: OMS recomandă adulților un aport de sub 5 grame de sare pe zi, aproximativ o linguriță în total din toate alimentele consumate. Consumul ridicat de sodiu favorizează creșterea tensiunii arteriale și, implicit, crește riscul cardiovascular.
  • O alimentație diversificată: OMS recomandă o dietă care include fructe, legume, leguminoase, nuci și cereale integrale și limitarea alimentelor bogate în sare și grăsimi saturate sau trans.
  • Fără tutun: Consumul de tutun este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare și accidentul vascular cerebral. OMS precizează că toate formele de consum de tutun sunt nocive și că nu există un nivel sigur de expunere.
  • Verificarea factorilor care nu se "simt": Tensiunea arterială, glicemia și lipidele crescute pot contribui la riscul cardiovascular. OMS recomandă depistarea și gestionarea acestor factori înainte să apară un eveniment cardiovascular.
Publicitate