Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

8 aprilie: Ziua internațională a romilor. Spectacole de dans, muzică lăutărească, concursuri și alte momente dedicate romilor din Alba Iulia


Publicat

mars romiÎn fiecare an în data de 8 aprilie se celebrează „Ziua internațională a romilor”. Această zi a fost proclamată în 1990, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaționale a Romilor, care s-a desfășurat la Varșovia. În 2016, Primăria Alba Iulia a decis organizarea unui eveniment pentru cetățenii de etnie romă din oraș, pentru care a alocat suma de 7.000 de lei. 

Cetățenii romi din Alba Iulia vor avea parte astăzi de un eveniment dedicat lor cu spectacol de muzică şi dans, prezentare de produse meşteşugăreşti şi premierea unor elevi de etnie romă cu rezultate bune la învăţătură.

Evenimentul a fost gândit pe mai multe direcții de acțiune, de la educație, cultură la incluziune socială. Astfel, programul va include o prezentare cu tema „Istoria romilor”, suţinută de un cadru didactic universitar de la UAB, un spectacol de muzică şi dans cu lăutari, dansatori şi interpreţi vocali de etnie romă şi prezentarea produselor meşteşugăreşti şi a modului de confecţionare a acestora.

În cadrul spectacolului vor fi organizate și două concursuri. Primul dintre acestea va consta în prezentarea costumelor, fiind propuse două premii de 200 lei pentru cea mai frumoasă descriere a pieselor care compun costumul pentru femei și costumul pentru bărbați. În cadrul celui de-al doilea concurs, cel de dans, sunt propuse două premii de 200 lei la următoarele categoriile dans de grup și dans în pereche.

Totodată, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Alba, se va încerca să se permanentizeze premierea rezultatelor la învățătură și oferirea de premii pentru prezența la școală, cu scopul reducerii ratei abandonului școlar, acestea fiind țintele asumate de România în cadrul Strategiei „Europa 2020”.

La finalul evenimentului se vor servi mititei, apă și suc.

„ZIUA INTERNAȚIONALĂ A ROMILOR”

Data pentru „Ziua internațională a romilor” a fost aleasă în amintirea zilei de 8 aprilie 1971, când a avut loc, lângă Londra, prima reuniune la nivel internațional a reprezentanților etniei rome, ocazie cu care au fost puse bazele unei organizații internaționale a romilor, denumită ”Uniunea Internațională a Romilor” (IRU), care, începând cu anul 1993, are statut de organizație consultativă pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

La congresul din 1971, au participat delegații din 14 țări. Potrivit site-ului internationalromaniunion.org, cu această ocazie, au fost adoptate, ca simboluri internaționale, drapelul și imnul ”Djelem, Djelem” (”Mergeam, mergeam”), compus de muzicianul francez Jarko Jovanovic, împreună cu medicul de origine slovacă Ján Cibulka. Drapelul era inițial compus din două culori, albastru și verde, dar la Congresul de la Londra s-a decis adăugarea unei roți roșii în mijloc.

Prin marcarea acestei zile se atrage atenția societății asupra problemelor cu care se confruntă romii, pentru îmbunătățirea situației educaționale și, deopotrivă, pentru revendicarea drepturilor civile ale romilor.

Potrivit site-ului oficial al Parlamentului European,www.europarl.europa.eu, romii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa, 10.000.000 trăind în Europa, dintre care 6.000.000 în țările din Uniunea Europeană, mulți dintre ei fiind deseori expuși la diverse forme de discriminare și chiar de excludere socială.

Ziua internațională a romilor este și un moment de comemorare a celor uciși în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În timpul regimurilor fasciste din numeroase țări europene, romii au suferit persecuții, au fost închiși și deportați în lagăre de exterminare.

Manifestările prilejuite de această zi includ evenimente de promovare a valorilor culturale și a limbii romani, dar în mod special a identității romilor. Unul dintre principalele obiective este, de altfel, recunoașterea internațională a minorității rome ca minoritate națională de origine indiană.

În anul 1983, a fost organizat, la Chandigargh, în India, primul Festival Mondial al Romilor, care s-a bucurat de prezența lui Indira Ghandi, cel ce avea să devină, ulterior, prim-ministru al Indiei. Potrivit site-ului internationalromaniunion.org, prezența acestuia la eveniment reprezintă o recunoaștere a faptului că etnia romă are origine indiană.

