9 martie: Sfinţii 40 de Mucenici, pomeniți de Biserica Ortodoxă. Tradiții, superstiții, obiceiuri. Încep ”Zilele Moșilor”

9 martie: Sfinţii 40 de Mucenici, pomeniți de Biserica Ortodoxă. Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, denumită Mucenicii sau Măcinicii.

Sfinţii 40 de Mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor. Erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Ei erau de origine nu doar romani, ci şi greci şi armeni, conform crestinortodox.ro.

Aflând despre credinţa lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Pentru că au refuzat să facă acest lucru, cei 40 de mucenici au fost întemniţaţi timp de opt zile şi supuşi la chinuri, după care guvernatorul Armeniei i-a condamnat la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei.

După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii.

Trupurile sfinţilor au fost arse într-un cuptor, iar cenuşa lor a fost aruncată în apă. Puţinele rămăşiţe din moaştele lor au fost adunate pe ascuns şi duse la o biserică spre cinstire, cum ceruseră Sfinţii în testamentul lor.

Numele acestor 40 de sfinţi sunt: Kirion, Candid, Domnos, Isihie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantis, Iulian, Lisinie, Aghie, Altie, Flavie, Acachie, Eodit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gae, Leontie, Atanasie, Kiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filactimon, Severian, Andion, Meliton şi Aglae.

9 martie: Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiții și obiceiuri

În această zi, femeile fac măcenici pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om (opturi) sau de albină, iar femeile îi duc la biserică şi îi împart la săraci.

Aici, rețete de mucenici.

Tot acum fac un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an. De Măcenici se fac şi focuri din gunoiul strâns din casă şi din curte. Tinerii sar peste foc. Cu o cârpă arsă, se afumă gospodăria, notează Agerpres.

Printre obiceiurile practicate cu ocazia acestei sărbători, se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou. Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Mucenici.

În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci copţi, sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă. În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

9 martie: 40 de pahare cu vin. Focurile de Măcinici

De asemenea, potrivit tradiţiei populare, un alt obicei este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin. Tot în această zi, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp, sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită, se fac observaţii şi previziuni meteorologice, este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie.

În toate comunităţilor rurale, la 9 martie, exista obiceiul de a se scoate plugul la arat. De asemenea, tot în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice. Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume, iar dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme. Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului. Tot în această zi se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii.

9 martie: Încep Zilele moșilor

Potrivit www.crestinortodox.ro, în credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moşilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul.

Zilele Moșilor sunt considerate mai blânde și mai luminoase, de primăvară. Se spune că moșii alungă zilele de Babe și aduc vremea bună. Prima zi a Moșilor coincide cu ultima zi a Babelor, 9 martie.

Se spune că așa cum va fi vremea în 9 martie așa va fi timp de 40 de zile. Dacă în prima zi a Moșilor va fi frig, atunci iarna va dura până la Sfântul Gheorghe.

În unele zone, în gospodării, femeile nu iau ouăle din cuibar. Se spune că dacă sunt lăsate în această zi, va fi spor la pui și ouă tot anul. Ciobanii pregătesc turte de porumb sau de grâu, astfel încât turmele de oi să fie ferite de pericole.

În prima zi a Moșilor, gospodarii nu aruncă gunoiul din casă, ca să nu se înmulțească lupii. Alți gospodari afumă casele, ca să fie protejate de animale sălbatice.

9 martie: Ziua Comemorării Deținuților Politici Anticomuniști

Data de 9 martie reprezintă atât ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, cât și Ziua Comemorării Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989. În această zi, sunt comemorați luptătorii români împotriva regimului totalitar comunist, care au fost închiși în lagăre și închisori și care au mărturisit credința ortodoxă împotriva ateismului comunist.

Anul acestacuprinde și momentul istoric al canonizării celor 16 preoți și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea, transmite Patriaria Română.

”Pe acești luptători români pentru libertate, modele autentice de curaj, demnitate, statornicie în credință și patriotism, Biserica îi pomenește la fiecare Sfântă Liturghie, alături de eroii din toate timpurile și din toate locurile, deoarece ei s-au sacrificat pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român”, potrivit sursei citate.