Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

3.186 cazuri COVID-19 confirmate în România, în ultimele 24 de ore. Creștere continuă a îmbolnăvirilor la nivel național


Publicat

Numărul cazurilor de COVID-19 confirmate în România a ajuns la 148.886, potrivit datelor transmise vineri, 9 octombrie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 3.186 infectări noi, încă un record negativ. Numărul îmbolnăvirilor este în continuă creștere, în această săptămână.

Vezi și ALBA: 73 cazuri COVID-19 confirmate în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Au mai fost raportate 52 decese noi. La ATI sunt internați 613 pacienți.

Până joi, erau raportate 145.700 cazuri (3.130 noi), 5.247 decese (44 decese noi), 113.112 pacienți vindecați, 2.598.262 de teste în total; 30.191 efectuate în ultimele 24 de ore, 18.626 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.565 la cerere.

Situația cazurilor noi vs. numărul de testări din ultimele zile:

9 octombrie – 3.186 cazuri noi (record absolut), după 29.282 testări (2.627.544 de teste în total; 29.282 efectuate în ultimele 24 de ore, 17.286 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.996 la cerere)

8 octombrie – 3.130 cazuri noi, după 30.191 testări (2.598.262 de teste în total; 30.191 efectuate în ultimele 24 de ore, 18.626 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.565 la cerere)

7 octombrie – 2.958 cazuri noi, după 27.849 teste (2.568.071 de teste în total; 27.814 efectuate în ultimele 24 de ore, 17.351 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.463 la cerere; raportate și rezultatele a 35 de teste prelucrate anterior)

6 octombrie – 2.121 cazuri noi după 23.476 teste (2.540.222 de teste în total; 23.476 efectuate în ultimele 24 de ore, 14.771 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.705 la cerere)

5 octombrie – 1.591 cazuri noi după 6.537 testări (2.516.746 de teste în total; 6.537 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.454 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.083 la cerere)

4 octombrie – 1.835 cazuri noi, după 13.770 testări (2.510.209 teste în total; 13.770 efectuate în ultimele 24 de ore, 8.720 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.050 la cerere)

3 octombrie – 2.064 cazuri noi, după 24.940 testări (2.496.439 de teste în total; 24.847 efectuate în ultimele 24 de ore, 15.455 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.392 la cerere; raportate și 93 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore)

2 octombrie – 2.343 cazuri noi, după 26.011 testări (2.471.499 de teste în total; 26.011 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.436 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.575 la cerere)

1 octombrie – 2.086 cazuri noi, după 25.797 teste (2.445.488 de teste în total; 25.797 efectuate în ultimele 24 de ore, 16.991 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.806 la cerere)

30 septembrie – 2.158 cazuri, după 26.021 testări (2.419.691 de teste în total; 26.021 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 16.233 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.788 la cerere)

23 septembrie – 1.767 cazuri noi la 24.745 testări (2.278.125 de teste în total; 24.544 efectuate în ultimele 24 de ore, 15.165 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.379 la cerere; raportate și rezultatele a 201 teste prelucrate anterior)

16 septembrie – 1.713 cazuri noi după 26.520 teste (2.136.544 de teste în total; 25.991 în ultimele 24 de ore, 16.542 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.449 la cerere; raportate și rezultatele a 529 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore) – record

27 august – 1.504 cazuri după 25.052 testări (1.730.420 teste în total; 25.052 în ultimele 24 de ore, din care 14.151 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 10.901 la cerere)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 9 octombrie – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri noi:

Mun. București – 21434 – 579

Suceava – 7082 – 94

Brașov – 6684 – 50

Prahova – 6619 – 108

Iași – 6296 – 181

Argeș – 5749 – 34

Bacău – 5459 – 179

Galați – 4742 – 122

Timiș – 4720 – 94

Dâmbovița – 4479 – 52

Cluj – 4194 – 129

Bihor – 3965 – 61

Neamț – 3922 – 77

Ilfov – 3858 – 63

Vaslui – 3565 – 49

Constanța – 3539 – 69

Dolj – 3441 – 130

Arad – 3091 – 51

Buzău – 2996 – 28

Vrancea – 2882 – 31

Vâlcea – 2870 – 147

Hunedoara – 2678 – 48

Sibiu – 2662 – 70

Brăila – 2628 – 37

Maramureș – 2433 – 32

Alba – 2389 – 106 (2388, potrivit DSP Alba; 73 cazuri noi)