La 8 aprilie 2002, a fost celebrat jubileul milenar, reprezentând 1.000 de ani de atestare a romilor în Europa, eveniment ce a prilejuit desfășurarea, în numeroase țări de pe toate continentele, a ”Ceremoniei Râului”. Cu această ocazie, au fost aruncate, pe ape, flori și lumânări aprinse, în memoria strămoșilor romi care își începuseră, cu o mie de ani înainte, drumul către Europa, apoi către cele două Americi și mai departe.

În România, la data de 8 aprilie se marchează ”Sărbătoarea etniei romilor din România”, în urma adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 66/2006, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 276 din 28.03.2006. Legea prevede celebrarea, în data de 8 aprilie a fiecărui an, a acestei sărbători, implicarea autorităților administrației publice centrale, cu atribuții în domeniul asigurării egalității de șanse și al combaterii discriminării, precum și a celorlalte autorități centrale și locale, pentru a sprijini organizarea de manifestări publice și a unor acțiuni social-culturale dedicate acestei zile a etniei romilor. În același timp, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune vor reflecta, în cadrul programelor special destinate minorităților naționale, manifestările respective.

Prima atestare documentară a comunităților de romi datează din anul 1068, din vremea Imperiului Bizantin. Despre locul de origine al romilor există mai multe teorii. Unii specialiști consideră că aceștia ar proveni din Egipt, în timp ce alții avansează ipoteza venirii lor din zona de nord-vest a Indiei, din provincia Punjab. De altfel, s-a constatat că limba romani seamănă foarte mult cu hindi, argument în favoarea originii lor indiene. Se estimează că plecarea lor din India s-a petrecut în urmă cu cel puțin 1.000 de ani. Unii cercetători consideră că au existat mai multe valuri de migrație din India. Și astăzi există triburi nomade sau seminomade în India, care susțin teoria că romii au fost nomazi de la început, au părăsit India în timpul unei invazii și apoi au fost împinși spre Europa de războaie și de invazii ulterioare.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește. Vor putea fi văzute toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii

Publicat

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește, au transmis duminică seară, organizatorii festivalului.

Reprezentanții primăriei spun că toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii, au fost reprogramate pentru luni.

”Mâine, 6 iulie, în locațiile Piața Cetății, Piața Vestică (Latura de Vest) și Esplanada Obeliscului vor rula peliculele care nu au putut fi prezentate în acest weekend din cauza condițiilor meteo.

Vă așteptăm la film. Mai multe detalii vor fi disponibile pe https://www.facebook.com/AlbaFilmFest/” este mesajul trimis de organizatori, pe adresa redacției Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un virus similar cu Covid-19, descoperit acum șapte ani și ținut secret de laboratorul din Wuhan – Investigație The Times

Publicat

O investigație a cotidianului britanic The Times arată că un virus similar cu Covid-19 a fost descoperit de microbiologii chinezi în urmă cu șapte ani într-o mină de cupru din regiunea Mojiang, dar a fost ținut secret într-un laborator din Wuhan – orașul în care au apărut și primele cazuri de coronavirus.

În mina de cupru, plină de lilieci și șobolani care se hrăneau cu dejecțiile lor, au murit trei mineri, iar alți trei s-au vindecat în urma infectării cu acel virus considerat strămoșul noului coronavirus, scriu ziariștii britanici. Simptomele acelui virus au fost identice cu cele ale Covid-19: febră puternică și dificultăți de respirație.

În toți acești șapte ani, autoritățile chineze nu au împărtășit cu comunitatea științifică internațională informații despre vechiul virus.

Tulpinele virusului au rămas în laboratorul din Wuhan, chiar dacă eventuale cercetări ar fi putut aduce noi informații despre pandemia de Covid-19.

Reprezentanții laboratorului din Wuhan au refuzat să discute cu ziariștii britanici, care au aflat despre existența vechiului virus din teza de master a unui student chinez, al cărui îndrumător a lucrat în secția de urgențe a spitalului în care au fost tratați minerii infectați acum șapte ani.

Dezvăluirile The Times vin cu puțin timp înante ca experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă într-o misiune oficială în China pentru a detecta sursa pandemiei de coronavirus – o investigație cerută de zeci de țări care consideră China responsabilă pentru răspândirea globală a Covid-19.

Articol adaptat de G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate