9 mai: Ziua Independenței României și Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Ce semnificații are acestă zi

9 mai reprezintă o zi cu dublă semnificație pentru români: Ziua Independenței și Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. Prima semnificaţie a zilei de 9 mai este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.

Independența din 1877 a reprezentat nu doar eliberarea de sub suzeranitatea otomană, ci și un pas esențial spre formarea României moderne și afirmarea ei ca stat suveran pe scena internațională.

Pe 9 mai este sărbătorită și Ziua Europei, care marchează valorile unității, păcii și solidarității pe continentul european. Este un prilej de reflecție asupra cooperării dintre statele europene și a eforturilor comune pentru stabilitate și prosperitate.

România, stat independent din 1877

Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.

Acest act curajos a reprezentat culminarea unui îndelungat proces istoric și a unor aspirații naționale care au animat generații de români.

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

La acea vreme, Mihail Kogălniceanu anunţa: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce îi va sta în putinţă ca starea noastră ca stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută în Europa”.

De-a lungul timpului, au existat confuzii privind ziua în care s-a proclamat independenţa de stat a României. Înainte, pe 10 mai, se sărbătorea Ziua Naţională a României. Până recent se considera data de 9 mai ca fiind cea în care s-a proclamat independenţa. Cu toate acestea, Declaraţia de Independenţă, rostită de Kogălniceanu în data de 9 mai, a intrat în vigoare a doua zi, pe 10 mai.

Afirmarea neatârnării României avea să fie împlinită, în lunile următoare, de Armată, pe câmpurile de bătălie de la Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi alte redute cucerite cu sânge şi sacrificii.

Recunoașterea internațională a independenței României a venit prin Tratatul de la Berlin din 1878, deși cu prețul cedării sudului Basarabiei către Imperiul Rus în schimbul Dobrogei.

9 Mai - Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial

La 9 mai 1945, Europa a înregistrat sfârșitul celui mai devastator conflict din istoria modernă, odată cu capitularea necondiționată a Germaniei naziste, marcând victoria Aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial pe continentul european.

În noaptea de 8 spre 9 mai 1945, la cartierul general sovietic din Berlin-Karlshorst, feldmareșalul Wilhelm Keitel, reprezentantul Înaltului Comandament al Wehrmachtului, a semnat actul de capitulare în fața reprezentanților marilor puteri aliate: mareșalul Gheorghi Jukov din partea URSS, generalul Carl Spaatz din partea SUA și generalul Jean de Lattre de Tassigny din partea Franței.

Deși o primă capitulare fusese semnată la Reims în 7 mai, Uniunea Sovietică a insistat pentru o ceremonie oficială la Berlin, epicentrul puterii naziste înfrânte.

Un preț uriaș

Victoria a venit după aproape șase ani de lupte sângeroase care au început în septembrie 1939, cu invadarea Poloniei de către Germania nazistă. Al Doilea Război Mondial s-a transformat rapid în cel mai letal conflict din istoria omenirii, provocând între 70 și 85 de milioane de victime, dintre care aproximativ 50 de milioane au fost civili.

Uniunea Sovietică a suferit cele mai mari pierderi umane, cu peste 20 de milioane de morți. Polonia a pierdut aproximativ șase milioane de cetățeni, inclusiv trei milioane de evrei uciși în Holocaust. Germania a pierdut între șapte și nouă milioane de oameni.

Semnificația zilei în contextul european

În timp ce în Occident Victoria este sărbătorită pe 8 mai (VE Day - Victory in Europe Day), în Rusia și în multe țări din fostul bloc sovietic, comemorarea are loc pe 9 mai, datorită diferenței de fus orar în momentul semnării capitulării și tradiției stabilite în perioada sovietică.

Pentru Uniunea Sovietică și, ulterior, pentru Rusia, 9 mai reprezintă „Ziua Victoriei” (День Победы), una dintre cele mai importante sărbători naționale, marcată prin parade militare impresionante, în special în Piața Roșie din Moscova.

În Europa contemporană, 9 mai are o semnificație triplă: marchează Victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, Ziua Independenței României (proclamată în 1877) și Ziua Europei, în amintirea Declarației Schuman din 1950, care a pus bazele integrării europene.

O moștenire complexă

Victoria Aliaților în 1945 a reconfigurat fundamental ordinea mondială, conducând la împărțirea Europei în două blocuri antagoniste în timpul Războiului Rece. Germania a fost divizată, iar Europa de Est a intrat sub influența sovietică pentru următoarele patru decenii.

În același timp, experiența traumatică a războiului a condus la crearea Organizației Națiunilor Unite și a pus bazele cooperării europene care a evoluat ulterior în Uniunea Europeană, cu scopul de a preveni repetarea ororilor războiului pe continentul european.

La aproape opt decenii distanță, 9 mai rămâne o dată care ne amintește atât de oroarea războiului, de sacrificiile imense făcute pentru învingerea fascismului, cât și de aspirația către pace și cooperare între națiunile europene.

Ziua de 9 Mai mai reprezintă și Ziua Europei, care marchează declarația Schuman ce a pus bazele Uniunii Europene (1950).