Mureș – 2274 – 72

Gorj – 2223 – 41

Olt – 2140 – 38

Botoșani – 1881 – 46

Teleorman – 1754 – 59

Bistrița – Năsăud – 1676 – 20

Caraș – Severin – 1629 – 68

Mehedinți – 1522 – 15

Ialomița – 1438 – 15

Covasna – 1407 – 27

Harghita – 1273 – 48

Giurgiu – 1269 – 17

Tulcea – 1053 – 16

Sălaj – 1003 – 46

Călărași – 957 – 14

Satu Mare – 872 – 23

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 9 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 148.886 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 114.792 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.186 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 653 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Județ / probe pozitive la retestare



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO Tânără din Alba Iulia, locul I la un concurs internațional de micropigmentare. Va reprezenta România în finală, la Istanbul

Publicat

Andreea Susan, o tânără din Alba Iulia, a reușit să obțină locul I la categoria microblading în cadrul concursului internațional de micropigmentare WULOP. Aceasta va reprezenta România la finala concursului, ce va avea loc între 5 și 9 noiembrie, în Istanbul. 

În perioada 16 – 19 octombrie, la București a fost organizată prima ediție a concursului international de micropigmentare WULOP, campionat pe modele umane, din cadrul PMU EEC (Est European Conference), la care au participat numeroase artiste din România și nu numai.

Fiecare concurentă a venit cu un bagaj imens de emoții și speranțe. Pe tot parcursul zilei de competiție, participantele au fost împărțite pe grupe și au avut de creat sprâncene în diferite tehnici pentru modelele lor, eyeliner pleoape și înfrumusețare buze.

La finalul zilei, clasamentul a fost foarte strâns, însă reprezentanta orașului Alba Iulia, Andreea Susan, trainer în cadrul Academiei Elena Copăceanu, s-a clasat pe locul I la categoria microblading, reconstrucție sprâncene fir cu fir – tehnica manuală.

Finala se apropie cu pași repezi. Curând va avea loc încă un eveniment important din cadrul dermopigmentării, un eveniment unic ce se va desfășura între 5 și 9 noiembrie în Istanbul.

Andreea Susan face parte din echipa României, formată din cele patru finaliste pe fiecare categorie de concurs, ce va reprezenta cu mândrie țara noastră în finala Campionatului WULOP. Le urăm succes și sperăm că se vor întoarce victorioase!

Pe lângă micropigmentare, Andreea Susan este pasionată și de makeup; în ultimii doi ani ea a format și a inspirat pasiune, în salonul ei din Alba Iulia: 12 grupe de fete care își doresc să îi calce pe urme și care visează la rândul lor ca într-o zi să pună bazele propriei afaceri, așa cum a făcut-o și Andreea.

Ne-a împărtășit și secretul ei: Multă muncă, pasiune și respect petru ceea ce face, dar și pentru clientele care îi trec pragul.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Parcul Veza din Blaj a fost modernizat. Lucrările de 4,1 milioane lei sunt finalizate. Când va fi deschis publicului

Publicat

Lucrările de amenajare a Parcului Veza din Blaj au fost finalizate, iar locația va fi deschisă după 15 noiembrie, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Investiția a fost de 41,1 milioane lei, din fonduri europene.

Amenajarea Parcului Veza a vizat reconversia și refuncționalizarea terenurilor din zonă, prin modernizarea a circa 9.000 mp și crearea unei zone publice de agrement și recreere în cartierul Veza.

Întreaga zonă a fost reamenajată într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg, cele mai importante obiective fiind: fântâna arteziană, alei pietonale, skatepark, dotarea cu mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, sistem de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare, grupuri sanitare, precizează primarul.

Parcul Veza este o lucrare de investiție importantă, care mărește suprafața spațiului verde al municipiului Blaj și care face parte dintr-un complex de proiecte, un adevărat puzzle investițional, ce vor face ca baza sportivă și zona de la Veza să devină una dintre cele mai moderne din Transilvania, potrivit sursei citate.

Obiectivul a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020 – Axa prioritară 5, proiectul fiind în valoare de 4.175.741, 56 lei, cu denumirea „ Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF.nr.77.100 – Parc Veza Blaj”.

Lucrările de amenajare a Parcului Veza au fost încheiate în această săptămână. Urmează recepția recepției lucrărilor și apoi deschiderea parcului pentru public, care se va produce după data de 15 noiembrie.

”În zona Parcului Veza urmează reabilitarea și modernizarea stadionului CIL, prin lucrări care au în vedere regazonarea suprafeței de joc, montarea unei instalații automatizate pentru irigare și amenajarea unei tribune, lucrare estimată a fi finalizată în anul 2021, construirea Sălii Polivalente, a cărei finalizare este estimată la finalul anului 2021, a hotelului pentru sportivi, proiect aflat în portofoliul Companiei Naționale de Investiții, cu finalizare pentru anul 2023 și amenajarea falezei râului Târnava Mare pentru accesul pietonal, zonă de promenadă și piste de biciclete, proiect estimat a fi finanțat până în anul 2024.

Sunt proiecte îndrăznețe, perfect realizabile, care continuă politica de investiții durabile, astfel încât să ne apropiem și mai mult de orașul european pe care ni-l dorim cu toții!”, menționează primarul Blajului.

sursă foto: Facebook (Gheorghe Valentin Rotar)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Tarifele pentru telefonie fixă scad cu 30% de la 1 noiembrie 2020. Toți operatorii sunt obligați să aplice noua reglementare

Publicat

Tarifele pentru terminarea apelurilor fixe vor scădea începând cu data de 1 noiembrie 2020, iar operatorii din piaţă sunt obligați să aplice un tarif maxim de 0,098 eurocenţi/minut, informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

„Începând cu data de 1 noiembrie 2020 intră în vigoare reducerea cu 30% a tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe impusă de ANCOM, noul tarif maxim fiind plafonat la 0,098 eurocenţi/minut.

Măsura de reglementare a Autorităţii se aplică acordurilor de interconectare cu operatorii de telefonie fixă cu putere semnificativă de piaţă, urmând să fie reflectată în preţul plătit de utilizatorii finali în funcţie de politicile comerciale ale fiecărui operator”, precizează ANCOM pe siteul instituției.

Noul tarif maximal se va aplica în cazul apelurilor naţionale, apelurilor iniţiate din Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în cazul apelurilor iniţiate din reţele din afara SEE, dacă acordurile internaţionale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare.

Până la 1 noiembrie 2020, tariful a fost plafonat la 0,14 eurocenţi/minut

Începând cu data de 1 aprilie 2014, tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenţi/minut pe baza unui model de calculaţie a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.

Potrivit sursei citate, reglementarea Autorităţii privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene (CE), OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene (UE), până cel târziu la 31 decembrie 2020.

În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Tariful maxim pentru terminarea apelurilor la puncte fixe

Din 1 noiembrie 2020, operatorii de telefonie fixă desemnați de ANCOM ca având putere semnificativă de piață vor putea aplica un tarif de maxim 0,098 eurocenți/minut în cazul apelurilor naționale, apelurilor inițiate din Spațiul Economic European (SEE), precum și în cazul apelurilor inițiate din rețele din afara SEE, dacă acordurile internaționale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare. Lista operatorilor de telefonie fixă cărora li se vor aplica măsurile de reglementare poate fi consultată aici, iar deciziile de reglementare emise de ANCOM sunt accesibile aici.
În prezent, Directiva (UE) 2018/1972 prevede instituirea de tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile, respectiv la puncte fixe, unice la nivelul Uniunii Europene, până cel târziu la 31 decembrie 2020. În acest sens, în perioada 25 august – 22 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat pentru consultare publică proiectul actului de implementare a eurotarifului.

