35 de când Catedrala din Blaj a revenit la BRU: ”Parohul ortodox a deschis porțile și i-a invitat pe greco-catolici în interior”

35 de când Catedrala din Blaj a revenit la Biserica Română Unită cu Roma. Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș a marcat marți, 19 mai, împlinirea a 35 de ani de la repreluarea Catedralei Arhiepiscopale Majore „Sfânta Treime” din Blaj, pe care o numește ”inima spirituală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, simbol al credinței, demnității și rezistenței”.

La 19 mai 1991, după decenii de suferință și persecuție începute în anul 1948, când Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii de regimul comunist, Catedrala Blajului a revenit proprietarului de drept: Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

”Acea zi a însemnat mai mult decât redeschiderea porților unui edificiu istoric. A fost un moment de dreptate, de vindecare și de întoarcere acasă pentru o comunitate care și-a păstrat credința vie în clandestinitate, prin mărturisire și jertfă” au precizat reprezentanții BRU.

”Parohul ortodox a deschis porțile și i-a invitat pe greco-catolici în interior”

Un gest memorabil a rămas înscris în istoria Blajului: părintele Ioan Fărcaș, parohul ortodox al Catedralei, a deschis porțile lăcașului și i-a invitat pe greco-catolici în interiorul bisericii, mărturisind, cu sinceritate și curaj, credința catolică: „ceea ce fac acum, nu o fac din oportunism, ci din pură convingere, pe care am avut-o și am primit-o de la înaintașii mei, în mod deosebit de la bunici, părinți sau de la toți aceia care au vrut să pună în inima mea ceva bun”.

Înalt Preasfinția Sa Alexandru Todea, Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, care peste numai nouă zile urma să fie creat Cardinal de către Papa Ioan Paul al II-lea, l-a primit atunci, cu brațele deschise, pe părintele Ioan Fărcaș, în rândul comunității Bisericii Greco-Catolice, ca preot al Bisericii Române Unite cu Roma.

Marți, 19 mai 2026, Părintele Ioan Fărcaș a vorbit, în cadrul Sfintei Liturghii din Catedrala Blajului, despre momentul din urmă cu 35 de ani:

„În urmă cu 35 de ani, Înalt Preasfinția Sa Alexandru Todea, pe atunci Arhiepiscop și Mitropolit al Bisericii noastre, spunea că «ceasul Domnului nici nu grăbește și nici nu întârzie». Iar în acel 19 mai 1991 s-a împlinit ceea ce prorocea, într-un fel, Arhiepiscopul Alexandru. «Ceasul Domnului»! Ne aducem aminte că atunci, și afară, și aici (n.r. în Catedrală), era îmbulzeală mare. Lumea era oarecum contrariată, nu știa ce se întâmplă. [...] Se întâmpla ceva după «ceasul Domnului»! Pentru că toți cei care am fost atunci în, să zicem, diferite roluri, nu am făcut altceva decât să executăm ceea ce planul lui Dumnezeu a hotărât. Și o spun cu toată convingerea!

Sunt 35 de ani de când am reluat Catedrala. Asta este esențialul. Și Liturghia de azi  o oferim lui Dumnezeu, mulțumindu-i pentru «darul Catedralei». Să binecuvânteze Dumnezeu Catedrala noastră, toate parohiile noastre, iar ceasul Domnului să bată pentru fiecare atunci când El știe, cum El știe și pentru ce El știe. Iar noi rămânem supuși și ascultători voii Lui,” a spus părintele Fărcaș.

”Ctitorită de Episcopul Inocențiu Micu Klein și sfințită de Episcopul Petru Pavel Aron, Catedrala „Sfânta Treime” rămâne un simbol al spiritualității și culturii românești, primul mare edificiu baroc din mediul românesc și martor al istoriei noastre” au precizat reprezentanții Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba Iulia și Făgăraș.

Cum a revenit averea Bisericii Greco-Catolice, după Revoluție

După Revoluție, revenirea averii Bisericii Greco-Catolice a fost una dintre cele mai dificile și controversate probleme de restituire din România.

Pe scurt, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost recunoscută din nou legal după 1989, dar recuperarea patrimoniului confiscat de regimul comunist a fost lentă, incompletă și a generat numeroase litigii, mai ales cu Biserica Ortodoxă Română.

Ce s-a întâmplat în 1948

Biserica Greco-Catolică a fost desființată de regimul comunist prin Decretul nr. 358/1948.

Secretariatul de Stat pentru Culte arată că, prin acel decret, toate proprietățile Bisericii au fost preluate de stat, cu excepția bisericilor și caselor parohiale, care au fost transferate Bisericii Ortodoxe Române.

Decretul 358/1948 prevedea că averea mobilă și imobilă a organizațiilor și instituțiilor greco-catolice revenea statului român, cu excepția expresă a averii fostelor parohii.