Determinarea noului tarif

Tariful maxim de terminare a apelurilor la puncte fixe a fost plafonat de ANCOM la 0,14 eurocenți/minut pe baza unui model de calculație a costurilor de tip LRIC pur, menit să asigure obiectivele de promovare a concurenţei, maximizare a beneficiilor consumatorilor şi stimulare a investiţiilor eficiente, cu respectarea metodologiei armonizate prevăzute în Recomandarea 2009/396/CE.
Scăderea tarifului până la 0,098 eurocenți/minut adoptată de ANCOM a fost determinată în urma actualizării mai multor parametri ai modelului de calculaţie a costurilor utilizat anterior, precum și a costului capitalului.

Cadrul de reglementare

Reglementarea ANCOM privind stabilirea tarifului maxim de 0,098 eurocenți/minut pentru terminarea apelurilor la puncte fixe a urmat procesul de consultare europeană, fiind comunicată în data de 3 august 2020 Comisiei Europene, OAREC şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În urma validării, măsura poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2020.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Metalul foarte rar care se găsește la 35 de kilometri de Alba Iulia. Doar două țări din Europa îl au

Publicat

Puține țări se pot lăuda cu resursele naturale pe care România le deține. Pe lângă aur sau argint, în subsolul țării noastre se găsește și telur, un material rar folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aero-spațială și în cea energetică. România, alături de Suedia, sunt singurele ţari din Europa cu potenţial natural în domeniu.

Telurul este un metal rar folosit la fabricarea învelişului bombelor atomice, în industria aero-spaţială şi în cea energetică.  Telurul a fost descoperit în România, în secolul al XVIII-lea, la mina Faţa Băii de lângă Zlatna.

„Aici este o concentrație excepțională de aur, argint, telur, deci telurururi de aur și argint cum nu se găsește niciunde în Europa și în foarte puține locuri din lume”, declara Gheorghe Popescu, profesor de geologie.

Pe glob, doar marile puteri, China, SUA, Canada şi Australia deţin resurse naturale de telur, iar în Europa acest metal se găseşte numai în România şi în Suedia. Anul trecut, Comisia Europeană l-a clasat ca „metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul, anual, de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că, în anul 2020, cererea s-ar putea dubla.

„Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemînă pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată”, declara geologul prof. dr. Gheorghe Popescu de la Universitatea Bucureşti.

În timp ce marile puteri sunt preocupate să îşi securizeze zăcămintele, România a cedat, de mai bine de cinsprezece ani, cele mai importante resurse de telur companiilor canadiene, Deva Gold şi Roşia Montană Gold Corporation. Canadienii au intrat în controlul zacamintelor bogate telur, aur şi argint în anul 1997, atunci când s-au asociat cu compania de stat Minvest Deva şi au obţinut accesul la perimetrele sale „Certej-Săcărâmb” şi „Roşia Montană-Bucium”.

Singurele zăcăminte de aur, argint și telur care nu a fost concesionate canadienilor sunt cele de la Baia de Arieș și Zlatna. Însă niciunul dintre acestea nu mai poate fi exploatat pe motiv că au fost închise de Guvern. Zăcământul de la Baia de Arieș, al doilea ca importanță după Săcărâmb după conținuturile de aur, argint și telur, a fost închis de Guvern în anul 2004, în urma unor lucrări ce au costat 8 milioane de euro. Motivul oficial a fost că mina devenise nerentabilă. Mineri și geologii de la Baia de Arieș consideră însă că mineritul putea continua.

Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă în anul 2004, în urma unor lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro, pentru că era nerentabilă. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

În timp ce în România resursele strategice de telur nu mai sunt exploatate, Suedia, cealaltă ţară europeană cu potenţial natural în domeniu, a deschis în anul 2012 o mină de aur şi telur la Kankberg.

 

sursa: digi24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate